Știri
Știri din categoria Apărare
Statele europene și SUA au convenit să intervină militar în Ucraina în cazul în care Rusia va încălca în mod repetat un eventual acord de pace, informează Financial Times. Discuțiile preliminare sugerează un plan de acțiune în mai multe faze, care include un avertisment diplomatic în primele 24 de ore și o posibilă reacție militară coordonată după 72 de ore, cu implicarea directă a forțelor americane.
Acest plan a fost discutat în decembrie la Paris și în ianuarie la Kiev și prevede un mecanism de reacție graduală. În prima fază, dacă Rusia ar încălca încetarea focului, Ucraina ar primi undă verde pentru a interveni punctual. Ulterior, dacă situația nu s-ar calma, ar interveni o "Coaliție de Voință", formată din state europene precum Marea Britanie, Franța, Norvegia, Islanda și Turcia. În cazul unei escaladări majore, SUA ar susține militar această intervenție.
Planul detaliat al intervenției nu este încă public, dar oficialii au menționat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat concret despre acest subiect în timpul unei vizite în SUA. Marea Britanie și Franța s-au angajat să trimită trupe și armament, ca parte a unui acord de pace în 20 de puncte, care include măsuri de protecție aeriană, navală și terestră, susținute logistic și informațional de SUA.
„Pentru prima dată, am putea avea vești bune”, a declarat Donald Trump, referindu-se la negocierile recente.
Pentru a asigura respectarea încetării focului, SUA s-au oferit să furnizeze echipamente de monitorizare de înaltă tehnologie. Aceste măsuri sunt menite să evite eșecurile din trecut, când armistițiile au fost încălcate fără consecințe semnificative.
Totuși, garanțiile de securitate depind de existența unui armistițiu real, care încă nu a fost stabilit. Administrația Trump a condiționat sprijinul american de acceptarea unui acord de pace care ar putea include cedarea regiunii Donbas către Rusia, o propunere respinsă de Zelenski.
Rusia a respins ferm planurile de intervenție și a subliniat că nu va accepta prezența trupelor occidentale în Ucraina fără un acord de pace final. Moscova insistă că orice garanții de securitate trebuie să fie echitabile pentru ambele părți.
Negocierile de pace continuă, cu întâlniri programate la Abu Dhabi, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene, punând presiune pe discuțiile diplomatice.
Recomandate
Ucraina a început să folosească operațional o nouă dronă interceptor pentru a doborî dronele rusești Shahed cu motor cu reacție, într-un efort de a reduce presiunea asupra apărării antiaeriene clasice, potrivit Kyiv Post . Anunțul a fost făcut de președintele Volodîmîr Zelenski după un raport operațional prezentat de șeful interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , Oleksandr Poklad. Zelenski a spus că departamentul de contrainformații militare al SBU a obținut „rezultate operaționale” în interceptarea dronelor rusești de mare viteză și că noul interceptor „a fost creat și deja aplicat cu succes”, fără a oferi detalii tehnice sau un bilanț al interceptărilor. De ce contează: răspuns mai ieftin la o amenințare mai rapidă Miza este una operațională și de cost: planificatorii ucraineni tratează dronele interceptoare ca o contramăsură „rentabilă” menită să degreveze sistemele de apărare antiaeriană de la sol, într-un context în care Rusia a intensificat folosirea munițiilor rătăcitoare (drone kamikaze) cu propulsie cu reacție. În ultimele luni, forțele ruse au escaladat lansările de Geran-4 și Banderol cu motor turbojet, care ar zbura cu 400–600 km/h, la altitudini de câțiva kilometri. Aceste caracteristici fac mai