Știri
Știri din categoria Auto
BMW ar putea trece versiunile „20d” la un diesel de 6 cilindri pentru a se încadra mai ușor în Euro 7, o mutare care ar schimba atât costurile de producție, cât și poziționarea comercială a unor modele de volum, potrivit piataauto.md. Informația este atribuită presei germane, care susține că BMW ar planifica să înlocuiască actualul 2,0 litri cu 4 cilindri de pe „20d” cu un 3,0 litri cu 6 cilindri în linie, în principal din rațiuni de emisii în condiții reale.
Schimbarea ar urma să debuteze pe BMW 520d (caroserii G60 și G61), odată cu facelift-ul (LCI) Seriei 5, programat, conform acelorași informații, pentru a doua jumătate a acestui an. După lansare, aceeași reconfigurare ar putea fi extinsă și la alte modele BMW cu indicele „20d”.
Contextul descris este presiunea noilor norme Euro 7, care nu se mai bazează doar pe regimuri de laborator, ci includ mai mult pornirile la rece și emisiile pe o plajă mai largă de turații, mai apropiată de utilizarea reală. În acest cadru, un motor mai mare, care funcționează „mai relaxat” la turații joase, poate ajunge să aibă emisii reale mai ușor de controlat decât un motor mai mic, mai solicitat.
Articolul amintește și alte decizii recente puse pe seama Euro 7, de la reduceri de putere la motorizări de performanță până la eliminarea unor motoare din gamă, tocmai pentru a se încadra în cerințe.
În prezent, BMW 520d folosește motorul B47, un diesel de 2,0 litri cu 4 cilindri, lansat în 2014 și actualizat de mai multe ori, considerat unul dintre cele mai eficiente motoare diesel din gama BMW. Tocmai de aceea, înlocuirea lui cu un 6 cilindri pare, la prima vedere, contraintuitivă.
Planul descris ar presupune trecerea la motorul B57, un diesel de 3,0 litri cu 6 cilindri în linie, lansat în 2015 și folosit deja pe versiuni superioare. În Seria 5 actuală, acest motor există pe 540d, unde produce 286 CP și 650 Nm, iar cu sistem mild-hybrid puterea totală ajunge la 303 CP.
Pentru 520d, presa germană indică o reducere semnificativă a puterii, până la aproximativ 200 CP, cel mai probabil tot cu un sistem mild-hybrid.
Un argument folosit pentru plauzibilitatea mutării este că, în prezent, 540d ar avea un consum omologat cu doar 0,3 litri/100 km mai mare decât 520d, deși are cilindree și putere mai mari. În această logică, dacă B57 ar fi „detunat” la circa 200 CP, consumul și emisiile ar putea coborî suficient încât un viitor 520d cu 6 cilindri să devină mai eficient decât actualul 520d cu 4 cilindri.
Separat, este menționată și posibilitatea ca sistemul mild-hybrid de 48V să fie configurat diferit, cu un electromotor integrat în cutie, nu pe curea, ca la unele soluții actuale.
Informația este prezentată ca plan descoperit de presa germană, nu ca decizie confirmată oficial de BMW. Dacă facelift-ul Seriei 5 din a doua jumătate a lui 2026 va aduce într-adevăr această schimbare, impactul ar fi relevant: un motor mai scump și mai complex ar putea ajunge pe versiuni de volum „20d”, în numele conformării la Euro 7 și al reducerii emisiilor în utilizare reală.
