Știri
Știri din categoria Apărare
Statele europene și SUA au convenit să intervină militar în Ucraina în cazul în care Rusia va încălca în mod repetat un eventual acord de pace, informează Financial Times. Discuțiile preliminare sugerează un plan de acțiune în mai multe faze, care include un avertisment diplomatic în primele 24 de ore și o posibilă reacție militară coordonată după 72 de ore, cu implicarea directă a forțelor americane.
Acest plan a fost discutat în decembrie la Paris și în ianuarie la Kiev și prevede un mecanism de reacție graduală. În prima fază, dacă Rusia ar încălca încetarea focului, Ucraina ar primi undă verde pentru a interveni punctual. Ulterior, dacă situația nu s-ar calma, ar interveni o "Coaliție de Voință", formată din state europene precum Marea Britanie, Franța, Norvegia, Islanda și Turcia. În cazul unei escaladări majore, SUA ar susține militar această intervenție.
Planul detaliat al intervenției nu este încă public, dar oficialii au menționat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat concret despre acest subiect în timpul unei vizite în SUA. Marea Britanie și Franța s-au angajat să trimită trupe și armament, ca parte a unui acord de pace în 20 de puncte, care include măsuri de protecție aeriană, navală și terestră, susținute logistic și informațional de SUA.
„Pentru prima dată, am putea avea vești bune”, a declarat Donald Trump, referindu-se la negocierile recente.
Pentru a asigura respectarea încetării focului, SUA s-au oferit să furnizeze echipamente de monitorizare de înaltă tehnologie. Aceste măsuri sunt menite să evite eșecurile din trecut, când armistițiile au fost încălcate fără consecințe semnificative.
Totuși, garanțiile de securitate depind de existența unui armistițiu real, care încă nu a fost stabilit. Administrația Trump a condiționat sprijinul american de acceptarea unui acord de pace care ar putea include cedarea regiunii Donbas către Rusia, o propunere respinsă de Zelenski.
Rusia a respins ferm planurile de intervenție și a subliniat că nu va accepta prezența trupelor occidentale în Ucraina fără un acord de pace final. Moscova insistă că orice garanții de securitate trebuie să fie echitabile pentru ambele părți.
Negocierile de pace continuă, cu întâlniri programate la Abu Dhabi, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene, punând presiune pe discuțiile diplomatice.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că Europa poate acoperi treptat golul de securitate lăsat de SUA , pe fondul semnalelor de reducere a prezenței militare americane pe continent, potrivit News . Șeful statului afirmă că, în orizontul imediat, „de 1-2-3 ani”, nu vede „niciun fel de pericol”. Declarațiile au fost făcute luni, în Armenia, după ce Nicușor Dan a fost întrebat dacă îl îngrijorează anunțul SUA privind retragerea a 5.000 de militari din Germania și dacă subiectul va fi discutat la Summitul B9 de la București. Președintele a spus că tema summitului este relația transatlantică și că a fost stabilită cu „3-4-5 luni” în urmă, dar că între timp a devenit „foarte actuală”. Retragerea parțială a SUA, tratată ca un pas previzibil Nicușor Dan a arătat că anunțul american nu este o surpriză și a plasat decizia în linia strategiei SUA încă din primul mandat al lui Donald Trump, când Washingtonul a indicat o concentrare mai mare pe Indo-Pacific decât pe Europa și „pași graduali” în această direcție. În acest context, președintele a susținut că Europa a început deja să compenseze „deficitul de securitate” asigurat anterior de Statele Unite și că există un proces în derulare care include „ SAFE și alte instrumente ” pentru recuperarea acestui deficit. Mesajul pentru următorii ani: fără risc imediat, dar cu tranziție în curs Șeful statului a descris perioada actuală drept una cu „tensiuni, emoții, impulsuri”, însă a insistat că este „foarte optimist” că Europa va reuși să compenseze pe măsură ce SUA se vor dezangaja parțial. „În linii mari, sunt foarte optimist că, pe măsură ce Statele Unite se vor dezangaja parţial din Europa, Europa singură va reuşi să compenseze. În orice caz, niciun fel de pericol pentru viitorul imediat, de 1-2-3 ani de acum.” În același cadru, News notează că Donald Trump a avertizat sâmbătă că intenționează să reducă drastic numărul soldaților americani staționați în Germania, după anunțul unei reduceri cu 5.000 de soldați, măsură contestată inclusiv în propria tabără. [...]
