Știri
Știri din categoria Auto
Falimentul Fisker a lăsat 11.000 de SUV-uri Ocean dependente de servere fără suport, iar proprietarii au început să construiască o alternativă „open-source” pentru a menține funcțiile esențiale ale mașinilor, potrivit IT之家. Miza depășește cazul unui singur producător: arată riscul operațional al mașinilor definite de software, când serviciile din cloud se opresc odată cu compania.
Fisker a cerut protecție în baza Capitolului 11 al Legii falimentului din SUA în iunie 2024. Aproximativ 11.000 de proprietari de Fisker Ocean SUV, care au plătit între 40.000 și 70.000 de dolari (aprox. 184.000–322.000 lei), s-au trezit cu o mașină care își pierde treptat funcțiile software de bază: actualizările la distanță au fost oprite, serviciile conectate au fost închise, iar garanția a devenit nulă, pe fondul prăbușirii companiei.
Publicația notează că problema este amplificată de arhitectura vehiculului: numeroase subsisteme ar depinde de conectarea periodică la serverele Fisker pentru diagnoză și operare curentă. Închiderea serverelor nu ar afecta doar multimedia, ci ar putea duce la blocaje în funcții critice.
IT之家 indică faptul că Fisker ar fi avut peste 31.000 de comenzi pentru Ocean SUV, cu venituri potențiale de până la 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,82 miliarde lei), însă înainte de a rămâne fără bani ar fi produs doar 11.000 de vehicule. Documentele de faliment ar arăta datorii de peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei).
În același timp, Electrek (citat de IT之家) ar fi evaluat încă din 2023 că hardware-ul era atractiv, dar software-ul nu era la nivelul necesar pentru utilizare comercială matură.
În lunile de după faliment, mii de proprietari au format o asociație non-profit, care a ajuns la circa 4.000 de membri și a început să funcționeze simultan ca grup de utilizatori, echipă tehnică și structură de suport.
Printre acțiunile descrise:
Auto Connected Car News (citat de IT之家) ar fi relatat în septembrie 2025 că, în circa șase luni, asociația a obținut drepturi legate de rechemări, a pus pe picioare un lanț de aprovizionare cu piese, a stabilizat accesul la asigurări și a început să construiască o infrastructură independentă de mentenanță software.
Componenta tehnică a evoluat din depanare de urgență într-un ecosistem „open-source” (cod public, reutilizabil) pentru Ocean SUV. IT之家 menționează un proiect pe GitHub care ar fi recreat interfața de programare (API) a aplicației oficiale Fisker și ar fi permis integrarea datelor mașinii în sisteme de tip „casă inteligentă”. Proiectul ar fi ajuns la 135 de contribuții de cod și 20 de versiuni, sub licență Apache 2.0.
Totodată, ar fi fost publicate fișiere legate de magistrala CAN (Controller Area Network – rețeaua internă prin care comunică modulele electronice ale mașinii), inclusiv configurații pentru instrumente de observare și interpretare a traficului. Comunitatea ar lucra la cartografierea funcțiilor circuitelor, iar un creator de conținut ar fi publicat tutoriale despre captarea datelor și citirea codurilor de diagnoză, cu obiectivul de a muta diagnoza pe telefon, fără echipamentele service-urilor oficiale.
IT之家 notează însă o limitare: nu există consens privind deschiderea completă a sistemului, inclusiv pentru că unele componente ar fi dezvoltate de furnizori terți și ar implica software critic pentru siguranță, care nu poate fi modificat „liber” ca un site web. În schimb, zona de infotainment, serviciile conectate și diagnoza ar fi mai plauzibile pentru „open-source”.
În octombrie 2024, stocul rămas de vehicule Fisker ar fi fost cumpărat de o companie americană de leasing, într-o tranzacție care ar fi inclus și drepturi asupra codului software și serviciilor cloud. Aceasta ar fi plătit suplimentar 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei) pentru drepturi software și ar fi avut o înțelegere verbală cu asociația proprietarilor pentru a continua serviciile conectate.
