Știri
Știri din categoria Auto
Akio Toyoda renunță la funcția de președinte și CEO al Toyota, o schimbare de conducere care, potrivit Japanese Nostalgic Car, a produs „unde de șoc” într-o industrie în care Toyota nu este doar cel mai mare constructor auto japonez, ci și cea mai mare companie din Japonia. Din perspectiva industriei auto japoneze, miza depășește o simplă rotație la vârf: Toyota „setează agenda” pentru întreg sectorul, iar deciziile sale tind să se propage în lanț la furnizori, rivali și organizații de profil.
Akio Toyoda, 66 de ani la momentul anunțului, era așteptat să rămână la conducere „mulți ani”, tocmai pentru că influența sa nu se limita la Toyota. Conform aceleiași surse, el a fost și șeful Tokyo Motor Show și președinte al Japan Auto Manufacturer’s Association, poziții care i-au amplificat rolul în definirea direcțiilor industriei auto japoneze, de la priorități tehnologice până la mesajele publice ale sectorului.
Decizia, spune Toyoda, a fost declanșată de demisia președintelui consiliului de administrație, Takeshi Uchiyamada. Toyoda preia rolul de chairman (președinte al consiliului), iar operațiunile zilnice trec la Koji Sato, până atunci șeful Lexus și președinte al Gazoo Racing. Schimbarea a fost prezentată ca o tranziție de echipă, dar cu un detaliu important pentru industrie: Toyoda rămâne în vârful structurii de guvernanță, ceea ce poate tempera ritmul unei rupturi strategice, chiar dacă noul CEO primește formal „cheile” executivului.
Pentru industria auto japoneză, moștenirea lui Toyoda contează și prin felul în care a repoziționat Toyota după criza financiară globală, când a devenit CEO în 2009. Sursa notează că a condus compania într-o perioadă cu presiuni majore, inclusiv după cutremurul și tsunamiul din Tohoku (2011), și a accelerat parteneriate cu foști competitori precum Subaru, Mazda, Suzuki și Isuzu. Acest tip de colaborare între constructori japonezi are efecte directe asupra arhitecturilor tehnice comune, împărțirii costurilor și, implicit, asupra competitivității întregului ecosistem.
În același timp, plecarea lui Toyoda din rolul executiv este inseparabilă de dezbaterea privind electrificarea. Publicația amintește criticile potrivit cărora Toyota ar fi fost lentă în adoptarea mașinilor electrice (EV), iar o parte a analiștilor văd în schimbarea de CEO o oportunitate de „restart” de imagine și strategie. În termeni de industrie, această tranziție este urmărită atent deoarece, dacă Toyota își ajustează semnificativ direcția, presiunea competitivă se poate muta rapid asupra celorlalți constructori japonezi, care tind să-și calibreze investițiile și calendarele în raport cu liderul pieței.
„Noua echipă sub viitorul președinte Sato are misiunea de a transforma Toyota într-o companie de mobilitate.”
Această formulare, citată de sursă din anunțul de demisie, indică o schimbare de limbaj și de ambiție: de la producător auto la „companie de mobilitate” (adică un grup care vinde și servicii de transport, software și soluții conexe, nu doar vehicule). Pentru industria auto japoneză, mesajul este relevant fiindcă Toyota funcționează ca reper: dacă liderul își redefinește identitatea, este probabil ca și restul sectorului să-și ajusteze prioritățile, inclusiv în relația cu autoritățile, cu furnizorii de tehnologie și cu piețele externe.
Elementele-cheie ale tranziției, așa cum reies din textul sursă, sunt:
În plan practic, impactul asupra industriei auto japoneze va depinde de câtă autonomie reală va avea Sato în raport cu Toyoda, care rămâne în fruntea consiliului, și de cât de repede va fi tradusă „misiunea” de companie de mobilitate în decizii concrete. Japanese Nostalgic Car notează că nu se poate prezice efectul asupra Toyota, însă tocmai această incertitudine explică de ce schimbarea conducerii la cel mai influent constructor japonez este tratată ca un eveniment cu relevanță pentru întregul sector.