puțin eficiente echipele mobile cu tunuri antiaeriene și interceptoarele cu elice, notează publicația. Testare pe front și extinderea producției Potrivit informațiilor prezentate, Forțele Armate ale Ucrainei testează în prezent patru modele avansate de drone interceptoare în sectoare active ale frontului, cu obiectivul de a neutraliza ținte aeriene rapide. În paralel, aproximativ 10 alți producători ucraineni fac teste de zbor și interceptare cu prototipuri, înainte de a le trimite spre „codificare” militară (procedura formală de acceptare/standardizare pentru utilizare în armată). Zelenski a indicat și o direcție de politică industrială de apărare: creșterea producției, mulțumind inginerilor și întreprinderilor din domeniu care lucrează la scalarea fabricației. Context: creșterea victimelor civile din lovituri la distanță Dezvoltarea interceptoarelor interne vine pe fondul unei creșteri a victimelor civile din bombardamente aeriene asupra orașelor aflate departe de linia frontului. Kyiv Post citează o evaluare a ONU potrivit căreia în august au fost uciși cel puțin 372 de civili și au fost răniți 2.349. În aceeași evaluare, armele cu rază lungă sunt indicate drept principala cauză a victimelor civile în august, cu 47% din totalul morților și răniților (194 uciși și 1.077 răniți). Separat, dronele tactice cu rază scurtă, în special FPV (first-person view – drone controlate „din perspectiva” camerei), ar fi reprezentat 30% din totalul victimelor civile la nivel național în august. Ce urmează: dacă testele din zonele de luptă confirmă eficiența, următorul pas este accelerarea codificării și a producției, pentru a integra interceptoarele la scară mai mare în arhitectura de apărare aeriană a Ucrainei. [...]
SUA a aprobat o posibilă vânzare militară de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei) către Ucraina , un pachet axat pe modernizarea apărării antiaeriene, care ar urma să fie finanțat dintr-o combinație de contribuții europene și fonduri americane, potrivit news.ro . Miza economică și operațională a deciziei este că, dacă tranzacția se finalizează, achiziția ar fi plătită inclusiv prin programul american Foreign Military Financing (FMF) — asistență financiară nerambursabilă care permite altor state să cumpere armament și echipamente de apărare produse în SUA. Informațiile sunt transmise de Reuters, citată de publicație. Departamentul de Stat a precizat că fondurile FMF „vor fi contabilizate drept contribuție de capital a SUA la Fondul de Investiții pentru Reconstrucția Ucrainei , printr-o rambursare în raport de 1 la 1”. Fondul a fost creat în cadrul acordului privind mineralele semnat anul trecut între SUA și Ucraina. Ce include pachetul: rachete, kituri și radare anti-dronă Potrivit Departamentului de Stat, pachetul aprobat include: rachete-clonă S-300; rachete GAM-67; sisteme de rachete ghidate cu laser, cu rază extinsă, pentru apărarea antiaeriană; kituri pentru modificarea lansatoarelor și a sistemelor mobile de lansare; radare pentru sisteme de combatere a dronelor, alături de alte sisteme de armament. Ce urmează: controlul Congresului și contextul politic Vânzarea propusă trebuie să treacă prin procedura de examinare a Congresului SUA înainte de a putea fi finalizată. Aprobarea vine în aceeași zi în care președintele Donald Trump a promulgat o lege amplă privind noi sancțiuni împotriva Rusiei, care permite intensificarea presiunii economice asupra Moscovei. Tot în această lună, Trump a declarat că va cere statelor europene să ramburseze Statelor Unite costurile ajutorului militar și munițiilor trimise anterior Ucrainei, mai notează publicația. [...]
