Știri
Știri din categoria Auto
BMW adaptează motorul S58 la Euro 7 fără să taie puterea, mizând pe modificări de combustie și pe turbine noi pentru a controla emisiile și temperaturile la sarcină mare, potrivit PiataAuto. Schimbările vizează actualele generații M2 (G87), M3 (G80/G81) și M4 (G82/G83) și ar urma să fie implementate pe mașinile fabricate începând cu iulie 2026.
Standardele Euro 7, care ar urma să intre în vigoare la finalul lui 2026, pun presiune în special pe motoarele de performanță, unde la turații și sarcini maxime se folosește frecvent un amestec mai bogat (mai mult combustibil decât strict necesar) pentru răcirea internă. Problema, în logica noilor reguli, este că o parte din combustibil poate rămâne nears și ajunge pe evacuare, ceea ce crește variațiile de emisii și poate introduce urme de benzină nearsă — aspect pe care Euro 7 îl interzice.
În acest context, BMW a ales pentru S58 o cale diferită față de cazul M5, unde compania a redus puterea motorului V8 cu 41 CP, compensând prin aportul electromotorului din sistemul plug-in hibrid (detaliu menționat ca precedent în material).
Elementul central este o nouă tehnologie de inițiere și propagare a combustiei, numită „M Ignite”. Motorul rămâne cu injecție directă, însă primește o cameră de pre-combustie în partea superioară a cilindrului și, pe lângă bujia standard, încă o bujie în fiecare cilindru, poziționată în camera de pre-combustie.
Funcționarea descrisă de publicație este diferită în funcție de regim:
Efectul urmărit: ardere mai rapidă și mai uniformă, cu o durată mai scurtă a fazei de temperaturi foarte ridicate. În termeni practici, asta permite eliminarea strategiei de „combustibil extra” folosită anterior pentru răcire la vârf de sarcină, păstrând un raport stoechiometric (proporția ideală aer–combustibil pentru ardere completă).
A doua schimbare majoră este trecerea de la turbine cu geometrie fixă (mono-scroll) la turbine cu geometrie variabilă. Motivul, așa cum este prezentat, ține de managementul termic: în lipsa posibilității de a controla temperaturile prin injecții suplimentare de combustibil, BMW avea nevoie de o soluție care să reducă riscul de acumulare excesivă de căldură între valvele de evacuare și turbină. Geometria variabilă permite gestionarea fluxului de gaze și, implicit, evacuarea mai eficientă a căldurii din acea zonă.
Publicația notează și un posibil efect secundar pentru pasionați: turbinele cu geometrie variabilă pot schimba ușor „senzația” de livrare a puterii, în detrimentul linearității foarte previzibile asociate turbinelor cu geometrie fixă.
În material nu este menționată o reducere de putere sau cuplu pentru S58 în configurația compatibilă Euro 7, iar concluzia este că valorile ar putea rămâne identice. În schimb, este sugerat un compromis de finețe la nivel de „purism” al senzațiilor, fără a fi vorba de o schimbare radicală.
Totodată, BMW susține că, în utilizare intensă (de exemplu, condus prelungit pe circuit), proprietarii ar putea observa o eficiență mai bună a consumului, tocmai prin eliminarea injecțiilor suplimentare de combustibil la turații mari.
PiataAuto menționează că principiul nu este complet nou: Stellantis folosește o abordare similară, denumită „injecție turbulentă”, iar Mercedes-AMG are, de asemenea, o soluție comparabilă, cu rădăcini în motorsport.
Modificările sunt legate de conformarea la Euro 7 și sunt programate, conform materialului, pentru mașinile produse din iulie 2026. Rămâne de văzut dacă BMW va publica ulterior date oficiale detaliate (putere/cuplu, consum, emisii) pentru versiunile actualizate ale M2, M3 și M4 cu motor S58 adaptat noilor norme.
