Știri
Știri din categoria Auto

Volkswagen își amână cu doi ani intrarea în producție a fabricii de baterii din Ontario, până în 2029, o decizie care complică planurile de localizare a lanțului de aprovizionare în America de Nord și vine pe fondul presiunilor comerciale și al recalibrării investițiilor în electrificare, potrivit Smart Car.
Fabrica, operată de PowerCo Canada (subsidiară a Volkswagen), fusese prezentată ca o piesă importantă în strategia grupului de a asigura baterii produse local pentru vehicule electrice. Noul calendar indică startul producției în 2029, cu doi ani mai târziu decât planul anterior.
Publicația notează că schimbările din politica de tarife a SUA au afectat calculele financiare ale proiectelor, într-un context în care mai multe investiții în fabrici de baterii la nivel global sunt reevaluate sau reduse. Motivele invocate includ creșterea mai lentă decât se anticipa a cererii pentru vehicule electrice și un mediu comercial mai incert, care ridică riscul investițional.
În paralel, Volkswagen își ajustează și planurile de produs pentru piața nord-americană. Compania a transmis că ID. Buzz nu va reveni în SUA conform planului inițial ca model de an 2027, urmând să mai sară un an de model; versiunea actualizată este așteptată să revină ca model de an 2028, în prima jumătate a anului viitor. În material se menționează că modelul era deja sub presiune din cauza prețului ridicat și a raportului perceput între autonomie și preț, iar tarifele suplimentare îi slăbesc și mai mult condițiile de piață.
Amânarea fabricii din Ontario se suprapune peste alte constrângeri din regiune. În America de Nord, două fabrici Volkswagen din Mexic sunt expuse presiunii tarifelor americane, iar uzina din Chattanooga (Tennessee) produce în prezent doar două SUV-uri pe benzină, Atlas și Atlas Cross Sport. Producția modelului electric ID.4 a fost oprită pentru a face loc unei capacități mai mari pentru SUV-uri cu motor termic, potrivit informațiilor citate.
Materialul indică faptul că grupul se confruntă simultan cu mai multe dificultăți: restrângerea afacerilor din China, intensificarea concurenței pe piața de origine, creșterea presiunii tarifare în SUA și costuri ridicate ale energiei în Europa. În acest context, Volkswagen a derulat în ultimii ani ajustări de fabrici și optimizări de personal în Europa; sursa menționează că anul trecut compania a închis pentru prima dată o fabrică în Germania, o premieră în istoria sa de 88 de ani.
Deși proiectul din Ontario este amânat, Volkswagen afirmă că va continua localizarea producției de vehicule electrice în America de Nord și intenționează să introducă în viitor automobile „definite de software” (mașini în care funcțiile sunt controlate în principal prin software și actualizări), folosind tehnologie dezvoltată în colaborare cu Rivian. Sursa nu oferă detalii suplimentare despre calendarul exact al acestei introduceri.
Recomandate

Volkswagen testează apetitul pieței pentru un hot-hatch electric de circuit prin prototipul ID. Polo GTI Clubsport , iar o eventuală versiune de serie ar depinde „puternic” de reacția clienților și de cerere, potrivit Focus . Miza pentru producător este dublă: să arate că poate transfera ADN-ul GTI în era electrică și să demonstreze potențialul noii platforme MEB+ pentru derivate de performanță. Conceptul este prezentat ca un exemplar unic, gândit ca un „Polo electric pentru circuit”, cu o estetică agresivă și modificări structurale care îl îndepărtează de modelul de stradă. Publicația notează că Volkswagen a semnalat, neoficial, că o derivare de serie „ar fi de conceput”, dar fără elementele extreme care limitează utilizarea zilnică. Ce schimbă prototipul față de ID. Polo GTI „normal” La nivel de caroserie, Clubsport Concept pornește de la forma de bază a noului ID. Polo, dar cu intervenții ample: caroserie lățită cu 50 mm pe fiecare parte (în total 10 cm în plus); conversie la trei uși (ușile spate eliminate), fără banchetă; pachet aerodinamic pronunțat, inclusiv splitter frontal, prize și canale de aer; eleron spate din carbon, susținut de o „aripioară” centrală, plus difuzor; jante BBS de 19 inci. În interior, abordarea este de mașină de competiție: scaune tip scoică Recaro cu centuri în cinci puncte, un roll-cage (cadru de protecție) vopsit în roșu „Tornadorot” și eliminarea infotainmentului, cu accent pe condus. Focus menționează și implicarea unei echipe de ucenici Volkswagen în realizarea interiorului, alături de designeri și