Finlanda intră într-un mecanism de achiziții comune de armament pentru Ucraina , o mișcare care poate schimba modul în care statele europene își coordonează comenzile și logistica de apărare, cu efecte directe asupra transparenței și rezilienței lanțurilor de aprovizionare, potrivit G4Media . Forțele de apărare finlandeze au anunțat că țara s-a alăturat Coaliției pentru Achiziții Reziliente și Sprijin Unificat (CORPUS) , o alianță formată din șapte state, axată pe achiziționarea coordonată de echipamente de apărare pentru Ucraina. Informația este transmisă de EFE, citată de Agerpres. Ce este CORPUS și cine participă Coaliția a fost înființată la Kiev pe 30 aprilie, la inițiativa Ucrainei. În prezent, reunește agențiile de achiziții de arme și logistică ale forțelor armate din: Ucraina Danemarca Finlanda Italia Norvegia Regatul Unit Suedia De ce contează: achiziții coordonate și lanțuri de aprovizionare mai robuste Potrivit forțelor de apărare finlandeze, CORPUS funcționează ca o platformă de colaborare care combină experiența Ucrainei în achiziție și întreținere în timp de război cu expertiza partenerilor în dezvoltarea capabilităților de apărare. Obiectivele coaliției vizează: îmbunătățirea transparenței și coordonării în achizițiile de arme; creșterea rezilienței sistemului de aprovizionare; aprofundarea cooperării pe termen lung dintre Ucraina și partenerii săi europeni. Ce urmează CORPUS este deschis și altor state, cu condiția adoptării memorandumului de cooperare semnat la Kiev și a obținerii acordului unanim al partenerilor existenți. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul unor noi aderări sau despre volumele de achiziții avute în vedere. [...]
Rusia își adaptează ofensiva la „câmpul de luptă transparent” și trece la infiltrări în echipe mici , o schimbare tactică menită să reducă vulnerabilitatea la drone și război electronic, dar care ar împinge luptele spre câștiguri lente și costisitoare în oameni, potrivit Kyiv Post . În locul asalturilor masive de infanterie – descrise ca „meat grinder” (atacuri în valuri, cu pierderi foarte mari) – armata rusă ar folosi tot mai des grupuri de două până la patru persoane. Publicația notează, citând un material din The Telegraph, că strategia anterioară a produs pierderi mari pentru câștiguri teritoriale limitate. De ce se schimbă tactica: dronele și războiul electronic „văd” masele de trupe Kyiv Post explică faptul că supravegherea aproape permanentă cu drone și capabilitățile de război electronic au făcut concentrațiile mari de trupe mai ușor de detectat și de lovit sau perturbat. Ca răspuns, echipele mici se deplasează pe jos, adesea noaptea, cu comunicații radio minime, pentru a evita identificarea. Obiectivul acestor grupuri este să găsească puncte slabe în linia frontului ucrainean, să se infiltreze în spate și să aștepte sosirea altor grupuri mici, până când se strânge suficientă forță pentru atacuri din flanc sau din spate. Efect operațional: mai greu de oprit, dar fără „străpungeri” rapide Keir Giles, senior fellow la Chatham House, descrie această evoluție ca fiind impusă de „câmpul de luptă transparent”, unde amenințările sunt identificate aproape instantaneu. În același timp, analiza subliniază că metoda nu favorizează străpungeri rapide. Anton Zemlianyi, analist la Ukrainian Strategic Security and Cooperation Center, susține că echipele mici nu pot sparge o apărare completă, ci duc mai degrabă la avansuri lente și localizate, cu un cost ridicat de personal raportat la suprafața câștigată. Răspunsul Ucrainei: rotație obligatorie pentru infanterie Pentru a susține apărarea în fața acestor amenințări, Statul Major General ucrainean a introdus o politică de rotație obligatorie: infanteriștii ar urma să petreacă cel mult două luni în prima linie, pentru a preveni epuizarea. Măsura urmărește, potrivit articolului, să protejeze personalul și să mențină „calitatea ucraineană” în luptă, concept pe care comandantul-șef Oleksandr Sîrski l-a legat de câștiguri teritoriale de aproape 50 de kilometri pătrați în martie. [...]