Recomandate
Xiaomi poziționează YU7 GT ca SUV de „gran turismo”, mizând pe echilibrul dintre performanță și autonomie , iar testele de la Nürburgring sunt folosite ca argument de validare tehnică pentru utilizare în condiții dificile, nu doar ca exercițiu de imagine, potrivit IT之家 . Într-un videoclip în care răspunde întrebărilor publicului („Xiaomi YU7 GT Lei Jun răspunde întrebărilor utilizatorilor, episodul 1”), fondatorul și CEO-ul Xiaomi, Lei Jun, a explicat diferențele de poziționare dintre versiunile Ultra și GT. Ultra este descrisă drept vârful de „experiență de performanță extremă” din gama Xiaomi Auto, folosită frecvent pentru experiențe pe circuit. În schimb, GT este prezentată ca „un SUV la nivel de mașină sport” potrivit pentru călătorii lungi, care trebuie să găsească un echilibru între performanță ridicată, confort/lux și autonomie mare, fiind mai potrivită pentru drum lung și utilizare zilnică. Ce înseamnă „GT” în strategia Xiaomi pentru YU7 Lei Jun a mai spus că GT este versiunea de top („vârful de gamă”) din seria YU7. Comparativ cu modelele GT tradiționale cu motor termic, el susține că YU7 GT ar veni cu: o experiență de „inteligență” (funcții inteligente) mai puternică; un nivel mai ridicat de redundanță de siguranță (adică sisteme și rezerve suplimentare pentru scenarii critice). De ce un SUV pe Nürburgring: test de robustețe, nu doar timp pe tur Întrebat de ce un SUV ar trebui să ruleze pe Nürburgring Nordschleife („Nürburgring Nord”), Lei Jun a descris traseul ca pe un drum montan cu două benzi, lung de 20,8 km, cu 77 de viraje, diferență de nivel de 304 metri și vreme schimbătoare. În această logică, pista ar funcționa ca un „teren de încercare” pentru mașini de înaltă performanță. Potrivit lui, rularea lui GT pe Nürburgring nu urmărește doar un rezultat sportiv, ci verificarea calităților mecanice în condiții de drum și vreme complexe, pentru a îmbunătăți stabilitatea controlului și manevrabilitatea. Lei Jun a afirmat și că, în rezultate recente pe Nürburgring, YU7 GT ar fi depășit în majoritatea virajelor clasice un Porsche Cayenne Turbo GT (fără a oferi în material timpi sau date complete de comparație). Ce urmează Xiaomi Auto a anunțat că Xiaomi YU7 GT va fi lansat oficial pe 21 mai, la ora 19:00 (ora Chinei), adică 14:00 în România. Context suplimentar despre lansare a fost publicat anterior de IT之家 într-un material separat. [...]
Mercedes-Benz lasă deschisă opțiunea de a intra în industria de apărare , pe fondul creșterii cheltuielilor militare în Europa, dar fără planuri concrete în acest moment, potrivit Libertatea . Mesajul transmis de CEO-ul Ola Källenius este unul de oportunitate economică și poziționare strategică, nu de schimbare imediată a modelului de business. Källenius a spus, într-un interviu acordat Wall Street Journal , că grupul ar fi „pregătit” să joace un rol dacă acest lucru „va avea sens din punct de vedere economic”, în condițiile în care Europa își consolidează capacitatea de apărare. „Lumea a devenit mai imprevizibilă și cred că este foarte clar că Europa trebuie să își dezvolte capacitatea de apărare. Dacă am putea avea un rol pozitiv în acest proces, am fi pregătiți.” Ce ar însemna, de fapt, pentru Mercedes Șeful Mercedes a indicat că o eventuală activitate în zona militară ar rămâne limitată ca pondere față de producția auto, fiind mai degrabă o „nișă” care ar putea crește și ar putea contribui la rezultatele financiare ale companiei. În același timp, compania nu are, în prezent, planuri concrete pentru producția proprie de armament, iar declarațiile sunt prezentate ca o deschidere strategică, nu ca o decizie operațională. Legături existente cu zona militară Libertatea notează că relația grupului cu industria militară nu ar fi complet nouă. Daimler Truck, companie separată de Mercedes din 2021, produce deja vehicule speciale pentru uz militar, inclusiv modelele Mercedes-Benz Unimog și Mercedes-Benz Zetros. Context: constructorii auto caută contracte în apărare Pe fondul majorării bugetelor militare, industria de apărare devine o direcție de dezvoltare pentru mai mulți producători auto. În acest context, Libertatea menționează exemple din piață, inclusiv informații atribuite Reuters: Volkswagen ar fi discutat cu Rafael Advanced Defense Systems despre adaptarea fabricii din Osnabrück pentru producția de sisteme de apărare antirachetă, informație negată oficial de Volkswagen. Totodată, MAN este implicată în vehicule militare prin parteneriatul Rheinmetall MAN Military Vehicles. În afara Europei, General Motors operează în domeniu prin divizia GM Defense, iar compania sud-coreeană Hyundai Rotem produce inclusiv tancul K2 Black Panther. [...]