Ucraina susține că a degradat capacitatea Rusiei de a opera drone Orion în Crimeea , după ce a lovit o stație de control la aerodromul Saki , un nod care, potrivit armatei ucrainene, poate limita semnificativ utilizarea acestor sisteme în zonă, relatează Kyiv Post . Loviturile ar fi avut loc joi, 17 septembrie, și în noaptea de 17 spre 18 septembrie, conform unui comunicat al Statului Major General al Ucrainei. Ținta din Crimeea era, potrivit aceleiași surse, la aerodromul Saki, în apropiere de Novofedorivka. De ce contează: efect operațional asupra dronelor Orion Statul Major General afirmă că avarierea stației de control la sol „ar putea restricționa semnificativ” capacitatea Rusiei de a opera dronele Orion în acel sector. Orion (numită și Inokhodets) este descrisă ca o dronă rusească de recunoaștere și atac, de tip „altitudine medie, autonomie mare” (capabilă, potrivit informațiilor citate, să rămână în aer până la 24 de ore). Conform descrierii din material, drona poate executa recunoaștere optică și electronică și poate desemna ținte de la altitudini de până la 7,5 kilometri, iar încărcătura de luptă ar fi de aproximativ 200–250 de kilograme, incluzând rachete ghidate și bombe. Alte ținte raportate: Donetsk și regiunea Luhansk În același bilanț, Statul Major General al Ucrainei a mai raportat: lovirea unei facilități din apropiere de Donețk, folosită pentru depozitarea, pregătirea și lansarea dronelor rusești de atac; lovirea unui depozit de muniții lângă Dovjansk (regiunea Luhansk); lovirea unui depozit de aprovizionare militară lângă Kypuche (regiunea Luhansk). Armata ucraineană nu a precizat ce armament a fost folosit, nici pierderile rusești sau amploarea pagubelor. „Munca împotriva țintelor militare-cheie ale inamicului continuă”, a transmis Statul Major General al Ucrainei, potrivit materialului. În context, publicația notează că Ucraina a vizat în repetate rânduri infrastructură militară și energetică în Crimeea ocupată, pe care Rusia o folosește ca bază pentru operațiuni împotriva Ucrainei. [...]
Polonia întărește securitatea la punctele de frontieră cu Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit ținte ucrainene la câțiva kilometri de granița poloneză, ceea ce a dus inclusiv la suspendarea temporară a trecerii, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: autoritățile poloneze cresc nivelul de protecție al infrastructurii de frontieră folosite de paza de frontieră, pe fondul riscului ca loviturile din proximitatea graniței să afecteze fluxurile de trecere și securitatea în zona de contact. Ce a declanșat decizia Ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a anunțat consolidarea punctelor de trecere după atacuri cu drone atribuite Rusiei asupra unor ținte din Ucraina, foarte aproape de granița cu Polonia. Conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, o dronă rusă a lovit duminică un tren de pasageri, iar o altă dronă a lovit un camion în apropierea unei benzinării din zonă. Ulterior, grănicerii polonezi au anunțat suspendarea trecerii frontierei. Ce se schimbă la frontieră: fortificații și supraveghere suplimentară Potrivit mesajelor publice citate în material, Polonia trece la consolidări fizice și la întărirea dispozitivului de supraveghere: geniştii construiesc fortificații la graniță folosind containere din plastic care pot fi umplute cu nisip sau pietriș; vor fi suplimentate posturile de observare și pază la punctele de trecere de la Dorohusk, Medyka și Korczowa . Într-un mesaj publicat pe X, ministrul apărării a justificat măsurile prin deteriorarea mediului de securitate regional: „Ultimele zile arată că acțiunile Rusiei amenință securitatea întregii Europe. În concordanță cu decizia guvernului nostru, infrastructura folosită de paza frontierei este consolidată”. De ce contează Consolidarea punctelor de trecere și suplimentarea posturilor de observare indică o trecere la un regim de frontieră mai „întărit” operațional, în contextul în care atacurile din apropiere pot produce întreruperi ale traficului și pot crește costurile logistice și de securitate pentru operațiunile din zonă. Materialul nu oferă un calendar sau o durată pentru suspendarea trecerii ori pentru finalizarea lucrărilor. [...]