ingineri. Date tehnice: mai multă putere, aceeași baterie Dincolo de design, conceptul vine cu un salt important de performanță. Față de ID. Polo GTI (menționat cu 226 CP), Clubsport urcă la 367 CP (270 kW) și până la 550 Nm, livrați către puntea față. Publicația indică și principalele soluții tehnice folosite pentru a gestiona puterea: motor electric APP550 (dezvoltat inițial pentru modele mai mari cu tracțiune spate), adaptat pentru montaj în față; diferențial blocabil controlat electronic pe puntea față, cu efect variabil; suspensie DCC recalibrată (sistem de amortizoare cu control adaptiv); frâne ceramice și gardă la sol redusă cu 15 mm. Performanțele comunicate: 0–100 km/h în 4,7 secunde și viteză maximă de 240 km/h. La capitolul baterie, Volkswagen rămâne aproape de configurația de serie: acumulator NMC de 52 kWh și putere maximă de încărcare DC de 105 kW. Diferența ar fi la gestionarea termică și la livrarea de putere: bateria poate furniza pe termen scurt până la 290 kW, cu un sistem de răcire îmbunătățit pentru a limita reducerea performanței la utilizare intensă. Focus subliniază însă că rezistența pe circuit nu poate fi dedusă din aceste date, iar publicația nu a avut acces la un test dinamic, doar la o prezentare în studio foto. Ce urmează și de ce contează Volkswagen nu confirmă o producție de serie, iar Focus notează explicit că decizia ar depinde de feedback și de cerere. Dacă proiectul ar trece mai departe, este de așteptat ca o versiune de stradă să renunțe la elementele radicale (precum eleronul supradimensionat și echiparea completă de circuit), păstrând însă o parte din rețeta de performanță: putere mai mare, ecartament lărgit și un șasiu mai „tăios”. Pentru piață, semnalul important este că Volkswagen încearcă să construiască cerere pentru derivate sportive electrice în segmentul mic, folosind un prototip ca instrument de testare a interesului, înainte de a angaja costurile și compromisurile unei versiuni de serie. [...]

Volkswagen va dezvălui pe 20 noiembrie 2026 un concept GTI cu design extrem , într-un demers care pare orientat mai degrabă spre testarea limitelor de stil și aerodinamică ale sub-brandului decât spre anunțarea unei viitoare mașini de serie, potrivit IT Home . Teaserul publicat de constructor arată o mașină acoperită cu o pânză roșie, din care se disting doar luminile față/spate. Din siluetă, publicația notează că modelul nu seamănă cu niciun Volkswagen aflat acum la vânzare și mizează pe elemente tipice unei mașini de circuit: aripi evazate (widebody), un eleron spate supradimensionat și prize/evacuări de aer pe capotă, semn că accentul ar fi pus pe eficiență aerodinamică. Ce se știe oficial și ce lipsește Volkswagen a programat prezentarea oficială pentru 20 noiembrie 2026, dată care coincide cu evenimentele de aniversare a 50 de ani de la apariția siglei GTI. În acest moment, compania nu a comunicat: numele conceptului; tipul de propulsie (motor termic, hibrid sau electric); date de performanță (putere, masă, accelerații); dacă proiectul are sau nu o traiectorie spre producție de serie. Singura caracterizare fermă rămasă din mesajul oficial este că ar putea fi „cel mai sălbatic GTI din istorie”. De ce contează: un proiect de „școală internă”, nu un program clasic de dezvoltare Un detaliu cu implicații operaționale este că proiectul ar proveni dintr-un program intern de formare, realizat împreună de cursanți, designeri și ingineri, nu de o echipă dedicată exclusiv conceptelor. Asta sugerează că miza principală ar putea fi demonstrarea capabilităților de design și inginerie din interiorul companiei, mai degrabă decât pregătirea directă a unui model de showroom. Din imaginile teaser, conceptul pare să folosească o semnătură luminoasă cu faruri subțiri unite de o bandă LED pe toată lățimea părții frontale, un limbaj apropiat de conceptul ID.GTI prezentat în 2023, însă cu o caroserie vizibil mai lată și o atitudine mai agresivă. Speculații în piață și singura infirmare explicită În lipsa datelor tehnice, au apărut speculații că proiectul ar putea fi fie o versiune extremă a unui viitor Golf GTI Clubsport , fie o derivare din gama Polo. Volkswagen nu a confirmat și nu a infirmat aceste ipoteze, însă a respins explicit o asociere: „Totuși, aceasta cu siguranță nu este o decapotabilă GTI.” Până la prezentarea din 20 noiembrie, rămâne neclar dacă acest concept va influența direct o viitoare generație de GTI sau va rămâne un exercițiu de design fără plan de producție. [...]