Recomandate
BMW și Bugatti colaborează la o nouă tehnologie de baterii pentru viitorul i7 . Proiectul este derulat între BMW și compania croată Rimac , care deține în prezent drepturile asupra brandului Bugatti, iar primul model care ar urma să beneficieze de rezultate este limuzina electrică BMW i7. BMW i7 va folosi tehnologia electrică Gen6 (a șasea generație a sistemului BMW eDrive), însă producătorul german spune că o va adapta împreună cu Rimac pentru un sistem de stocare a energiei de înaltă tensiune, cu obiective de autonomie mai mare și viteză de încărcare mai ridicată. A șasea generație BMW eDrive (Gen6) a fost deja implementată pe noile iX3 și i3, iar pentru viitorul i7 ar urma să fie îmbunătățită prin utilizarea unor celule cilindrice litiu-ion 4695. Conform informațiilor publicate, acestea au o densitate de energie cu 20% mai mare față de celulele prismatice folosite la generația anterioară. În același context, Profit.ro notează că BMW încearcă să ducă mai departe inovația de pe iX3 și i3, menționând autonomii de 807 km, respectiv 900 km, pentru cele două modele. Noul BMW i7 este programat să aibă premiera mondială pe 22 aprilie, la Salonul Auto China 2026 din Beijing. Dr. Thomas Engelhardt, vicepreședinte senior pentru dezvoltarea stocării și încărcării de înaltă tensiune la BMW Group, afirmă că tehnologiile Neue Klasse sunt implementate rapid în portofoliul companiei, inclusiv în sedanul electric de lux, iar echipele BMW și Rimac au dezvoltat o soluție personalizată pentru noul i7. Bateria de înaltă tensiune este produsă la Rimac Technology, în Croația, și este livrată gata de asamblare la uzina BMW Group din Dingolfing, descrisă ca singura fabrică din lume care produce limuzina BMW Seria 7. Mate Rimac, fondator și președinte al Rimac Group și CEO/CTO Bugatti Rimac, spune că parteneriatul este „deosebit de interesant” și că sistemul dezvoltat împreună valorifică „într-un timp record” potențialul noilor celule cilindrice, cu îmbunătățiri la energie, autonomie și performanța de încărcare. [...]
Aprobarea Olandei pentru FSD deschide un precedent de reglementare în UE, cu potențial direct asupra strategiei de creștere a Tesla , într-un moment în care compania caută să-și relanseze vânzările în Europa. Potrivit hotnews.ro , autoritățile olandeze au aprobat utilizarea software-ului de conducere autonomă al Tesla (FSD) pe autostrăzi și pe străzile orașelor, cu supraveghere umană obligatorie. Aprobarea vizează tehnologia numită „Full Self-Driving Supervised”, care poate conduce, frâna și accelera mașina, după mai mult de 18 luni de teste și analize realizate de autoritatea olandeză pentru vehicule, RDW. Pentru Tesla, este o premieră europeană, iar compania speră ca măsuri similare să fie adoptate și în restul Uniunii Europene. Ce înseamnă decizia RDW și de ce contează RDW susține că utilizarea corectă a acestui sistem de asistență la conducere „contribuie pozitiv la siguranța rutieră” și spune că va depune și o cerere pentru ca tehnologia să poată fi utilizată la nivelul întregii UE. Dacă demersul se concretizează, Olanda ar putea deveni un „caz-școală” pentru omologarea și extinderea funcțiilor avansate de asistență la condus în piața europeană. Pentru Tesla, adoptarea pe scară largă a FSD este descrisă ca fiind esențială în strategia de creștere. O parte importantă din evaluarea companiei, de 1 trilion de dolari, este legată de pariul lui Elon Musk că software-ul de conducere autonomă bazat pe inteligență artificială și robotaxiurile vor deveni o sursă majoră de venituri. Impactul potențial asupra vânzărilor în Europa Tesla mizează pe FSD și ca instrument comercial, pe fondul încetinirii vânzărilor în Europa, pusă în material pe seama unei game de vehicule electrice considerate învechite și a retoricii politice a lui Musk, care a îndepărtat o parte dintre consumatori. În același timp, vânzările Tesla în Europa au crescut în februarie pentru prima dată în mai bine de un an. Un analist Morningstar, Seth Goldstein, estimează că aprobarea din Olanda și eventuale aprobări ulterioare în UE ar putea duce la creșterea vânzărilor în lunile următoare, pe fondul interesului consumatorilor de a testa FSD. Tesla a transmis, într-o postare pe X, că intenționează să lanseze „în curând” funcția FSD Supervised în mai multe țări europene și că va începe în curând implementarea în Țările de Jos. De ce versiunea din UE nu este „aceeași” ca în SUA RDW atrage atenția că cerințele de siguranță în UE, în procesul de omologare a vehiculelor, sunt mai stricte decât în SUA. În consecință, autoritatea afirmă că versiunea FSD Supervised din SUA „nu este comparabilă” cu versiunea din UE, fără a oferi detalii suplimentare. În SUA, software-ul este disponibil sub formă de abonament, dar se confruntă cu procese intentate de consumatori și anchete federale după accidente și rapoarte privind încălcări ale regulilor de circulație. [...]