Un politolog rus apropiat de Kremlin indică România între primele ținte ale unor lovituri asupra Europei în 2027 , într-un scenariu pe care îl leagă de sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru România este una de securitate și de continuitate operațională: astfel de mesaje urmăresc să descurajeze logistica de sprijin și să crească presiunea asupra statelor de pe flancul estic. Serghei Karaganov , prezentat drept un veteran rus în domeniul securității, afirmă că la Moscova „sunt discutate planuri” pentru atacuri „mult mai serioase” nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva unor țări europene pe care le descrie ca fiind „implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei”. El susține că acest lucru „se va întâmpla în decurs de un an”. „Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare.” De ce apare România în lista de ținte invocată de Karaganov Karaganov indică Germania, România și Polonia drept primele state vizate, iar în cazul României invocă explicit rolul de „sursă a livrărilor de arme către Ucraina”. „În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania.” În aceeași logică, el pledează pentru „urcarea bruscă pe scara escaladării” și pentru lovituri mai dure, argumentând că Rusia „s-ar putea epuiza” dacă războiul continuă și că ar fi nevoie de „acțiuni mult mai hotărâte”. Escaladare și componenta nucleară în discursul strategului rus Karaganov afirmă că Moscova ar fi greșit pentru că nu a folosit „potențialul nuclear” „nici măcar politic” de la începutul războiului și susține că ar fi trebuit să recurgă la exerciții și teste nucleare ca parte a escaladării. El spune că Rusia a început să furnizeze arme nucleare pentru rachetele din Belarus și pentru „multe alte mijloace de lansare”, pe care le descrie drept „trepte ale escaladării”. Deși califică folosirea armelor nucleare drept un „păcat uriaș”, nu exclude utilizarea lor, pe care o consideră justificabilă dacă alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”. În plus, afirmă că Rusia trebuie să fie pregătită să folosească racheta Oreșnik cu focos nuclear, admițând că un astfel de atac ar ucide „milioane de oameni”. Context: profilul lui Karaganov și istoricul declarațiilor Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un centru de analiză influent în Rusia, și a fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă (2001–2013). Mediafax notează că este considerat apropiat de Vladimir Putin și de ministrul de Externe Serghei Lavrov și că se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei pentru sprijinirea și justificarea publică a războiului. Publicația mai arată că amenințările la adresa statelor europene nu sunt noi: în 2023, Karaganov vorbea despre posibilitatea folosirii „câtorva arme nucleare” împotriva unor țări europene implicate în sprijinirea Ucrainei, iar în 2026 a avansat scenarii de lovituri convenționale asupra unor obiective „simbolice sau logistice” urmate de lovituri nucleare dacă statele vizate nu ar ceda. Interviul citat a fost realizat de Diana Panchenko, jurnalistă de origine ucraineană aflată, la rândul ei, sub sancțiunile Uniunii Europene. [...]
Rusia își industrializează atacurile cu drone, iar asta schimbă ecuația costurilor pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul trecerii de la drone lente, de tip „Shahed”, la versiuni cu reacție, mai greu de interceptat și utilizate în volum mare, potrivit Focus . Miza nu mai este doar performanța unei platforme, ci capacitatea Rusiei de a produce, pregăti și lansa „muniție aeriană” relativ ieftină la scară industrială, forțând adversarul să consume resurse mai scumpe pentru apărare. De la improvizație la „hub” de lansare: Tsymbulova și logistica atacurilor în valuri Publicația descrie transformarea rapidă a zonei Tsymbulova, din regiunea rusă Oriol, într-o bază specializată pentru noile drone cu reacție. Lucrările ar fi început pe câmpuri din apropierea satului, la circa 175 km de granița cu Ucraina, cu fundații, drumuri și poziții de lansare, iar în câteva luni ar fi rezultat un complex militar. O evaluare a imaginilor satelitare realizată de „Telegraph”, citată de Focus, indică faptul că baza ar fi avut în august 16 instalații de lansare, iar temporar ar fi putut găzdui peste 100 de drone. Sunt menționate și șine de lansare lungi, aparent adaptate pentru o nouă generație de drone „Geran” cu propulsie cu reacție, precum