Recomandate
BMW va transforma uzina sa istorică din München într-o unitate 100% electrică din 2027, iar compania spune că schimbarea ar putea reduce costurile de producție cu 10% prin automatizare și digitalizare, potrivit smartcar . Trecerea marchează și finalul producției de automobile cu motoare termice în cea mai veche bază de fabricație a grupului, după o istorie de circa un secol. Schimbarea este legată de începerea producției pentru noul BMW i3 (model electric), care va deveni, de anul viitor, piesa centrală a fabricii. Uzina din München are o încărcătură simbolică majoră pentru BMW: este și sediul central al companiei, și locul de origine al mărcii în Bavaria, dar și „casa” Seriei 3. Din 1975, când a ieșit de pe linie primul exemplar Seria 3, peste 9 milioane de sedanuri din această familie au fost produse la München, notează publicația. În noua configurație, i3 va înlocui pe linia principală versiunea pe benzină/motorină a Seriei 3. Ce se întâmplă cu Seria 3 pe combustie BMW indică faptul că Seria 3 cu motor termic va mai continua cel puțin încă o generație, însă producția ei va fi mutată în alte fabrici. În paralel, i3 bazat pe platforma Neue Klasse (o arhitectură tehnică dedicată noii generații de electrice) este prezentat drept direcția de viitor pentru acest model emblematic. Un mesaj-cheie al mutării este că nu vorbim doar despre o redistribuire de volume între uzine, ci despre o repoziționare a celei mai reprezentative fabrici BMW către propulsia electrică. De ce contează: eficiență și costuri mai mici Pe lângă componenta de imagine, BMW susține că transformarea aduce beneficii economice directe: prin îmbunătățiri de automatizare și digitalizare, eficiența de producție crește, iar costurile de fabricație ar urma să scadă cu 10%. Pentru o uzină tradițională aflată în plină tranziție energetică, această țintă de cost devine un reper relevant pentru restul industriei, în condițiile în care presiunea pe marje rămâne ridicată la vehiculele electrice. În plan simbolic, schimbarea contrastează cu sediul BMW din München, proiectat ca patru cilindri alăturați – o trimitere la motoarele cu patru cilindri care au consacrat marca. În vecinătatea acestui reper al „erei termice”, fabrica se pregătește să nu mai producă deloc automobile cu motoare pe combustie, semnalând ruptura operațională pe care o traversează industria auto europeană. [...]
Noul Audi SQ9 cu motor V8 nu va fi vândut în UE din cauza normelor Euro 7 , ceea ce împinge modelul către piețe precum SUA și accentuează diferențele de ofertă și preț între regiunile auto majore, potrivit PiataAuto . Audi a lansat SQ9 ca derivat de performanță al noului Q9, un SUV de 5,3 metri gândit să înlocuiască sedanul A8 pe fondul scăderii cererii pentru limuzine și al creșterii popularității SUV-urilor în mai multe regiuni. În Uniunea Europeană, însă, versiunea cu V8 nu va fi omologată: publicația notează că standardele Euro 7 fac „imposibilă” certificarea la nivelul de performanță dorit, iar o eventuală „înăbușire” a performanțelor ar face produsul neatractiv pentru cumpărători. Ce primește SUA și ce pierde Europa Pentru piața americană, SQ9 vine cu un V8 twin-turbo de 4,0 litri, setat la 600 CP (591 CP în unități americane). Este același motor pe care Audi l-a folosit pe RS6, iar Lamborghini îl utilizează pe Urus, conform sursei. Cu această motorizare, SQ9 accelerează de la 0 la 60 mph (aprox. 96 km/h) în 3,8 secunde. PiataAuto susține că modelul își revendică astfel titlul de „cel mai rapid SUV cu 3 rânduri de scaune” de pe piața din SUA. La nivel tehnic, SQ9 păstrează tracțiunea integrală quattro, dar cu o setare care trimite „întotdeauna mai mult cuplu” către puntea spate, iar diferențialul spate este blocabil. Modelul poate fi echipat și cu cârlig de remorcare, fiind omologat la tractare de până la 3,5 tone. Diferențe de reglementare: „matrix LED” ajunge în SUA Un alt element cu miză de reglementare este introducerea tehnologiei matrix LED pe piața SUA, menționată de PiataAuto ca o premieră pentru Audi în această regiune. Sistemul a fost adaptat pentru a produce reflexii mai mici pe carosabil umed și a trecut printr-un proces de certificare pentru compatibilitate cu regulile americane. Prețuri: V8 mai ieftin în SUA decât diesel în Europa PiataAuto indică și o diferență notabilă de poziționare comercială: În Germania, Audi Q9 3.0 TDI V6 de 299 CP pornește de la 108.400 euro. În SUA, Audi SQ9 4.0 V8 de 600 CP pornește de la 118.000 dolari (aprox. 531.000 lei), echivalentul a 102.300 euro, deci cu circa 6.000 euro mai puțin decât dieselul din Europa, potrivit calculelor din articol. În SUA, Q9 diesel pornește de la 87.700 dolari (aprox. 395.000 lei), echivalentul a 76.000 euro, iar sursa notează că este în esență același motor, dar fără unele filtre și fără sistemul de tratare cu AdBlue. Pentru piața europeană, concluzia operațională este directă: gama rămâne mai restrânsă la motorizări cu ardere internă, iar varianta de performanță cu V8 este împinsă în afara UE de constrângerile de omologare Euro 7. Contextul mai larg, punctat de PiataAuto, este că Audi a avut „goluri” în dezvoltarea motoarelor termice în anii în care a prioritizat electrificarea, iar SQ9 devine un exemplu de produs care poate exista comercial în SUA, dar nu și în Europa. [...]