În lipsa unui contract scris, colaborarea s-a deteriorat: compania de leasing ar fi cerut asociației să acopere 58% din costurile de operare (trafic de date, servicii cloud Microsoft și mentenanță), iar asociația ar fi cerut transparență privind cheltuielile, fără a o primi. Ruptura a dus la oprirea funcțiilor de conectivitate la distanță și la întreruperea serviciilor cloud, iar un plan de rechemare software ar fi fost amânat.
IT之家 plasează cazul Fisker într-un val mai larg de insolvențe în zona vehiculelor electrice, menționând și Nikola, precum și companii precum Canoo și Arrival, care ar urma să intre în procese de lichidare. În acest context, susținătorii drepturilor consumatorilor ar promova reforme precum:
Ca exemplu, este menționat statul Oregon, care ar fi adoptat o lege privind drepturile de reparație auto, interzicând restricții de tip „blocare” prin criptare pentru piese, pentru a reduce barierele la reparații independente. În Europa, IT之家 indică o inițiativă din 2025 în care Volkswagen, BMW și Mercedes, împreună cu opt companii din lanțul de aprovizionare, ar fi semnat un memorandum pentru dezvoltarea unei platforme software auto open-source.
În esență, cazul Fisker arată că, fără mecanisme de continuitate pentru software și servicii conectate, mașinile electrice riscă să devină rapid „deșeuri electronice” perfect funcționale din punct de vedere mecanic, dar blocate digital.
Recomandate
Renault a crescut veniturile în T3 peste așteptări, în ciuda scăderii vânzărilor , susținut de cererea pentru modele electrice pe piețe-cheie, potrivit Agerpres . Evoluția arată că mixul de produse (mai ales electricele) poate compensa presiunile de volum și de preț într-o piață europeană tot mai competitivă, inclusiv în fața mărcilor chinezești. În perioada iulie–septembrie 2026, grupul a raportat venituri de 11,6 miliarde euro, în creștere cu 1,4% la curs de schimb constant. Rezultatul a depășit așteptările analiștilor, care anticipau un declin de 0,3%. În același timp, volumele de vânzări au scăzut cu 6%, la 497.799 de vehicule, pe fondul intensificării concurenței în Europa și America Latină — regiuni vizate de producătorii auto din China. Presiune competitivă pe Dacia , în special în segmentul C Renault indică o cerere puternică pentru vehicule electrice, inclusiv pentru modelul Renault 5 , dar și o concurență în creștere. Presiunea se vede și asupra mărcii Dacia, care a intrat recent în segmentul C (clasa medie), unde, potrivit directorului financiar Duncan Minto, există „o presiune sesizabilă din partea mărcilor chinezești în Europa”. Pentru Dacia, datele din material indică: T3 2026: 144.175 vehicule vândute la nivel mondial, în scădere cu 12,8% față de T3 2025; primele nouă luni din 2026: 471.007 vehicule, în scădere cu 9,7% față de perioada similară din 2025. Compania anticipează că dinamica mărcii ar putea fi susținută în ultimul trimestru de primele livrări în Europa pentru Sandero HEV, noul Spring și Striker. Ținta de marjă rămâne, dar costurile apasă La nivel de grup, Renault și-a confirmat obiectivul de marjă operațională estimată la aproximativ 5,5% din venituri, cu avertismentul că rezultatul ar urma să fie temperat de costuri mai ridicate ale materiilor prime și de inflație. [...]