Autoritățile au securizat un perimetru din Suceava după ce o dronă s-a prăbușit la circa 20 km de granița cu Ucraina , iar proveniența și tipul aparatului nu sunt încă stabilite, potrivit G4Media . Incidentul contează operațional prin activarea procedurilor de intervenție și verificare pe teritoriul României, într-o zonă aflată relativ aproape de frontiera cu Ucraina. Din imaginile transmise de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Suceava, aparatul ar fi căzut pe un câmp. Publicația notează că nu este clar dacă este vorba despre o dronă militară sau despre una folosită la supraveghere ori contrabandă. Ce spun autoritățile și ce măsuri au fost luate IPJ Suceava a anunțat că, în 3 mai, în jurul orei 12:15, Secția de Poliție Rurală Bălcăuți (din cadrul Poliției Orașului Siret) a fost sesizată direct de o localnică despre identificarea, pe un teren agricol de la periferia comunei Șerbăuți, a unui obiect cu caracteristicile unui aparat de zbor fără pilot, de mici dimensiuni. Polițiștii ajunși la fața locului au constatat că obiectul: avea caracteristicile unei drone de mici dimensiuni; nu prezenta „inscripționări letrice vizibile”; se afla într-o zonă situată la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ca măsuri imediate, zona a fost delimitată și păzită, fiind solicitate echipaje suplimentare pentru asigurarea perimetrului. Cine coordonează verificările și ce urmează Au fost informate „structurile specializate ale statului”, iar verificările sunt desfășurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava , conform comunicatului redat de publicație. „Urmând a se stabili circumstanțele producerii evenimentului și a se dispune măsurile conforme, în funcție de constatările efectuate în teren și protocoalele incidente specifice.” [...]
România ar avea un deficit de reacție și de personal într-un scenariu de criză majoră , iar fără sprijin extern consistent Armata Română „nu poate face față” în varianta „cea mai periculoasă”, potrivit generalului (r) Dorin Toma , fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, într-un interviu acordat Adevărul . Miza, dincolo de dezbaterea publică despre „48 de ore”, este una operațională: capacitatea de a susține prima reacție pe flancul estic depinde de capabilități integrate (nu doar achiziții punctuale) și de o rezervă operațională credibilă. Generalul spune că percepția publică privind vulnerabilitatea este „parțial justificată”, în condițiile în care capabilitățile actuale sunt încă departe de standardele NATO. El invocă Articolul 3 din Tratatul NATO, care obligă fiecare stat să-și dezvolte propriile capabilități de apărare, altfel devenind o vulnerabilitate pentru întreaga alianță. Scenariul „cel mai periculos”: timp insuficient, reacție limitată În evaluarea lui Dorin Toma, planificarea militară ia în calcul atât varianta „probabilă”, cât și pe cea „mai periculoasă”. În scenariul probabil, decidenții ar miza pe existența unui interval de timp pentru operaționalizarea unităților românești și pentru sosirea întăririlor din vestul Europei sau de peste Atlantic, cu condiția modernizării infrastructurii de transport și a procedurilor – motiv pentru care se discută intens despre „mobilitate militară” în Europa. Problemele apar, spune el, în scenariul cel mai periculos, în care un adversar s-ar apropia rapid de granițele României, terestru sau maritim, reducând drastic timpul de reacție și crescând riscul de surprindere. Într-o asemenea situație, generalul afirmă că Armata Română, cu forțele disponibile „astăzi”, nu ar putea rezista fără sprijin extern consistent, iar chiar și activarea Articolului 5 sau dislocarea forțelor aliate pot avea întârzieri, inclusiv din cauza distanțelor, a numărului de țări tranzitate și a infrastructurii mai slab dezvoltate pentru întărirea flancului sud-estic. SAFE și „capabilitatea”, nu lista de achiziții În privința programelor de înzestrare din cadrul SAFE, Dorin Toma le consideră necesare, dar avertizează că ele pot rămâne insuficiente dacă nu sunt integrate într-un „sistem coerent de capabilități”, care să includă echipamente, logistică, comandă-control și personal instruit. El explică și de ce o achiziție majoră – precum mașina de luptă a infanteriei – nu este, singură, o soluție operațională. În logica NATO, o brigadă „capabilă” presupune un ansamblu de componente care trebuie să funcționeze împreună, de la comandă-control și senzori până la sprijin de foc, apărare antiaeriană și logistică. Printre elementele pe care le enumeră ca necesare într-o capabilitate completă se numără: sisteme de comandă-control (inclusiv cu integrare de inteligență artificială, în formularea sa); senzori și mijloace de culegere de informații, inclusiv drone; sprijin de foc (mortiere, artilerie) și tancuri; mijloace de geniu pentru mobilitate/contramobilitate (de exemplu, poduri mobile); apărare antiaeriană (rachete, tunuri); muniție de tip „loitering” (muniție care poate „patrula” înainte de lovire) și mijloace de contracarare a dronelor; logistică (transport, evacuare tehnică, mentenanță) și sprijin medical pe mai multe niveluri. În plus, generalul insistă că instruirea și interoperabilitatea (capacitatea de a opera împreună cu alte armate NATO) sunt „o mare provocare”, chiar și atunci când echipamentele au specificații similare, din cauza diferențelor de producători și politici naționale. Deficitul de personal și presiunea pe rezerva operațională Pe componenta de resursă umană, Dorin Toma indică un necesar de 120.000 de militari, estimat de Analiza strategică a apărării, și afirmă că declarațiile publice ale responsabililor arată un nivel de încadrare de 61%. În acest context, deficitul ar trebui acoperit prin rezerva operațională – însă, spune el, aceasta „nu există” în prezent sau este redusă numeric. Generalul menționează programul rezerviștilor voluntari , dar arată că numărul acestora este „în jur de 3.500 – 4.000” la momentul interviului, insuficient pentru nevoile descrise. El mai subliniază o limitare: rezerviștii care au făcut armata obligatorie în urmă cu 20 de ani și au acum 45–50 de ani nu pot acoperi, în logica sa, cerințele unei rezerve operaționale cu nivel ridicat de pregătire. Reintroducerea stagiului obligatoriu, „dacă voluntariatul eșuează” În lipsa unor rezultate concrete în recrutarea voluntară, Dorin Toma spune că reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar trebui analizată „serios”, într-o formă modernă, adaptată. El dă exemple de abordări din Finlanda și Suedia, unde nu este chemată întreaga cohortă de tineri, ci doar un procent, în funcție de nevoile armatei, și invocă dezbateri similare în Germania, respectiv accentul pus de Polonia pe rezervă. În concluzie, mesajul central al generalului este că România nu își poate baza reziliența inițială doar pe calendarul unor programe de achiziții, ci pe construirea de capabilități complete și pe rezolvarea rapidă a problemei de personal – altfel, într-un scenariu de criză accelerată, fereastra de reacție rămâne prea mică. [...]