BMW va reduce mii de posturi în Germania până la finalul lui 2027, prin plecări voluntare, într-un demers de scădere a costurilor după slăbirea afacerilor din China , potrivit IT Home . Compania spune că a agreat cu reprezentanții angajaților un program de plecări voluntare și un plan de compensații, iar producția nu este vizată. Un purtător de cuvânt al BMW a declarat că reducerile de personal vor avea loc în baza unui acord cu consiliul angajaților, cu ținte în special în zona administrativă și în cercetare-dezvoltare (R&D). Măsura este prezentată ca un program de plecări voluntare, nu ca o rundă de concedieri forțate. Ce se știe despre amploarea reducerilor Sursa citează și o persoană familiarizată cu situația, potrivit căreia numărul total de angajați la nivel global ar urma să scadă cu aproximativ 8.000. BMW are în prezent circa 150.000 de angajați la nivel mondial, cu sediul central la München . În raportul anual pe 2026, compania ar fi sugerat deja o ușoară scădere a numărului de angajați. Pentru BMW, „o ușoară reducere” înseamnă, în mod obișnuit, o scădere de cel mult 5% a personalului total, conform aceleiași surse. De ce contează: presiune pe profit și accelerarea reducerii costurilor Planul de reducere a posturilor vine după ce BMW și-a redus în iunie estimarea de profit pentru acest an, invocând performanța mai slabă decât așteptările pe piața din China. IT Home notează că vânzările BMW în China au scăzut semnificativ în ultimii ani, iar un director al companiei, Milan Nedeljkovic, a indicat că grupul va accelera și va intensifica măsurile de reducere a costurilor deja în derulare. Pentru operațiunile din Germania, mesajul cheie este că ajustarea vizează funcțiile suport și R&D, în timp ce liniile de producție rămân, cel puțin în acest plan, în afara reducerilor. [...]
Renault mută încă o piață de Duster din producția României către India , ceea ce reduce volumele de export ale uzinei Dacia pentru modelul care a devenit unul dintre pilonii gamei, potrivit HotNews . Renault Group va lansa noul Duster pe încă o piață internațională unde modelul este comercializat sub marca Renault, nu Dacia, așa cum se întâmplă pe multe piețe din afara Europei. Elementul relevant pentru România este că, pe această piață, mașina nu va mai fi importată din România, ci din India. Informația se bazează pe date analizate de Profit.ro , citat de HotNews , care indică faptul că fabrica din India va prelua livrările pentru această destinație, în locul uzinei din România. HotNews nu precizează în material despre ce piață este vorba și nici ce volum de producție ar urma să fie afectat. [...]
Vânzările globale de autoturisme „cu energie nouă” au urcat la 11,22 milioane în S1 2026, iar China a ajuns la 62% din piață , pe fondul unei reveniri puternice în Europa și al unei contracții în SUA, afectată de tarife și de eliminarea subvențiilor, potrivit CNMO , care citează datele prezentate de secretarul general al Asociației Chineze pentru Autoturisme de Pasageri (CPCA) , Cui Dongshu . În perioada ianuarie–iunie 2026, vânzările globale de vehicule de pasageri „new energy” (categorie care include electrice, hibride plug-in și hibride) au crescut cu 13% față de anul anterior, până la 11,22 milioane de unități. Doar în iunie s-au vândut 2,38 milioane de unități, în creștere cu 25%, iar ritmul de creștere a revenit la un nivel considerat „normal” istoric. Penetrarea urcă, dar cu diferențe mari între regiuni La nivel global, cota de piață a vehiculelor „new energy” a ajuns la 31,4% (definită în material ca „în sens larg”), cu următoarea structură: electrice (BEV): 16,3%; hibride plug-in (PHEV): 7,1%; hibride (HEV): 8%. CNMO notează și evoluția „ratei de penetrare” globale în ultimii ani: 13,1% în 2022, 15,9% în 2023, 19,5% în 2024, 23,6% în 2025, iar în 2026 (cumulat) 23,4%, aproape de nivelul întregului an trecut. Europa trage în sus vânzările din afara Chinei, SUA frânează În afara Chinei, piața a avut o creștere „puternică” în prima jumătate a anului, susținută în principal de revenirea Europei. Vânzările „overseas” (în afara Chinei) au totalizat 4,27 milioane de unități în S1, în creștere cu 28%, apropiat de media ultimilor doi ani, potrivit estimărilor preliminare citate. Pentru Europa, materialul indică 470.000 de unități în iunie (+31% an/an) și 2,34 milioane în primul semestru (+31% an/an), ceea ce poziționează regiunea drept principalul motor al creșterii externe. În SUA, tendința este opusă: în iunie, vânzările au fost de 108.000 de unități (-20% an/an), iar în S1 au totalizat 610.000 (-27%). CNMO atribuie scăderea majorării prețurilor pe fondul tarifelor ridicate și al eliminării subvențiilor pentru vehicule „new energy”, ceea ce ar fi redus vizibil apetitul de cumpărare. China își consolidează rolul, mai ales la plug-in hybrid China rămâne dominantă în piața globală: după o cotă de 68,3% în 2025, ponderea Chinei în vânzările globale de vehicule „new energy” de pasageri a fost de 62% în prima jumătate din 2026, conform datelor citate. Pe segmente, China ar deține: 58% din piața globală de electrice; 71% din piața globală de hibride plug-in. Materialul leagă această poziționare de avantajul constructorilor chinezi pe ruta tehnologică a hibridelor, care le-ar oferi o poziție distinctă în competiția globală. [...]