Mercedes-Benz își accelerează tranziția spre electric în Europa, dar rămâne expusă la slăbiciunea din China , după ce a raportat pentru T1 2026 un avans al vânzărilor de electrice și un record de comenzi susținut de noul GLC complet electric, potrivit focus.de . În primul trimestru din 2026, Mercedes-Benz Group a livrat 499.700 autoturisme și vehicule comerciale ușoare (Pkw și Vans). Divizia Mercedes-Benz Cars a vândut 419.400 autoturisme, în scădere cu 6% față de anul anterior, însă livrările de mașini electrice au urcat la 44.300 unități, cu 9% mai mult. Europa și SUA trag în sus, China trage în jos Dincolo de cifra globală, dinamica regională arată o dependență încă mare de China: fără China, vânzările mondiale ar fi crescut cu 5% față de anul trecut. Compania spune că avansul din SUA și Europa a compensat doar parțial reculul din China, pus pe seama efectelor de ciclu de model, incertitudinilor macroeconomice și a unui mediu de piață dificil. În Europa, trendul pozitiv a continuat: vânzările au crescut cu 7% în T1, iar în Germania cu 9%. În SUA, Mercedes a raportat un plus de 20% față de perioada similară din 2025. Pe segmentele de vârf, Mercedes-AMG a crescut cu 5%, iar Mercedes-Maybach cu 34%. Electrificarea schimbă mixul, dar nu uniform Mercedes leagă creșterea de 9% a vânzărilor de electrice de cererea pentru noua generație de modele complet electrice. Un rol important îl are noul CLA „cu tehnologie EQ”, care contribuie la creșterea puternică a vânzărilor de electrice în Europa (+34%) și în Germania (+36%), unde modelul este deja disponibil pentru clienți. În același timp, mixul de electrificare diferă semnificativ pe regiuni: în Europa, ponderea xEV (electrice + hibride plug-in) a urcat la 41% (de la 37% în T1 2025); la nivel global, ponderea xEV a scăzut la 19% (de la 20%), pe fondul eliminării treptate a unor modele plug-in hybrid în China. Presiune pe capacități: producție în trei schimburi Cererea pentru noul CLA depășește capacitățile de producție, astfel că fabrica din Rastatt operează în trei schimburi, la capacitate maximă. Acolo sunt produse, pe lângă CLA Coupé și CLA Shooting Brake, și A-Class, GLA și EQA. Și fabrica din Bremen, unde este produs GLC-ul electric, funcționează în trei schimburi, inclusiv cu schimburi suplimentare sâmbăta. Producătorul mizează și pe lansarea recentă a versiunilor hibride CLA pentru a susține creșterea gamei în lunile următoare. Ce urmează și de ce contează pentru piață Mesajul operațional este că Mercedes intră într-o fază în care cererea pentru anumite modele electrice (în special în Europa) pune presiune directă pe producție, în timp ce China rămâne o zonă de risc pe termen scurt. Compania descrie 2026 drept un „an de tranziție” în China, marcat de schimbări de generație pentru mai multe modele, și spune că își extinde rapid portofoliul atât de vehicule complet electrice, cât și de modele cu motoare termice „electrificate” (motoare cu sisteme electrice avansate). Separat, în regiunea „Rest of World”, Mercedes a raportat un declin de 14%, atribuit în principal volumelor mai mici din Turcia și efectelor provocărilor geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
BYD își leagă extinderea Denza în Europa de infrastructură, cu 3.000 din 6.000 de stații de „flash charging” alocate regiunii , potrivit carnewschina.com . Mișcarea contează pentru piață fiindcă reduce una dintre barierele majore la adoptarea vehiculelor electrice premium — accesul la încărcare foarte rapidă — și sugerează o strategie integrată „mașină + energie”, nu doar export de modele. Denza, marca premium a BYD, și-a făcut cea mai recentă apariție europeană la Paris, unde a prezentat publicului modelul Z9 GT, parte dintr-o extindere mai amplă a brandului în regiune. Strategia nu se limitează la un singur model: gama inițială pentru Europa include Z9 GT și D9, un monovolum (MPV) cu șapte locuri poziționat în segmentul premium. Ținta: acoperire în peste 30 de țări și 150+ puncte de vânzare până la final de 2026 Planul Denza pentru Europa vizează, până la sfârșitul lui 2026, prezență în peste 30 de țări și deschiderea a peste 150 de puncte de retail. D9, descris ca unul dintre cele mai bine vândute MPV-uri „new energy” (electrice și hibride plug-in) din segmentul înalt în China, este planificat pentru introducere în Europa în aceeași etapă de extindere. 