Decizia Tesla de a elimina Autopilot-ul de bază de pe mașinile noi a fost luată personal de Elon Musk și urmărește creșterea abonamentelor FSD , o țintă care contează inclusiv în schema sa de bonusare, potrivit IT之家 . Un „insider” citat de publicația Not a Tesla App susține că măsura a vizat direct șoferii pentru care funcțiile de asistență de bază erau suficiente, împingându-i către Full Self-Driving (FSD) plătit. Schimbarea a însemnat scoaterea din pachetul standard a funcțiilor Traffic-Aware Cruise Control (pilot automat adaptiv la trafic) și Autosteer (menținerea mașinii pe bandă), astfel încât, în America de Nord, utilizatorii care vor „centrare pe bandă” trebuie să cumpere sau să se aboneze la FSD. IT之家 notează că, după eliminarea Autopilot-ului de bază, noile mașini au rămas doar cu un sistem de croazieră adaptivă (TACC). Legătura cu bonusurile lui Musk și țintele operaționale Publicația arată că majorarea bazei de utilizatori FSD este unul dintre obiectivele legate de pachetul de recompense al CEO-ului. În noiembrie 2025, acționarii Tesla au aprobat un plan de stimulente pentru 2025 care include, între altele: creșterea numărului de utilizatori activi abonați sau cumpărători FSD la 10 milioane ; atingerea unei capitalizări bursiere de 2,5 trilioane de dolari . Cum s-a schimbat oferta în America de Nord Cronologia descrisă de IT之家 indică o tranziție rapidă către monetizarea prin abonament: ianuarie 2026 : Tesla începe să elimine Autopilot-ul de bază de pe mașinile noi din SUA și Canada; inițial, clienții au mai putut cumpăra FSD „dintr-o bucată”, dar opțiunea a fost retrasă după circa o lună; ulterior, în America de Nord, FSD a rămas disponibil doar prin abonament lunar . În trecut, Autosteer nu a fost mereu gratuit: Tesla a cerut la un moment dat achiziția pachetului Enhanced Autopilot, care includea și schimbarea automată a benzii, navigație asistată, parcare automată și „summon”, la un preț de 6.000 de dolari (aprox. 27.600 lei) înainte de a fi scos din ofertă. În jurul lui 2019, compania a separat funcțiile și a început să includă Autopilot-ul de bază ca dotare standard pe mașinile noi. Efectul comercial: abonamente record și venituri recurente în creștere IT之家 citează date din raportarea Tesla pentru trimestrul al treilea din 2026, care sugerează că strategia începe să producă rezultate: 1,74 milioane de abonați FSD, un nivel record, cu peste jumătate pe abonament lunar; în America de Nord, 75% dintre comenzile de mașini noi din trimestru au inclus FSD; un analist a estimat că venitul anual recurent (ARR) din FSD se apropie de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) , iar Tesla a confirmat că estimarea este corectă. Ce urmează: extindere geografică, dar ținta de 10 milioane rămâne departe Publicația notează că Tesla extinde treptat disponibilitatea FSD dincolo de America de Nord, inclusiv în Coreea de Sud și în tot mai multe țări europene, ceea ce lărgește baza potențială de abonați. Chiar și așa, distanța până la obiectivul de 10 milioane rămâne mare, iar atingerea lui ar putea depinde de aprobări la nivelul Uniunii Europene; o decizie ar urma să fie anunțată în decembrie , potrivit informațiilor citate. În același timp, IT之家 punctează costul de imagine și produs al strategiei: Tesla renunță la o funcție care devine tot mai comună în industrie — asistența de menținere pe bandă — pentru a susține creșterea veniturilor recurente din software. [...]

