Știri
Știri din categoria Apărare
Statele europene și SUA au convenit să intervină militar în Ucraina în cazul în care Rusia va încălca în mod repetat un eventual acord de pace, informează Financial Times. Discuțiile preliminare sugerează un plan de acțiune în mai multe faze, care include un avertisment diplomatic în primele 24 de ore și o posibilă reacție militară coordonată după 72 de ore, cu implicarea directă a forțelor americane.
Acest plan a fost discutat în decembrie la Paris și în ianuarie la Kiev și prevede un mecanism de reacție graduală. În prima fază, dacă Rusia ar încălca încetarea focului, Ucraina ar primi undă verde pentru a interveni punctual. Ulterior, dacă situația nu s-ar calma, ar interveni o "Coaliție de Voință", formată din state europene precum Marea Britanie, Franța, Norvegia, Islanda și Turcia. În cazul unei escaladări majore, SUA ar susține militar această intervenție.
Planul detaliat al intervenției nu este încă public, dar oficialii au menționat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat concret despre acest subiect în timpul unei vizite în SUA. Marea Britanie și Franța s-au angajat să trimită trupe și armament, ca parte a unui acord de pace în 20 de puncte, care include măsuri de protecție aeriană, navală și terestră, susținute logistic și informațional de SUA.
„Pentru prima dată, am putea avea vești bune”, a declarat Donald Trump, referindu-se la negocierile recente.
Pentru a asigura respectarea încetării focului, SUA s-au oferit să furnizeze echipamente de monitorizare de înaltă tehnologie. Aceste măsuri sunt menite să evite eșecurile din trecut, când armistițiile au fost încălcate fără consecințe semnificative.
Totuși, garanțiile de securitate depind de existența unui armistițiu real, care încă nu a fost stabilit. Administrația Trump a condiționat sprijinul american de acceptarea unui acord de pace care ar putea include cedarea regiunii Donbas către Rusia, o propunere respinsă de Zelenski.
Rusia a respins ferm planurile de intervenție și a subliniat că nu va accepta prezența trupelor occidentale în Ucraina fără un acord de pace final. Moscova insistă că orice garanții de securitate trebuie să fie echitabile pentru ambele părți.
Negocierile de pace continuă, cu întâlniri programate la Abu Dhabi, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene, punând presiune pe discuțiile diplomatice.
Recomandate
Conform Mediafax , președintele României, Nicușor Dan , a declarat că Statele Unite contribuie la întărirea scutului de la Deveselu , oferind astfel o protecție suplimentară atât pentru România, cât și pentru Europa. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu secretarul general al NATO , Mark Rutte, la Bruxelles. În cadrul acestei întâlniri, s-a discutat despre contribuția României la securitatea regională și sprijinul acordat aliaților. Nicușor Dan a subliniat că decizia de a permite Statelor Unite utilizarea bazelor militare românești nu a fost parte a unei negocieri directe, ci a fost o nevoie a alianței pe care România a ales să o satisfacă. „După cum știți, au fost mai multe componente. Una dintre, sau două dintre aceste componente, întăresc scutul de la Deveselu, deci este o protecție suplimentară pentru România și pentru partea de Europa pe care scutul de la Deveselu o apără.”, a declarat președintele României. Întărirea scutului de la Deveselu este esențială în contextul actual de securitate, mai ales în fața amenințărilor externe, cum ar fi cele venite din partea Iranului. Această măsură face parte dintr-un efort mai amplu al NATO de a asigura apărarea pe Flancul Estic al Europei. Printre aspectele discutate la Bruxelles s-au numărat și: Importanța colaborării strânse între România și Statele Unite în cadrul NATO. Necesitatea de a răspunde prompt la nevoile aliaților. Dialogul continuu pe mai multe planuri între România și Statele Unite. Această întărire a scutului antirachetă de la Deveselu vine într-un moment în care securitatea europeană este o prioritate pe agenda internațională, iar România își reafirmă rolul de partener strategic în cadrul Alianței Nord-Atlantice. [...]