Peste 3.000 de respondenți anticipează că vehiculele electrice chineze vor intra pe piața SUA prin parteneriate cu producători locali , arată un sondaj publicat de Electrek , într-un moment în care dezbaterea din SUA se mută de la „dacă” la „cum” vor fi vândute aceste modele, pe fondul presiunilor politice și comerciale. Sondajul a întrebat cititorii cum cred că vor fi comercializate primele vehicule electrice chineze pe șoselele americane, plecând de la ideea că, odată cu un acord care aduce vehicule electrice chineze în America de Nord prin Canada, intrarea în SUA ar fi mai degrabă o chestiune de timp. Publicația notează că „mii” de mașini electrice chineze ajung deja în Canada și că tot mai multe mărci tradiționale, americane și europene, lucrează strâns cu parteneri chinezi la dezvoltarea de platforme electrice. Ce spune sondajul: două scenarii dominante Rezultatele indică o polarizare între un scenariu de blocaj politic și unul de intrare „prin ușa din față” a industriei auto americane: aproape 700 de persoane au ales varianta în care GM, Ford sau Chrysler (Stellantis) ar aduce modele chinezești printr-un parteneriat de tip „joint venture” (JV, asociere între companii) și le-ar vinde prin rețelele de dealeri, într-un model comparat cu branduri din anii ’80 precum Geo sau Eagle; aproape 500 de voturi au mers către scenariul „nu se va întâmpla niciodată”, pe ideea că autoritățile federale ar „închide granițele” pentru a proteja industria auto din SUA. Electrek menționează și că „aproape 1 din 5” respondenți nu a fost de acord cu premisa că intrarea vehiculelor electrice chineze în SUA este inevitabilă. Miza de reglementare: barierele pot întârzia, nu neapărat opri Un comentariu citat în articol susține că ambele mari partide politice din SUA tratează China drept o „amenințare”, ceea ce ar menține o opoziție bipartizană față de vânzările de vehicule chinezești. În aceeași intervenție este avansată ipoteza că o schimbare ar putea apărea doar dacă China ar folosi mai dur negocierile comerciale, inclusiv pe tema metalelor rare. Din perspectiva pieței, mesajul implicit al sondajului este că o parte relevantă a publicului se așteaptă ca mecanismele de conformare și „localizare” (intrare prin mărci și structuri corporative deja acceptate în SUA) să cântărească mai mult decât interdicțiile directe, chiar dacă acestea rămân un risc. Context: „mașini chinezești” există deja în oferta din SUA Articolul indică faptul că prezența producției din China în portofoliul unor mărci vândute în SUA nu este o noutate. Exemplul central este Lincoln Nautilus , pe care Ford îl produce la o uzină din Hangzhou, China, iar documentația tehnică și evidențele autorității americane NHTSA ar lista locația de asamblare finală ca fiind Hangzhou. Electrek mai notează că: Volvo importă mașini construite în China din 2015; cel mai recent Honda Fit a fost importat în America de Nord (Canada) din China. Ce urmează Sondajul nu oferă o prognoză de calendar și nici nu cuantifică impactul economic, dar sugerează o așteptare dominantă: dacă vehiculele electrice chineze vor ajunge pe piața americană, o cale probabilă este integrarea lor prin alianțe și canale de vânzare deja existente , nu printr-o intrare directă sub branduri noi. Pentru industrie, asta mută discuția către structuri de parteneriat, trasabilitatea originii și modul în care reglementările vor defini „chinez” în lanțul de producție și vânzare. [...]