Mercedes-Benz ia în calcul o implicare în industria de apărare ca reacție la prăbușirea profitului , într-un moment în care presiunea pe producătorii auto germani crește, iar sectorul militar european caută rapid capacități industriale și forță de muncă specializată, potrivit Știrile Pro TV . Miza economică este dublă: constructorii auto caută noi surse de venit și utilizare pentru fabrici aflate sub presiune, în timp ce companiile de apărare încearcă să valorifice infrastructura și competențele existente în industria auto, într-un context geopolitic mai tensionat. Ce spune Mercedes-Benz și ce lipsește deocamdată Directorul general al Mercedes-Benz, Ola Källenius , a indicat că intrarea în zona apărării „nu este exclusă”, însă nu a prezentat planuri concrete și a subliniat că o astfel de activitate ar rămâne secundară față de businessul auto. Într-un interviu acordat The Wall Street Journal, el a spus că grupul este deschis să sprijine eforturile Europei de consolidare a capacităților de apărare. „Lumea a devenit mai imprevizibilă, iar Europa trebuie să își întărească apărarea. Dacă putem avea un rol pozitiv în acest proces, suntem pregătiți să contribuim” Compania nu a anunțat până acum oficial vreun proiect în acest sens. Nu e un caz izolat: Volkswagen și industria de apărare testează „conversia” fabricilor Și Volkswagen explorează oportunități în zona producției militare. Directorul general Oliver Blume a declarat că grupul va decide până la finalul anului dacă uzina Volkswagen din Osnabrück ar putea produce vehicule militare de transport, precizând totodată că Volkswagen nu intenționează să fabrice arme sau tancuri. În paralel, Rheinmetall analizează transformarea unor unități care produc componente auto, din Neuss și Berlin, pentru producție militară și ia în calcul inclusiv preluarea unor fabrici auto aflate sub presiune economică, între care este menționată și uzina Volkswagen din Osnabrück. Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a avertizat însă că fabricile auto existente sunt doar parțial compatibile cu producția militară, iar adaptarea ar presupune costuri ridicate. Pe partea de forță de muncă, grupul aerospațial și de apărare Hensoldt recrutează activ angajați calificați de la furnizori auto precum Continental AG și Bosch. Contextul financiar: profit în scădere la Mercedes, auto german sub presiune Industria auto germană este afectată de costurile ridicate de producție, cererea slabă din Europa, concurența tot mai puternică din China și amenințările tarifare venite din partea Statelor Unite. În februarie, Mercedes-Benz a raportat o scădere de aproximativ 49% a profitului, de la 10,4 miliarde de euro la 5,3 miliarde de euro în 2025, în timp ce veniturile au scăzut cu circa 9%. Cu excepția BMW, toți marii constructori auto germani au anunțat în ultimele luni reduceri de personal în fabricile din Germania. De ce apărarea nu poate „înlocui” auto, chiar dacă e în creștere Sectorul apărării este în expansiune: potrivit institutului SIPRI din Stockholm, cei mai mari 100 de producători de armament din lume au înregistrat venituri record în 2024. Totuși, analiștii avertizează că industria de apărare nu poate compensa declinul sectorului auto german, din cauza diferenței de dimensiune: industria auto germană a generat venituri de peste 540 de miliarde de euro doar în 2024, în timp ce cele mai mari cinci companii germane din industria de apărare au avut împreună venituri de puțin sub 30 de miliarde de euro în 2023. Pentru producătorii auto, implicațiile imediate țin mai puțin de o „pivotare” completă și mai mult de opțiuni punctuale: folosirea unor capacități industriale, contracte de nișă și, eventual, reconversii costisitoare, care rămân deocamdată la nivel de analiză sau declarații prudente. [...]