Guvernul Elveției a aprobat un program militar de 3,4 miliarde de franci , pe fondul deteriorării climatului de securitate din Europa, potrivit Mediafax . Deși este un stat neutru, Elveția își adaptează planurile de înzestrare la riscuri pe care le consideră tot mai probabile, de la atacuri la distanță la conflicte hibride și utilizarea noilor tehnologii în război. Executivul de la Berna pleacă de la premisa că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei” a produs o schimbare majoră de securitate în Europa, cu efecte resimțite și de Elveția. În acest context, autoritățile susțin că armata trebuie reorientată mai ferm spre apărare, cu accent pe consolidarea capacității de răspuns la amenințări precum atacurile la distanță și acțiunile hibride (combinații de mijloace militare și non-militare, inclusiv sabotaj, dezinformare sau presiuni economice). Cea mai mare parte a bugetului este direcționată către apărarea aeriană. Programul prevede achiziția sistemelor germane IRIS-T SLM , pentru care sunt alocate aproximativ 1 miliard de franci, cu obiectivul de a extinde aria de protecție și de a securiza infrastructuri critice suplimentare. Totodată, Elveția intenționează să înlocuiască sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, considerate parțial depășite, iar accentul general este pus pe contracararea amenințărilor din aer, în special la joasă și medie altitudine. Pe segmentul anti-dronă, sunt prevăzute aproximativ 70 de milioane de franci pentru protecția împotriva mini-dronelor, atât pentru militari, cât și pentru populația civilă și infrastructurile critice. În paralel, autoritățile vor moderniza radarele, inclusiv prin înlocuirea radarului tactic TAFLIR cu un sistem semi-mobil de rază medie, estimat la aproximativ 150 de milioane de franci. Programul include și investiții de peste 130 de milioane de franci în zona cibernetică și de război electronic, pentru întărirea rețelelor de comunicații, dezvoltarea unor capabilități bazate pe sisteme spațiale și extinderea utilizării rețelelor civile de date în scopuri militare. Separat de pachetul principal, guvernul cere Parlamentului fonduri suplimentare de 394 de milioane de franci pentru costuri asociate achiziției avioanelor F-35A , sumă care, potrivit autorităților, ar permite cumpărarea a aproximativ 30 de aeronave. În plus, pentru programul imobiliar militar sunt alocate 562 de milioane de franci, inclusiv pentru modernizarea unor adăposturi subterane pentru aeronave și pentru lucrări în jurul bazelor aeriene. În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare și și-a propus să ajungă la 1% până în 2032, ceea ce ar însemna o creștere treptată a efortului bugetar în domeniu. Contextul european este marcat, în același timp, de majorări ale bugetelor de apărare în statele NATO, pe fondul angajamentelor din alianță și al presiunilor SUA pentru niveluri mai ridicate de finanțare. [...]
Un submarin britanic cu propulsie nucleară ar fi fost poziționat în Marea Arabiei , potrivit Reuters , care citează un articol din Daily Mail pe fondul tensiunilor regionale. Agenția precizează că nu a putut verifica imediat informația, iar Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns pe loc unei solicitări de comentariu. Conform relatării Daily Mail, submarinul ar oferi Regatului Unit capacitatea de a lansa lovituri la distanță mare dacă un conflict regional s-ar intensifica. Platforma ar fi echipată cu rachete de croazieră Tomahawk, un tip de armament destinat atacurilor asupra țintelor terestre de la distanțe mari. Daily Mail indică faptul că este vorba despre HMS Anson , înarmat cu rachete Tomahawk Block IV și torpile Spearfish. Submarinul ar fi plecat din Perth la începutul lunii martie și ar fi parcurs aproximativ 5.500 de mile până în zonă. Potrivit aceleiași surse, submarinul ar ieși periodic la suprafață pentru a comunica cu Permanent Joint Headquarters din Northwood, centrul de comandă operațională al Regatului Unit. În scenariul unei lansări, ordinul ar urma să fie autorizat de prim-ministru și transmis de șeful operațiunilor comune, mai notează publicația. Reuters consemnează că această desfășurare ar veni după ce Downing Street a autorizat SUA să folosească baze britanice pentru lovituri asupra unor situri iraniene considerate o amenințare la adresa Strâmtorii Hormuz, un punct critic pentru tranzitul global de petrol și gaze. În lipsa unei confirmări oficiale, semnificația operațională a poziționării rămâne, deocamdată, la nivel de informație atribuită presei britanice. [...]
Taiwan spune că primele avioane de luptă F-16V întârziate vor începe să fie livrate în 2026 , potrivit Reuters , după ce oficiali de rang înalt din domeniul apărării au vizitat în Statele Unite linia de asamblare a Lockheed Martin. Ministerul Apărării din Taiwan afirmă că producția se desfășoară la „capacitate maximă”, pe două schimburi, iar compania ar fi alocat câteva sute de angajați pentru asamblarea aeronavelor rămase. Potrivit ministerului, nu există blocaje nici la aprovizionarea cu piese, nici la forța de muncă, însă instituția nu a oferit detalii despre calendarul exact al livrărilor. Contextul este sensibil pentru Taipei: Taiwan se confruntă cu o presiune militară în creștere din partea Chinei și a reclamat în mod repetat întârzieri la livrările de armament comandate din SUA, principalul său susținător internațional și furnizor de arme. Beijingul revendică insula ca parte a teritoriului său. SUA au aprobat în 2019 o vânzare de aproximativ 8 miliarde de dolari pentru avioane F-16 către Taiwan, tranzacție care ar urma să ducă flota taiwaneză de F-16 la peste 200 de aparate, însă proiectul a fost afectat de probleme, inclusiv de natură software. Ministerul apărării a precizat că adjunctul ministrului Hsu Szu-chien, împreună cu adjunctul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, Tien Chung-yi, au vizitat luni linia de asamblare F-16V din Carolina de Sud și au văzut primul avion. Lockheed Martin a transmis că este angajată să livreze „capabilități avansate de descurajare” pentru obiectivele de securitate ale Taiwanului și că lucrează cu guvernul SUA pentru a accelera livrările acolo unde este posibil. Ministerul taiwanez a mai spus că, deoarece F-16V este un model nou, proiectat special pentru Taiwan, sunt necesare în continuare zboruri de test pentru reglarea fină a sistemelor, iar testele trebuie realizate cu atenție. Taiwan a convertit deja 141 de avioane mai vechi F-16A/B la standardul F-16V și a comandat 66 de aparate noi F-16V , care au avionică, armament și radar mai avansate, pentru a contracara mai bine forțele aeriene chineze, inclusiv avioanele de vânătoare J-20. [...]
