Știri
Tag: interventie militara
Știri despre „interventie militara”
MApN a neutralizat prin detonare controlată drona găsită la Plauru, județul Tulcea - a doua dronă descoperită în zonă a fost distrusă după evaluarea resturilor
MApN a neutralizat în siguranță o dronă găsită la Plauru , prin detonare controlată, într-o operațiune care arată presiunea operațională tot mai mare asupra structurilor de intervenție din zona de graniță, potrivit news.ro . Drona a fost descoperită vineri, 14 august, în zona localității Plauru (județul Tulcea) și a fost neutralizată sâmbătă, 15 august, „în condiții de siguranță”, de o echipă specializată a Ministerului Apărării Naționale . Două intervenții în județul Tulcea, în două zone diferite În aceeași zi de vineri, o altă dronă a fost descoperită în Munții Măcinului. Reprezentanții MApN au precizat că resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, care a fost securizată de Poliția de Frontieră. Pentru evaluarea resturilor și, dacă era necesar, neutralizarea lor, o echipă specializată urma să se deplaseze la fața locului cu un elicopter IAR-330 Puma SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Ulterior, și această dronă a fost distrusă „în condiții de siguranță”. De ce contează Succesiunea celor două cazuri, la interval de o zi și în puncte diferite din județ, indică o nevoie constantă de mobilizare rapidă a resurselor militare și de securizare a perimetrelor, inclusiv cu sprijin aerian, pentru a reduce riscurile pentru populație și infrastructură în proximitatea frontierei. [...]
Traian Băsescu cere convocarea NATO pe articolul 4 după dronele doborâte în România - Fostul președinte spune că intrările repetate în spațiul aerian duc țara „aproape de o situație de război”
Traian Băsescu avertizează că intrările repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc apropie România de o „situație de război” , în condițiile în care acestea pot transporta explozibil și generează, în opinia sa, un risc care depășește cadrul unei simple „stări de pace”, potrivit Mediafax . Fostul președinte a vorbit duminică, la Digi24 , în contextul celor trei drone doborâte pe teritoriul României. El a susținut că, atât timp cât „zilnic” intră în spațiul aerian românesc astfel de aparate, nu mai poate fi invocată o situație normală de pace. „Atâta timp cât în spațiul tău aerian îți intră zilnic aeronave sau cum să le spunem la dronele astea, care pot fi purtătoare de explozibil, nu poți să spui că ești într-o situație de pace.” Băsescu a încadrat situația drept una de „risc” și a vorbit despre posibilitatea unei intervenții militare. „Ești într-o situație de risc, de intervenție militară.” Ce opțiuni vede Băsescu: demers diplomatic și reacție militară, cu NATO în plan secund Pe linie diplomatică, fostul președinte a afirmat că „chemarea ambasadorului este maxim”, menționând că ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat la Ministerul de Externe și că „probabil” va urma un nou protest al României. „Mâine a fost convocat la Ministerul de Externe Ambasadorul Federației Ruse la București. Probabil că o să urmeze un nou protest din partea României.” În plan militar, Băsescu a spus că România ar trebui să doboare dronele „dacă poți”, iar dacă situația „evoluează și ne depășește”, în primă fază ar trebui convocat NATO în baza articolului 4 (mecanism de consultare între aliați atunci când un stat consideră că îi este amenințată securitatea). „Militar, să le dărâm dacă poți. Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, în orice caz, în primă fază, trebuie convocat NATO pe articolul 4.” [...]