Renault își calibrează tranziția electrică în Europa fără să mizeze pe hibride plug-in , iar direcția tehnică indicată acum este completarea electricelor cu „range extender” (un generator care poate încărca bateria pentru a extinde autonomia), potrivit HotNews . Mesajul contează pentru piață fiindcă arată cum își prioritizează grupul investițiile și portofoliul de produse în următorii ani, într-un moment în care cererea și reglementările împing accelerat electrificarea. La Mondial de l’Auto de la Paris, Renault a prezentat două concepte, iar în centrul atenției a fost E-Space, descris ca o reinterpretare electrică a primului „voiture a vivre” din anii ’80. Conceptul nu este, „cel puțin deocamdată”, o mașină de serie, însă ar putea deveni, în funcție de reacția publicului. Fabrice Cambolive , șeful brandului Renault și Chief Growth Officer pentru Renault și Dacia, a spus că în acest moment nu există o decizie privind producția viitoare a lui E-Space, iar rolul conceptului este să demonstreze direcțiile în care vrea să meargă marca: design, spațiu, conectivitate integrată și electrificare, subliniind că mașina este „100% electrică”. Ce semnal dă Renault despre viitoarea gamă Cambolive a indicat că elementele prezentate pe concept vor apărea „separate” în următoarea generație de modele, în contextul „reînnoirii segmentului CD”, însă a precizat că „mașina în sine nu este decisă”. În același timp, revenirea la caroseria de tip monovolum (MPV) este tratată ca un test, cu o abordare graduală. În material este menționat și că Renault „rămâne independent” în Europa și că nu pariază pe PHEV (hibride plug-in), ci pe electrice la care adaugă „range extender”, ca soluție de extindere a autonomiei. Context: conceptul E-Space și testul pentru MPV Renault descrie E-Space ca un exercițiu de stil și tehnologie, iar miza este să valideze interesul publicului pentru o posibilă revenire a formatului MPV. Potrivit lui Cambolive, compania vrea să gestioneze această direcție „pas cu pas”, ceea ce sugerează că decizia finală depinde de feedback și de fezabilitatea comercială. Materialul integral este preluat cu trimitere către Profit.ro . [...]
Volkswagen ia în calcul să treacă pe software chinezesc pentru modelele de volum din Europa , o mutare care ar putea reduce costurile de dezvoltare și producție, dar care deschide riscuri operaționale și de securitate și pune sub semnul întrebării investițiile deja făcute în parteneriatul cu Rivian , potrivit PiataAuto . Planul, relatat de presa germană Manager Magazin și N-TV, ar viza preluarea arhitecturii software de la Xpeng – companie chinezească în care VW deține o participație – pentru a o folosi ca bază pe viitoarele mașini europene ale mărcilor de volum din grup. Decizia nu ar fi încă finală, însă ar fi promovată intens, din surse interne, de Thomas Schäfer (șeful mărcii VW) și de Ralf Brandstätter (membru în consiliul de conducere, responsabil pentru China). De ce contează: economii mari, dar și o schimbare de dependențe Miza principală este costul. În material se arată că VW ar fi fost atras de arhitectura Xpeng pentru că folosește o unitate centralizată de software, ceea ce ar reduce numărul de module separate care trebuie dezvoltate, calibrate și testate. În plus, diferențele de costuri cu forța de muncă sunt prezentate ca argument: un inginer software în Germania ar costa 120 euro/oră (cost total), față de 60 euro/oră în China, iar la Rivian costurile ar ajunge la 174 euro/oră. În unele cazuri, potrivit calculelor invocate în articol, economiile ar putea urca până la 8.000 euro per vehicul, dacă s-ar confirma. Impact asupra proiectului Rivian și asupra Cariad Trecerea pe software Xpeng pentru modelele de volum ar însemna, în această logică, limitarea utilizării arhitecturii dezvoltate împreună cu Rivian, deși parteneriatul ar fi ajuns într-o etapă „excepțional de avansată”. PiataAuto notează că VW a plătit 5,8 miliarde