Ciprul spune că a primit asigurări de la Londra că bazele britanice nu vor fi folosite ofensiv , potrivit Biziday , care citează un comunicat al guvernului cipriot după o convorbire telefonică între premierul britanic Keir Starmer și președintele cipriot Nikos Christodoulides. În comunicat, guvernul de la Nicosia afirmă că Starmer a reiterat că securitatea Republicii Cipru este „fundamentală” pentru Regatul Unit și că s-a decis consolidarea mijloacelor care susțin măsurile preventive deja existente. Totodată, partea cipriotă transmite că premierul britanic a repetat că bazele britanice din Cipru „nu vor fi utilizate pentru nicio operațiune militară ofensivă” în contextul crizei iraniene. Precizările vin după ce, vineri seară, guvernul britanic a anunțat că a autorizat Armata SUA să folosească bazele militare britanice din regiune pentru a lansa atacuri asupra unor ținte iraniene, cu obiectivul de a debloca Strâmtoarea Hormuz, relatează Reuters și consemnează, de asemenea, BBC . La începutul războiului, în urmă cu trei săptămâni, Marea Britanie permisese SUA să utilizeze aceste baze pentru a împiedica Iranul să lanseze atacuri care ar pune în pericol cetățeni sau interese britanice în regiune. Regatul Unit operează în Cipru două baze suverane: Akrotiri, în sud, și Dhekelia, în est. Conform informațiilor din sursă, baza Akrotiri a suferit pagube minore pe 2 martie, după ce a fost lovită de o dronă de fabricație iraniană, iar alte două drone au fost interceptate ulterior. [...]
Rusia a raportat cel mai amplu atac cu drone din 2026, cu peste 120 de aparate implicate , potrivit RBC-Ukraine , care citează canale rusești de pe Telegram. În noaptea de 20 spre 21 martie, au fost vizate nouă districte din regiunea Rostov, obiective considerate strategice din regiunea Saratov și zonele de acces către Moscova. Regiunea Rostov: atac extins și relatări despre incendii lângă noduri logistice Autoritățile locale au susținut că atacul a acoperit aproape întreaga regiune Rostov, iar localnicii ar fi numărat peste 90 de drone pe cer doar în această zonă. În relatările publice sunt menționate „explozii” în districtele Chertkovsky, Millerovsky, Tarasovsky, Bokovsky, Milyutinsky, Sholokhovsky, Kasharsky, Krasnosulinsky și Kamensky. Pe rețele au apărut înregistrări video realizate pe parcursul nopții, în care se aud zgomote specifice și se văd lumini puternice. Deși autoritățile au afirmat că „toate țintele au fost doborâte”, canale publice au raportat incendii în apropierea unor noduri logistice care ar sprijini gruparea de ocupație din Ucraina, notează RBC-Ukraine. Regiunea Saratov: lovituri în zona Engels și restricții la aeroportul Gagarin În regiunea Saratov, dronele ar fi lovit facilități aflate probabil în apropierea bazei aeriene Engels. Autoritățile au confirmat avarii la clădiri rezidențiale (geamuri sparte) și au raportat cel puțin doi răniți. Totodată, au fost introduse de urgență măsuri de restricție la aeroportul Gagarin, potrivit aceleiași surse. Textul nu oferă detalii despre durata sau amploarea acestor restricții. Moscova: 27 de drone doborâte și perturbări la Vnukovo și Domodedovo Primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, a declarat că apărarea antiaeriană a distrus inițial șase drone, iar ulterior ar fi respins mai multe valuri de atac. Conform bilanțului prezentat de acesta, numărul total al dronelor neutralizate în regiunea Moscovei a ajuns la 27. În paralel, aeroporturile Vnukovo și Domodedovo au înregistrat perturbări, cu zeci de zboruri întârziate. RBC-Ukraine descrie evenimentul drept cel mai amplu atac „combinat” de la începutul anului 2026, subliniind că lansarea simultană a unui număr mare de drone pe mai multe direcții poate suprasolicita resursele de apărare antiaeriană și poate indica vulnerabilități în protecția unor obiective precum depozite de combustibil, aerodromuri și unități ale industriei de apărare. [...]