și aproape 100 de panouri solare, care ar susține comunicațiile și sistemele de comandă inclusiv în cazul unei pene de curent. Ideea operațională: centralizarea într-un „hub” rezolvă o problemă logistică atunci când sunt lansate simultan zeci sau sute de drone pe rute diferite, pentru a coordona timpii de decolare, alimentarea, pregătirea și dirijarea. „Geran” se apropie de racheta de croazieră: viteză, senzori și rezistență la bruiaj Dincolo de infrastructură, Focus pune accent pe schimbarea de clasă a armamentului. Dronele „Geran” inițiale, derivate din familia iraniană Shahed, erau relativ lente și cu elice, deci mai ușor de contracarat cu mijloace mai ieftine (tunuri, drone interceptoare). În prezent, Rusia ar dezvolta versiuni cu reacție, iar granița dintre dronă și rachetă de croazieră („cruise missile”) începe să se estompeze. Conform informațiilor publicate de „Defence-Newsletter”, care citează serviciile de informații militare ucrainene, „Geran-5” ar fi fost folosită pentru prima dată la începutul lui 2026 și ar avea: viteză de aproximativ 600 km/h; încărcătură de luptă de circa 90 kg; rază de acțiune de aproximativ 1.000 km. „Geran-4” ar fi, de asemenea, cu reacție, iar „Geran-5” ar semăna tot mai mult cu o rachetă de croazieră, notează Focus. În paralel, „Financial Times” este citată cu informații despre camere termice, îmbunătățiri ale identificării țintelor, antene rusești anti-bruiaj și componente chinezești de tip „mesh network” (rețea în care nodurile comunică între ele, crescând redundanța). Volumul, nu exemplarul: producție lunară și extinderea capacităților Focus argumentează că o dronă rapidă, singură, nu schimbă războiul, însă mii pot schimba presiunea asupra apărării aeriene. Potrivit serviciilor de informații militare ucrainene, Rusia ar produce în prezent aproximativ 3.000 de drone „Geran-4” și „Geran-5” pe lună. Think tank-ul american Institute for the Study of War (ISW) este citat cu informații despre extinderea masivă a capacităților de producție în zona economică specială Alabuga (Tatarstan). Pe imagini satelitare din august ar fi fost vizibile cel puțin zece hale noi, iar zona de extindere ar depăși 500 de hectare, cu drumuri noi și zeci de depozite. În această schemă, Alabuga ar produce, iar locații precum Tsymbulova ar prelua stocarea, pregătirea și lansarea, conturând o „linie industrială” completă, de la fabrică la atac. Presiunea economică asupra apărării aeriene: interceptări mai slabe și „capcana costurilor” Pentru Ucraina, efectul imediat este dublu: scăderea eficienței interceptării și creșterea costului apărării. Focus citează date ale forțelor aeriene ucrainene potrivit cărora, în prezent, ar fi interceptate aproximativ 60% dintre dronele cu reacție, față de 90–95% în cazul variantelor mai vechi. O parte dintre sistemele dezvoltate special împotriva „Shahed” ar fi prea lente pentru noile versiuni. În acest context, Reuters este citată cu informația că dezvoltatori ucraineni lucrează accelerat la o nouă generație de drone interceptoare. Focus dă exemplul SkyFall, care ar fi dezvoltat „P1-SUN Jetkiller”, și menționează și alte proiecte de interceptori cu viteze de 400–500 km/h. Rațiunea economică este explicită: apărarea trebuie să folosească mijloace cu un cost proporțional cu ținta; altfel, utilizarea repetată a rachetelor antiaeriene scumpe devine o vulnerabilitate pe care Rusia ar încerca să o exploateze prin atacuri în masă. Vulnerabilitatea centralizării: baza mare e și țintă mare Focus notează însă și reversul: infrastructura nouă este mare, fixă și vizibilă. Pregătirea a zeci sau sute de drone presupune transport, armare, verificări și mutarea lor la pozițiile de lansare, activități care pot fi observate prin satelit. Publicația menționează că Ucraina ar fi atacat deja Tsymbulova la final de august, cu pagube aparent limitate. Apropierea de graniță (circa 175 km) ar face amplasamentul vulnerabil, iar pe măsură ce crește raza de acțiune a Ucrainei, „calculele” se pot schimba: lovituri precise ar putea viza lansatoarele, depozitele, comunicațiile și dronele pregătite, crescând costul centralizării pentru Rusia. În ansamblu, concluzia analizei este că Rusia nu doar produce mai multe drone, ci își „industrializează” întregul lanț de atac: producție în mii de unități, modernizare tehnică, logistică specializată și centre de lansare pregătite pentru valuri coordonate. [...]