Producţia Dacia de la Mioveni a scăzut cu 34,8% în octombrie, echivalentul a aproape 220 mil. euro în vehicule neproduse , un recul care mută din nou centrul de greutate al industriei auto locale spre Craiova, unde Ford Otosan a trecut în faţă, potrivit Ziarul Financiar . În octombrie, uzina Dacia de la Mioveni a produs 20.373 de automobile, cu 34,8% mai puţine decât în octombrie 2025, arată datele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) citate de publicaţie. În acelaşi timp, uzina Ford Otosan de la Craiova a asamblat 21.973 de unităţi, depăşind din nou Mioveniul. Impact economic: minus de volum, minus de venituri estimate Scăderea de la Mioveni înseamnă aproape 10.900 de maşini mai puţin într-o singură lună, cel mai mare recul lunar din acest an, conform calculelor ZF pe baza datelor ACAROM. În ultimii patru ani, uzina a produs în octombrie între 28.941 şi 31.244 de unităţi. La o cifră de afaceri medie de circa 20.000 de euro pe vehicul (rezultată din raportul Automobile Dacia pe 2025, potrivit ZF), producţia pierdută în octombrie este estimată la aproape 220 mil. euro (aprox. 1,18 mld. lei). Pentru primele zece luni, producţia pierdută este estimată la circa 860 mil. euro (aprox. 4,60 mld. lei), potrivit aceleiaşi surse. Context: Mioveniul pierde teren, Craiova câştigă poziţie Depăşirea Dacia de către Ford Otosan în octombrie vine în acelaşi interval în care, potrivit articolului, premierul Luca Niculescu şi ministrul economiei Daniel Zamfir au vorbit la conferinţe despre „încredere”, „predictibilitate” şi „parteneriatul cu industria auto”. ZF notează, în acest context, că „măsurile adoptate în ultimii ani şi impozitele introduse peste noapte” au afectat economia cu „sute de milioane de euro”, în timp ce discursul public rămâne concentrat pe PIB şi încredere. Articolul nu detaliază ce măsuri sau impozite sunt avute în vedere. [...]

BYD tatonează piața românească de componente auto , după ce a invitat 12 producători locali la conferința globală a furnizorilor organizată la Paris, un semnal că grupul chinez își poate extinde lanțul european de aprovizionare și către România, potrivit Antena 3 . Conferința BYD Supplier Conference 2026 a avut loc pe 16 noiembrie, cu participarea furnizorilor și partenerilor internaționali ai companiei. Invitația către firmele românești a venit la două săptămâni după vizita la București a Stellei Li, vicepreședintă BYD, care și-a exprimat interesul pentru experiența industriei auto din România. În acest context, companiile românești participante au discutat la Paris despre posibile colaborări cu BYD, pe fondul extinderii activității industriale a producătorului chinez în Europa. Miza pentru industria locală este intrarea în lanțul de aprovizionare pe care BYD îl construiește pentru fabricile sale europene. „Vizita Stellei Li în România a deschis un dialog important despre potențialul industriei noastre auto. Participarea producătorilor români la discuțiile cu reprezentanții BYD Global reprezintă un prim pas concret în această direcție. Ambiția noastră este ca expertiza și capacitățile industriale ale României să fie luate în considerare în dezvoltarea lanțului european de furnizori BYD. Ne dorim să construim punți reale între industria locală și oportunitățile generate de expansiunea companiei în Europa”, a declarat Andrei Duică, country manager BYD pentru România și Bulgaria. Cine a participat din România și ce produce Cele mai multe companii invitate au fost din județul Argeș, zonă cu tradiție în industria auto, unde se află și uzina Dacia de la Mioveni , alături de o parte importantă a furnizorilor acesteia. Din Argeș au participat: AKA Automotiv – balamale pentru portiere și componente metalice ștanțate Musa – componente metalice ștanțate Arcoplast , Delta Invest , Diaplast Production , Subansamble Auto / GIC – componente din plastic injectat I.P. Automatic Design – componente din plastic și metal Din restul țării au fost prezente: Compa (Sibiu) – componente pentru sistemele de suspensie Rombat (Bistrița) – acumulatori și baterii Altur (Slatina) – componente auto Drakuplas / Plast Grup (Oradea) – componente din plastic injectat Metaplast (Dâmbovița) – componente din plastic injectat La conferință a participat și ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România). Delegația românească a fost coordonată de Vlad Popescu , network development manager BYD România, care a facilitat discuțiile cu reprezentanții BYD Global. Ce urmărește BYD în Europa Evenimentul s-a desfășurat sub sloganul „Cool the Earth by 1°C – Together” („Să răcim Pământul cu 1°C – Împreună”), iar participanții au urmărit prezentări despre strategia BYD în Europa, inovație și cercetare, precum și direcțiile de dezvoltare ale lanțului global de aprovizionare. Pentru companiile românești, invitația și discuțiile de la Paris indică o posibilă fereastră de oportunitate, însă materialul nu menționează contracte semnate sau termene pentru decizii comerciale. [...]