6.000 de stații în afara Chinei, jumătate în Europa Pe partea de infrastructură, BYD plănuiește instalarea a 6.000 de stații de încărcare „flash” în afara Chinei, dintre care 3.000 în Europa. Inițiativa este parte din programul „Flash Charging”, dezvoltat în paralel cu lansările de vehicule, ca un ecosistem comun de produs și energie. Publicația notează și un reper operațional din China: rețeaua de „flash charging” a BYD ar fi ajuns la 5.000 de stații operaționale în 297 de orașe în 27 de zile de la lansare (menționat ca raportare anterioară a aceleiași publicații). Ce promite tehnologia de încărcare și cum se poziționează Z9 GT Z9 GT este modelul care aduce sistemul de „flash charging” pe piețele europene. În condiții standard, încărcarea ar urca de la 10% la 70% în aproximativ 5 minute și de la 10% la 97% în circa 9 minute; la −30°C, timpul ar crește la aproximativ 12 minute. Modelul este oferit atât în variantă complet electrică, cât și plug-in hybrid. Pentru versiunea electrică este indicată o autonomie de până la 1.036 km în ciclul CLTC (standard chinezesc, de regulă mai optimist decât ciclurile folosite în Europa), iar pentru plug-in hybrid este menționată o autonomie electrică de până la 401 km (tot CLTC). Prețul indicat pentru Z9 GT este de aproximativ 115.000 euro (aprox. 572.000 lei), iar listarea acoperă mai multe piețe europene, inclusiv Franța, Germania, Italia și Spania. În context, Denza este acum deținută integral de BYD, după perioada în care a funcționat ca joint venture cu Mercedes-Benz, iar combinația dintre exportul de modele și investițiile în încărcare este prezentată ca o tendință tot mai vizibilă în rândul constructorilor chinezi care se extind în Europa. [...]
Standardizarea bateriilor și a cipurilor ar putea tăia costuri de peste 100 mld. yuani la nivelul industriei auto electrice , potrivit carnewschina.com , care relatează declarațiile lui William Li, fondator, președinte și CEO al Nio, făcute la Intelligent Electric Vehicle Development Forum (2026), desfășurat la Beijing în 11–12 aprilie. Miza economică este directă: Li estimează că o standardizare la nivel de industrie a bateriilor și o consolidare a varietății de cipuri ar putea genera economii de peste 100 miliarde yuani (aprox. 63,5 miliarde lei) pentru întregul sector, fără să „mănânce” marjele pe lanțul valoric, ceea ce s-ar traduce într-o reducere de cost de „câteva mii de yuani” pe vehicul. De ce insistă Nio pe standarde: costuri mari și risipă în lanțul de aprovizionare Li a avertizat că industria se confruntă cu un paradox: „creștere de volum fără creștere de venituri, creștere de venituri fără creștere de profit”. În același timp, ciclul de iterație al vehiculelor electrice inteligente s-a accelerat (pe fondul progreselor la cipuri, baterii, iluminare și interior), ceea ce face dificil echilibrul cerere–ofertă. Consecința operațională, în versiunea descrisă de CEO-ul Nio, este o volatilitate a cererii care împinge furnizorii și producătorii să supradimensioneze capacități, urmată de scăderi rapide ale vânzărilor: „Modelele noi au acum un vârf scurt de vânzări, urmat de un declin rapid.” Li susține că această dinamică duce la „risipă masivă de resurse”, iar „irosirea a câteva sute de milioane de yuani” la un singur model ar fi devenit ceva obișnuit. Unde sunt „punctele dureroase”: bateriile și cipurile, peste jumătate din costul mașinii Potrivit lui Li, bateriile și cipurile sunt cele mai mari două probleme, împreună reprezentând peste 50% din costul unui vehicul. În cazul bateriilor, lipsa unor specificații unificate pentru celule ar bloca o alocare flexibilă a capacităților în lanțul de aprovizionare. El a