Listarea Czechoslovak Group (CSG) la Bursa din Amsterdam a urcat averea lui Michal Strnad la 30,9 miliarde de dolari (aprox. 142 miliarde lei), pe fondul exploziei cererii din industria europeană de apărare, potrivit Libertatea . La 33 de ani, Strnad conduce unul dintre cele mai mari grupuri de profil din regiune, iar războiul din Ucraina a accelerat atât veniturile companiei, cât și evaluarea de piață. CSG a fost listată printr-o ofertă publică inițială (IPO – vânzare de acțiuni către investitori, pentru prima dată, pe bursă) descrisă ca fiind cea mai mare din istoria industriei de apărare, la o evaluare de 23 miliarde de dolari (aprox. 106 miliarde lei). Informațiile despre dimensiunea operațiunii și averea lui Strnad sunt atribuite publicației Forbeș, citată de Libertatea. Ce înseamnă CSG în economia apărării din Europa CSG este al doilea conglomerat din Cehia și include peste 100 de firme, 30 de unități de producție și 14.000 de angajați. În 2025, grupul a raportat venituri de 6,7 miliarde de euro (aprox. 33,5 miliarde lei), în creștere cu 71,7% față de 2024, evoluție pusă în contextul războiului din Ucraina. Grupul are un rol în „Czech Ammunition Initiative”, un program finanțat de guvernul ceh și alte țări occidentale pentru furnizarea de muniție către Ucraina. În 2024, CSG era a doua cea mai mare companie europeană pe piața munițiilor, după Rheinmetall, potrivit Stockholm International Peace Research Institute, menționat în articol. Controverse: acuzații, embargouri și întrebări despre contracte Ascensiunea companiei a fost însoțită de mai multe episoade controversate, conform materialului: În 2018, Organized Crime and Corruption Reporting Project a acuzat compania că ar fi cumpărat muniție veche din Albania, considerată nesigură. Relațiile familiei Strnad cu politicieni cehi, inclusiv fostul președinte Miloš Zeman, au atras atenție publică; Seznam Zprávy este citată cu informația că Strnad ar fi finanțat în secret campania de realegere a lui Zeman în 2018. Un alt scandal a vizat apariția armelor fabricate de CSG la o paradă militară în Azerbaidjan, în 2017, deși țara era sub embargo; grupul a negat încălcarea normelor internaționale. Separat, o investigație a Investigative Centre of Jan Kuciak (ICJK) sugerează că Ministerul Apărării din Slovacia ar fi semnat un contract „masiv” cu CSG, în valoare de 58 miliarde de euro, cu puțin timp înainte de listarea la bursă. Bloomberg este citat cu ideea că astfel de contracte ar fi putut susține creșterea valorii CSG înainte de IPO, însă atât ministerul, cât și compania neagă o legătură între contract și listare. Ce spune Strnad despre strategia CSG Strnad afirmă că vrea să transforme CSG în cea mai mare companie de apărare din Europa, mizând pe diversificarea piețelor și pe exporturi. „Niciunul dintre concurenții noștri nu este atât de diversificat, orientat către export și independent de contractele cu forțele armate ale țării sale”, a spus Strnad. În plan personal, Libertatea notează că Strnad a început să lucreze în compania familiei la 13 ani, iar în 2013 a devenit director general, apoi președinte al consiliului de administrație doi ani mai târziu. [...]