Falimentul Fisker a lăsat 11.000 de SUV-uri Ocean dependente de servere fără suport, iar proprietarii au început să construiască o alternativă „open-source” pentru a menține funcțiile esențiale ale mașinilor , potrivit IT之家 . Miza depășește cazul unui singur producător: arată riscul operațional al mașinilor definite de software, când serviciile din cloud se opresc odată cu compania. De ce contează: mașina „moare” când se închide serverul Fisker a cerut protecție în baza Capitolului 11 al Legii falimentului din SUA în iunie 2024. Aproximativ 11.000 de proprietari de Fisker Ocean SUV, care au plătit între 40.000 și 70.000 de dolari (aprox. 184.000–322.000 lei), s-au trezit cu o mașină care își pierde treptat funcțiile software de bază: actualizările la distanță au fost oprite, serviciile conectate au fost închise, iar garanția a devenit nulă, pe fondul prăbușirii companiei. Publicația notează că problema este amplificată de arhitectura vehiculului: numeroase subsisteme ar depinde de conectarea periodică la serverele Fisker pentru diagnoză și operare curentă. Închiderea serverelor nu ar afecta doar multimedia, ci ar putea duce la blocaje în funcții critice. Dimensiunea economică a eșecului IT之家 indică faptul că Fisker ar fi avut peste 31.000 de comenzi pentru Ocean SUV, cu venituri potențiale de până la 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,82 miliarde lei), însă înainte de a rămâne fără bani ar fi produs doar 11.000 de vehicule. Documentele de faliment ar arăta datorii de peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). În același timp, Electrek (citat de IT之家) ar fi evaluat încă din 2023 că hardware-ul era atractiv, dar software-ul nu era la nivelul necesar pentru utilizare comercială matură. Răspunsul proprietarilor: asociație, piese, service și „open-source” În lunile de după faliment, mii de proprietari au format o asociație non-profit, care a ajuns la circa 4.000 de membri și a început să funcționeze simultan ca grup de utilizatori, echipă tehnică și structură de suport. Printre acțiunile descrise: angajarea de specialiști pentru a face inginerie inversă (reverse engineering) pe patch-urile software ale mașinii; schimb de know-how între proprietari pentru rescrierea firmware-ului (software-ul intern al modulelor); achiziții colective de piese, inclusiv reducerea costului unei chei inteligente de la aproape 1.000 de dolari la un nivel „foarte scăzut”, plus servicii gratuite de împerechere a cheilor în mai multe regiuni, economisind 100–250 de dolari per proprietar (aprox. 460–1.150 lei); în Europa, un program de „mecanic mobil” voluntar; în SUA, implicare în procedurile de faliment pentru a include rechemări legate de siguranță și pentru a menține accesul la asigurări. Auto Connected Car News (citat de IT之家) ar fi relatat în septembrie 2025 că, în circa șase luni, asociația a obținut drepturi legate de rechemări, a pus pe picioare un lanț de aprovizionare cu piese, a stabilizat accesul la asigurări și a început să construiască o infrastructură independentă de mentenanță software. Tehnic: de la urgențe la un ecosistem de instrumente pe GitHub Componenta tehnică a evoluat din depanare de urgență într-un ecosistem „open-source” (cod public, reutilizabil) pentru Ocean SUV. IT之家 menționează un proiect pe GitHub care ar fi recreat interfața de programare (API) a aplicației oficiale Fisker și ar fi permis integrarea datelor mașinii în sisteme de tip „casă inteligentă”. Proiectul ar fi ajuns la 135 de contribuții de cod și 20 de versiuni, sub licență Apache 2.0. Totodată, ar fi fost publicate fișiere legate de magistrala CAN (Controller Area Network – rețeaua internă prin care comunică modulele electronice ale mașinii), inclusiv configurații pentru instrumente de observare și interpretare a traficului. Comunitatea ar lucra la cartografierea funcțiilor circuitelor, iar un creator de conținut ar fi publicat tutoriale despre captarea datelor și citirea codurilor de diagnoză, cu obiectivul de a muta diagnoza pe telefon, fără echipamentele service-urilor oficiale. IT之家 notează însă o limitare: nu există consens privind deschiderea completă a sistemului, inclusiv pentru că unele componente ar fi dezvoltate de furnizori terți și ar implica software critic pentru siguranță, care nu poate fi modificat „liber” ca un site web. În schimb, zona de infotainment, serviciile conectate și diagnoza ar fi mai plauzibile pentru „open-source”. Un acord de 2,5 milioane de dolari care s-a rupt și a tăiat din nou serviciile În octombrie 2024, stocul rămas de vehicule Fisker ar fi fost cumpărat de o companie americană de leasing, într-o tranzacție care ar fi inclus și drepturi asupra codului software și serviciilor cloud. Aceasta ar fi plătit suplimentar 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei) pentru drepturi software și ar fi avut o înțelegere verbală cu asociația proprietarilor pentru a continua serviciile conectate. În lipsa unui contract scris, colaborarea s-a deteriorat: compania de leasing ar fi