de dolari, echivalentul a 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei), către Rivian pentru „același lucru”, iar reducerea volumelor pe care s-ar aplica această arhitectură ar crește costurile pe unitate și ar afecta viabilitatea proiectului. În același timp, materialul indică faptul că divizia internă de software a grupului, Cariad, ar deveni „absolut inutilă”, ceea ce ar alimenta tensiuni interne și incertitudine privind viitorul acesteia. Sunt menționate reacții de consternare în rândul angajaților și al sindicatelor. Riscuri: securitate cibernetică și acces pe piețe Dincolo de costuri, articolul subliniază riscuri majore dacă „coloana vertebrală” software a mașinii (nu doar multimedia, ci controlul central al funcțiilor vehiculului) ar deveni chineză pentru modelele de volum. Sunt invocate: expunere la riscuri de securitate cibernetică; posibilitatea ca accesul pe unele piețe să fie restricționat; în special, riscul ca în SUA să existe „șanse reale” ca VW să fie blocat dacă software-ul de bază al mașinii este chinezesc. Materialul mai arată că, pentru a funcționa similar cu implementările din China, software-ul ar putea necesita și componente hardware compatibile, ceea ce ar putea duce la schimbări de furnizori, inclusiv în defavoarea unora europeni. Ce urmează În acest moment, decizia este prezentată ca nefinalizată, dar discutată intens la nivel intern, pe fondul presiunii de reducere a costurilor și al dificultăților istorice ale VW în zona de software. Un punct de fricțiune intern ar fi opoziția unor lideri din grup: presa germană citată susține că șeful Audi, Gernot Döllner, s-ar opune folosirii de software chinezesc și ar susține soluția Rivian pentru grup. [...]
Circulația pe Transalpina a fost oprită temporar pe sectorul montan, ceea ce poate bloca traficul turistic și transportul local în zonă. Potrivit Adevărul , Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova a anunțat că, începând de luni, 26 octombrie, a închis circulația rutieră între Rânca și Obârșia Lotrului din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. DRDP Craiova a precizat ulterior că nu poate estima, în acest moment, data redeschiderii, invocând prognoza pentru zilele următoare. Reluarea traficului va depinde de evoluția vremii și de condițiile de siguranță de pe sectorul de drum. Ce a determinat închiderea și ce avertisment au primit șoferii Instituția a publicat și o filmare de pe DN 67C, pe tronsonul dintre Obârșia Lotrului și limita cu județul Alba, unde a nins, și a transmis un avertisment pentru șoferi: să nu se deplaseze pe sectoare acoperite cu zăpadă fără echiparea corespunzătoare pentru iarnă. Ce spune legea despre anvelopele de iarnă Conform Codului rutier (OUG 195/2002), atunci când un autovehicul circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, acesta trebuie să fie dotat cu anvelope de iarnă. Articolul mai arată că nu există un termen-limită fix pentru echiparea cu anvelope de iarnă (deși în trecut s-a vehiculat data de 1 noiembrie), obligația intervenind în funcție de condițiile meteo și de zona în care se circulă. De asemenea, nu există un termen stabilit nici pentru trecerea la anvelope de vară, aspect subliniat și de RAR. În practică, experții auto recomandă montarea anvelopelor de iarnă imediat ce temperaturile scad constant sub 7°C, chiar dacă nu a nins. De ce contează pentru șoferi și costuri Pe lângă riscul de blocaje pe un drum montan important, echiparea corectă are efect direct asupra siguranței și costurilor: sursa menționează că anvelopele potrivite oferă aderență mai bună și pot reduce consumul de combustibil, iar testele indică o distanță de frânare mai scurtă pe carosabil rece, ceea ce poate preveni accidente și cheltuieli de reparații. Pentru detalii despre când devin obligatorii anvelopele de iarnă, Adevărul trimite la acest material: „Când devin obligatorii cauciucurile de iarnă în România” . [...]