comparat situația cu bateriile standardizate AA și AAA din electronicele de consum, unde producția poate fi planificată mai ușor. În plus, CEO-ul Nio a argumentat că tehnologia bateriilor „a convergent suficient” pentru ca standardizarea unor tipuri de celule (menționând celule ternare cu nichel mediu și cu nichel ridicat) să fie „oportună și fezabilă”. Pe partea de semiconductori, Li a indicat complexitatea actuală: cel mai nou model Nio ES9 ar necesita peste 1.000 de coduri de piese semiconductoare și peste 4.000 de cipuri individuale. Nio ar lucra intern la reducerea varietății de cipuri la 400, prin consolidare, iar Li a cerut ca autoritățile de reglementare să coordoneze cu producătorii auto stabilirea unor categorii unificate de cipuri, cu standarde interschimbabile, pentru a crește reziliența lanțului de aprovizionare și a face adoptarea cipurilor domestice viabilă economic. Context: Nio raportează creștere accelerată, dar presiunea pe profit rămâne în industrie În același discurs, Li a spus că Nio a intrat într-o fază de creștere rapidă: livrările din trimestrul I au urcat cu 98,3% față de anul anterior, la 83.465 de vehicule electrice inteligente premium. Compania ar fi avut primul trimestru profitabil din istorie în T4 2025, cu profit operațional de 1,25 miliarde yuani (aprox. 794 milioane lei). Mesajul lui Li leagă însă performanța companiei de o problemă mai largă: fără standardizare și simplificare, ritmul de schimbare tehnologică riscă să amplifice costurile și risipa în întregul ecosistem, chiar și pe fondul creșterii vânzărilor. [...]
FIA pregătește o intervenție rapidă în regulile hibride F1 pentru 2026, după ce simulările și discuțiile cu echipele au scos la iveală diferențe de viteză între mașini de până la 70 km/h , un risc direct pentru siguranță și pentru corectitudinea competiției, potrivit ithome.com . Problema pornește de la noua arhitectură a unității de putere: motorul termic 1,6 litri V6 ar urma să livreze 400 kW, iar motorul electric 350 kW, însă bateria de 4 MJ ar susține puterea maximă doar circa 11 secunde. În condițiile în care unele circuite nu oferă suficientă frânare pentru recuperarea energiei, mașinile ajung să folosească o strategie de „super-încărcare” (încărcarea bateriei din motorul termic), care reduce tracțiunea pe puntea spate și face livrarea de putere instabilă. De ce contează: variații mari de putere și control mutat către software Conform informațiilor citate, puterea totală ar oscila între 200 kW și 750 kW, iar momentul încărcării/descărcării nu ar mai fi decis de pilot, ci de algoritmi. În calificări, pentru a obține un tur rapid, piloții ar fi nevoiți să ridice accelerația și să „plutească” înainte de viraje rapide, ceea ce contrazice principiul F1 al controlului deplin al pilotului asupra mașinii. Publicația menționează și un efect competitiv și de siguranță: diferențele de energie disponibilă ar genera ecarturi de viteză de până la 70 km/h, asociate deja cu un accident la Marele Premiu al Japoniei și cu depășiri „neintenționate”, produse mai degrabă de managementul energiei decât de performanța pilotului. Ce soluții sunt pe masă și ce urmează Creșterea capacității bateriei nu este considerată realistă din cauza limitărilor de spațiu ale șasiului. În schimb, FIA și echipele discută două direcții principale: Limitarea puterii motorului electric în calificări la 200 kW , pentru a menține puterea totală la 600 kW și a reduce variațiile. Majorarea plafonului de putere pentru încărcare în regimul de „super-încărcare” de la 200 kW la 350 kW , pentru a scurta perioadele în care mașina rulează la putere redusă. Pe lângă acestea, FIA ar fi analizat și opțiuni precum utilizarea modului aerodinamic cu rezistență redusă pe durata întregii curse și acordarea unor controale suplimentare în cockpit pentru unitatea de putere. Decizia finală privind pachetul de modificări este așteptată la reuniunea din 20 aprilie , când ar urma să fie stabilită forma „corecției” pentru regulile hibride din 2026. [...]