cerut asociației să acopere 58% din costurile de operare (trafic de date, servicii cloud Microsoft și mentenanță), iar asociația ar fi cerut transparență privind cheltuielile, fără a o primi. Ruptura a dus la oprirea funcțiilor de conectivitate la distanță și la întreruperea serviciilor cloud, iar un plan de rechemare software ar fi fost amânat. Context de reglementare: presiune pentru „ dreptul la reparație ” și obligații post-faliment IT之家 plasează cazul Fisker într-un val mai larg de insolvențe în zona vehiculelor electrice, menționând și Nikola, precum și companii precum Canoo și Arrival, care ar urma să intre în procese de lichidare. În acest context, susținătorii drepturilor consumatorilor ar promova reforme precum: fonduri obligatorii de rezervă pentru menținerea software-ului după faliment; reguli în procedura de insolvență pentru transferul către comunitate al software-ului în regim open-source; obligarea producătorilor să publice date standardizate pentru reparații. Ca exemplu, este menționat statul Oregon, care ar fi adoptat o lege privind drepturile de reparație auto, interzicând restricții de tip „blocare” prin criptare pentru piese, pentru a reduce barierele la reparații independente. În Europa, IT之家 indică o inițiativă din 2025 în care Volkswagen, BMW și Mercedes , împreună cu opt companii din lanțul de aprovizionare, ar fi semnat un memorandum pentru dezvoltarea unei platforme software auto open-source. În esență, cazul Fisker arată că, fără mecanisme de continuitate pentru software și servicii conectate, mașinile electrice riscă să devină rapid „deșeuri electronice” perfect funcționale din punct de vedere mecanic, dar blocate digital. [...]
Un tribunal chinez a obligat un blogger auto să plătească 2 milioane de yuani despăgubiri și să-și ceară scuze public către BYD , după ce instanța de apel a menținut concluzia că acesta a fabricat și răspândit informații false care au afectat reputația comercială și de produs a companiei, potrivit Car News China . Cazul îl vizează pe creatorul de conținut „Long Ge Talks EVs”, care a publicat în această săptămână un videoclip de scuze. În înregistrare, bloggerul spune că hotărârea de „a doua instanță” (apel) a fost pronunțată în procesul ce implică BYD și conturi asociate „Managedian New Energy”. El afirmă că materiale anterioare despre reparații la bateria, motorul și sistemele de control electric ale BYD au inclus „remarci nepotrivite” ce au avut un efect negativ asupra reputației companiei. Ce a decis instanța și care este miza economică Instanța a stabilit că pârâții au „fabricat și răspândit informații false” despre BYD, prejudiciind reputația comercială și a produselor. Hotărârea obligă la: încetarea încălcării, eliminarea efectelor, scuze publice, plata a 2 milioane de yuani, echivalentul a 293.000 de dolari (aprox. 1,32 milioane lei) despăgubiri. Decizia este relevantă pentru industria auto din China prin semnalul de descurajare pe care îl transmite către creatorii de conținut și canalele sociale care discută probleme tehnice sau de service: riscul financiar poate deveni semnificativ atunci când instanțele califică afirmațiile drept false și prejudiciabile pentru reputația unei mărci. Context: același litigiu, acum încheiat la apel Publicația notează că este același proces relatat anterior în decembrie 2025 , când BYD anunțase că obținuse o hotărâre favorabilă în primă instanță. Atunci, departamentul juridic al companiei susținea că pârâții au folosit conturi precum „Long Ge Talks EVs” și „Managedian New Energy Auto Repair” pentru a publica afirmații false pe platforme precum Douyin (versiunea chineză a TikTok) și WeChat Channels. Presa chineză relatase că bloggerul intenționa să facă apel după decizia din 2025, iar videoclipul de scuze publicat acum indică faptul că hotărârea în apel a fost între timp pronunțată. Un val mai larg de procese pentru defăimare în auto Cazul vine pe fondul mai multor litigii similare între producători auto chinezi și creatori online, inclusiv procese care au implicat BYD, Great Wall Motor și XPeng, potrivit materialului. Tot din relatările presei chineze, bloggerul „Long Ge Talks EVs” ar avea și alte dispute în instanță, inclusiv una legată de vehicule Seres și marca Aito, unde ar fi fost dispusă plata a 160.000 de yuani (23.000 de dolari, aprox. 104.000 lei) în acel dosar separat. Poziția BYD și contextul de piață Directorul general pentru brand și relații publice al BYD, Li Yunfei, a spus anterior pe rețele sociale că firma acceptă critica „obiectivă” și relatările bazate pe fapte, dar va continua să folosească măsuri legale împotriva conținutului pe care îl descrie drept fabricat sau defăimător. În paralel, BYD rămâne într-o etapă de volum ridicat: vânzările globale de vehicule electrice ale companiei au ajuns la 314.100 unități în aprilie 2026, potrivit China EV DataTracker. Nivelul este cu 6,2% peste martie, dar cu 15,7% sub aprilie 2025; în martie au fost 295.639 unități, iar în decembrie 2025 – 414.784 unități. [...]