Audi își mută o parte din producție mai aproape de clienții din America de Nord printr-o investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde de lei) într-o uzină nouă în statul Georgia, prima fabrică a mărcii în SUA, potrivit G4Media . Miza este una operațională și comercială: producție locală pentru a întări poziția Audi pe piața americană, într-un moment în care compania raportează presiuni pe vânzări și profit. Lucrările la viitoarea uzină sunt programate să înceapă în 2027. Fabrica ar urma să aibă aproximativ 4.500 de angajați și să ajungă la o capacitate anuală de 200.000 de vehicule până la începutul anilor 2030, potrivit companiei. Ce va produce și de ce contează Audi spune că intenționează să producă SUV-uri premium adaptate cerințelor clienților din America de Nord, cu obiectivul de a-și consolida prezența pe piața americană. „Cu SUV-uri premium, concepute pentru a satisface cerințele clienților nord-americani și produse la fața locului, Audi își propune să își consolideze fundamental poziția pe una dintre cele mai importante piețe premium din lume.” Compania descrie investiția ca un angajament pe termen lung față de piața americană, iar proiectul ar urma să transforme America de Nord, alături de Europa și China, într-unul dintre cei trei piloni ai rețelei globale de producție Audi. Context: presiune pe rezultate și scăderi pe SUA și China Anunțul vine după ce Audi și-a revizuit în scădere, în luna iulie, estimările financiare pentru 2026, pe fondul unei reduceri de 16,6% a profitului net în prima jumătate a anului. Constructorul estimează acum venituri de 58–63 miliarde de euro pentru întregul an (față de 63–68 miliarde de euro anterior), iar marja profitului operațional este văzută la 5%–7% (de la 6%–8%). Compania a invocat incertitudinile economice generate de războiul din Orientul Mijlociu și scăderea vânzărilor pe piețele din SUA și China. În prima jumătate a anului, vânzările Audi în Statele Unite au scăzut cu 17%, pe fondul tarifelor vamale și al concurenței intense. În China, veniturile companiei s-au redus cu 19,3%. Audi face parte din grupul Volkswagen, care deține și mărcile Bentley, Lamborghini și Ducati. În paralel, grupul Volkswagen intenționează să înghețe salariile angajaților până în 2030, ca parte a eforturilor de reducere a costurilor, potrivit Süddeutsche Zeitung, măsură care ar completa un plan de restructurare ce include concedierea a zeci de mii de angajați. [...]
Obstacolul major pentru „mașina zburătoare” Tesla rămâne reglementarea , nu demonstrațiile tehnologice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Live Science despre cât de realist este ca un astfel de vehicul să ajungă pe piață în următorii ani. Demonstrația recentă a Tesla, în care modelul Rocket Roadster a zburat pentru scurt timp, a reaprins discuția despre trecerea „mașinilor zburătoare” din zona de science-fiction în utilizare comercială. În paralel, mai multe companii lucrează la vehicule hibride ca abordare tehnică, combinând elemente din automobile, elicoptere și aeronave electrice, iar în cazul Tesla – inclusiv componente asociate rachetelor. Ce tehnologie ar face posibilă „mașina zburătoare” O direcție tehnologică menționată este decolarea și aterizarea verticală electrică (vehicule care se ridică și coboară fără pistă), realizată prin mai multe rotoare sau elice care generează portanță. Publicația notează și rolul progreselor din: tehnologia bateriilor, sistemele de zbor autonome, navigația asistată de computer. De ce contează: fără reguli și infrastructură, piața rămâne blocată Chiar dacă tehnologia avansează, analiza indică o listă de bariere care pot întârzia sau limita adoptarea pe scară largă: siguranța pasagerilor, accesibilitatea prețurilor, nevoia de reglementări, legi și infrastructură dedicate. În acest context, întrebarea nu este doar „când poate zbura”, ci „în ce condiții poate fi autorizată și operată” o astfel de mașină în mod curent, la scară largă. Termenul Tesla: 2028, dar cu rezerve Tesla susține că producția noii sale „mașini zburătoare” este programată pentru 2028, însă Digi24 amintește că firma este cunoscută pentru nerespectarea termenelor propuse. Live Science pune sub semnul întrebării dacă publicul ar putea avea acces la astfel de vehicule în următorii cinci ani sau dacă drumul până la o utilizare reală, de masă, rămâne încă lung. [...]