Renault coboară pragul de preț în segmentul EV urban, cu Twingo E‑Tech sub 20.000 de dolari în Marea Britanie, într-o mișcare care pune presiune directă pe rivali precum BYD și chiar pe alternativele pe benzină, potrivit Electrek . Renault Twingo E‑Tech, reinterpretarea electrică a modelului de oraș din anii ’90, pornește în Regatul Unit de la 14.745 lire (aprox. 85.000 lei), preț care include subvenția guvernamentală „ Electric Clean Car Grant ” (ECG) de 3.750 lire (aprox. 21.600 lei). În Europa, modelul a fost pus în vânzare mai devreme în 2026 la sub 20.000 de euro (aprox. 100.000 lei) înainte de stimulente, iar în Germania ar ajunge la circa 13.990 euro (aprox. 70.000 lei) cu grantul federal de 6.000 euro (aprox. 30.000 lei), conform aceleiași surse. De ce contează: presiune pe prețuri, inclusiv față de mașinile pe benzină La nivel de preț în Marea Britanie, Twingo E‑Tech este prezentat ca fiind mai ieftin decât Dacia Sandero pe benzină (14.765 lire, aprox. 85.100 lei) și decât cel mai ieftin EV al BYD menționat în articol, Dolphin Surf (18.675 lire, aprox. 107.700 lei). Sub acest prag ar mai fi doar câteva modele, inclusiv Dacia Spring (11.990 lire, aprox. 69.200 lei) și Leapmotor T03 (12.995 lire, aprox. 75.000 lei). Mesajul economic este că, odată cu subvențiile, un EV de oraș poate ajunge la un nivel de preț comparabil sau chiar sub cel al unor modele termice populare, ceea ce poate accelera competiția pe cost în segmentul entry-level. Ce oferă la banii aceștia: dimensiuni mici, dotări de bază și încărcare rapidă modestă Modelul are 3.790 mm lungime (3,79 m), fiind poziționat ca un EV urban compact. Renault indică un portbagaj de până la 360 litri și o banchetă spate glisantă, fracționată 50/50, pentru transportul unor obiecte mai voluminoase. La încărcare, Renault menționează până la 50 kW în curent continuu (DC), cu un interval de încărcare 15%–80% în 28 de minute. Versiuni și specificații: baterie LFP de 27,5 kWh și autonomie WLTP de până la 163 mile Versiunea de bază Twingo E‑Tech Evolution (de la 14.745 lire, cu ECG inclus) vine cu: baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 27,5 kWh; motor de 80 CP (60 kW); autonomie de până la 163 mile WLTP (aprox. 262 km). La dotări, Electrek notează pentru nivelul de intrare jante de 16 inci din oțel, ecran de 7 inci pentru șofer, ecran de 10 inci pentru navigație și sisteme de asistență (ADAS) precum pilot automat și asistență la menținerea benzii. Renault va avea trei niveluri de echipare, iar prețurile în Marea Britanie (cu subvenția ECG inclusă) urcă la 16.245 lire (aprox. 93.600 lei) pentru Techno și 17.645 lire (aprox. 101.700 lei) pentru Launch Edition, care adaugă, între altele, funcții suplimentare de asistență (de exemplu avertizare unghi mort, alertă trafic transversal spate și parcare „hands-free”). Separat, Renault oferă și un „Twingo R Pass” de 100 lire (aprox. 580 lei), care promite acces prioritar la comenzi și include câteva beneficii promoționale, conform articolului. [...]