Tesla a majorat pentru prima dată în doi ani prețurile Model Y în SUA , prin scumpiri selective de 500–1.000 de dolari la versiunile superioare, un semnal că strategia de „război al prețurilor” se temperează pe segmentul mediu-înalt, potrivit IT之家 . Actualizarea a apărut „discret” pe site-ul Tesla din SUA și vizează Model Y 2026: versiunile Long Range (Premium) cu tracțiune spate și integrală au fost scumpite cu 1.000 de dolari, iar varianta Performance cu 500 de dolari. Informația este susținută, conform materialului, de site-ul Tesla, de mai multe publicații auto și de date publicate de bloggerul Sawyer Merritt. Noile prețuri (fără subvenții și opționale) Conform prețurilor valabile la 16 mai 2026, lista din SUA arată astfel: Model Y RWD (de bază): 39.990 dolari (aprox. 180.000 lei) – neschimbat Model Y AWD (de bază): 41.990 dolari (aprox. 189.000 lei) – neschimbat Model Y Premium RWD: 45.990 dolari (aprox. 207.000 lei) – +1.000 dolari Model Y Premium AWD: 49.990 dolari (aprox. 225.000 lei) – +1.000 dolari Model Y Performance AWD: 57.990 dolari (aprox. 261.000 lei) – +500 dolari De ce contează: semnal de repoziționare, nu scumpire „în bloc” Electrek estimează că scumpirea este de 1,2%–2,2%, sub inflația auto cumulată de aproape 5% din ultimii doi ani, dar reprezintă prima ajustare explicită în sus a prețurilor pentru modelele Tesla din SUA din 2024 încoace, pe zona de echipări medii și superioare. Materialul citează și o interpretare din industrie: faptul că Tesla a ales scumpiri punctuale, nu o creștere pe toată gama, sugerează o cerere mai „fragmentată” — compania încearcă să păstreze accesibilitatea versiunilor de bază pentru clienții sensibili la preț, în timp ce monetizează mai mult echipările superioare. Gurufocus apreciază că ajustarea reflectă gestionarea raportului cerere-ofertă și a costurilor de producție, într-un context de competiție tot mai dură pe piața SUV-urilor electrice. Context: competiție și upgrade-uri de produs, dar fără explicații oficiale Tesla nu a comunicat oficial motivul scumpirii și nu a publicat un anunț sau comunicat de presă, notează sursa. În paralel, Model Y primește și actualizări: o culoare exclusivă pentru versiunile superioare, iar modelul ar fi primul care a trecut noul test NHTSA pentru sisteme avansate de asistență la condus. În comparație, pentru SUV-uri electrice de clasă similară, Hyundai Ioniq 5 AWD pornește de la circa 45.000 de dolari, iar Ford Mustang Mach‑E Select AWD de la circa 43.000 de dolari, ceea ce, potrivit articolului, pune presiune mai ales pe poziționarea versiunii Model Y Performance. Electrek mai avansează că, dacă Tesla va lansa ulterior în SUA un Model Y L, acesta ar putea fi poziționat la 50.000–52.000 de dolari, pentru a crea o diferențiere mai clară față de Premium AWD și pentru a extinde gama. [...]