Donald Trump reia ideea unei intervenții militare a Siriei în Liban împotriva Hezbollah - analiștii avertizează că ar destabiliza tranziția de la Damasc și ar reaprinde tensiuni regionale
Ideea unei intervenții militare siriene în Liban ar putea destabiliza atât Libanul, cât și tranziția fragilă a Siriei , avertizează analiști citați de Al Jazeera , după ce președintele SUA Donald Trump a reluat la Casa Albă sugestia ca Siria să „facă ceva cu Hezbollah”. Trump a făcut declarațiile marți, la Washington, alături de președintele libanez Joseph Aoun, susținând că noul președinte sirian Ahmed al-Sharaa „ar dori să intervină” și că o astfel de mișcare „ar fi foarte eficientă”. Propunerea apare în contextul presiunilor SUA și Israelului asupra guvernului libanez pentru dezarmarea Hezbollah, grupare susținută de Iran. În ziua următoare, secretarul de stat Marco Rubio a temperat public perspectiva unei intervenții, spunând că Washingtonul încurajează autoritățile siriene să se concentreze pe „provocările interne” ale construirii unui stat. Rubio a indicat însă o direcție alternativă: securizarea frontierei cu Libanul pentru a limita circulația armelor și încercările de destabilizare. De ce ar fi „contraproductivă” o intrare a Siriei în Liban Bassel Doueik, cercetător pe teme politice și de securitate, spune că o intervenție militară în Liban pentru a sprijini dezarmarea Hezbollah ar fi „strategic contraproductivă” pentru noile autorități de la Damasc. Argumentul central: ar submina relația cu statul libanez și ar putea întări narațiunea internă a Hezbollah, care ar prezenta acțiunea ca „agresiune străină”, reîncadrând conflictul drept „rezistență” pentru suveranitatea Libanului. Riscul nu este doar politic. Nanar Hawach, analist senior pentru Siria la International Crisis Group, avertizează că o revenire militară siriană ar redeschide o rană istorică în memoria politică libaneză, după decenii de control sirian, și ar provoca rezistență inclusiv din partea comunităților anti-Hezbollah. La nivel regional, ar pune sub semnul întrebării ruptura Siriei de vechile tipare de ingerință și ar putea transforma din nou Siria într-un teatru al conflictelor regionale. Vulnerabilități interne în Siria și „rețeta pentru dezastru” O altă consecință invocată este impactul asupra securității interne a Siriei, care se confruntă cu amenințări din partea rămășițelor fostului regim și a grupărilor afiliate ISIL (ISIS). Samy Akil, analist sirian de securitate, afirmă că, dincolo de presiunea politică a lui Trump, comunitatea americană de informații și apărare ar vedea o astfel de mișcare drept o „rețetă pentru dezastru”. Akil consideră improbabil ca trupele siriene să intre în Liban; iar dacă s-ar întâmpla, ar fi doar în cadrul unui acord regional. El rezumă costul operațional al unei astfel de decizii printr-o formulare tranșantă: „Să intri în Liban e ușor, să ieși din Liban e întotdeauna foarte dificil.” Contextul: acordul-cadru și presiunea militară din sudul Libanului Declarațiile lui Trump vin în momentul în care armata libaneză a început marți să se desfășoare în „zone-pilot”, conform unui acord-cadru intermediat de SUA și semnat luna trecută de Liban și Israel. Acordul prevede o retragere treptată a Israelului și desfășurarea de trupe libaneze pentru a împiedica Hezbollah să își refacă prezența în sud. În paralel, conflictul Israel–Hezbollah, început în octombrie 2023, a cunoscut două escaladări majore menționate în analiză: în septembrie 2024 și la începutul lunii martie din acest an, după declanșarea războiului SUA–Israel cu Iranul. Ce alternative sunt considerate mai realiste În locul unei intervenții pe teren în Liban, analiștii citați indică măsuri mai plauzibile și mai acceptabile politic, centrate pe controlul frontierei. Souhaib Jawhar, fellow (cercetător asociat) non-rezident la Badil Policy Institute din Beirut, spune că scenariul realist este ca Siria să rămână pe propriul teritoriu și să acționeze prin: întărirea prezenței armatei siriene pe partea siriană a graniței; control mai strict al trecerilor ilegale; închiderea sau distrugerea tunelurilor folosite pentru contrabandă; creșterea schimbului de informații de securitate cu armata libaneză. În aceeași logică, Rubio a sugerat că Siria poate acționa împotriva Hezbollah fără trupe în Liban, prin securizarea frontierei și limitarea fluxului de arme. În ansamblu, analiza indică faptul că presiunea publică pentru o intervenție militară ar funcționa mai degrabă ca instrument de negociere și intimidare regională decât ca plan operațional realist, din cauza costurilor politice și de securitate pentru Damasc și Beirut. [...]
Analiză Foreign Affairs: Cuba este împinsă spre un acord cu Washingtonul - sancțiunile SUA și pierderea petrolului venezuelean cresc riscul de colaps umanitar și intervenție
Sancțiunile americane și pierderea petrolului venezuelean împing Cuba spre colaps , iar singura ieșire realistă pentru Havana ar fi un acord cu Washingtonul care să poată fi prezentat de Donald Trump drept o victorie politică, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Affairs . Pe fond, miza este una economică și operațională: blocada și sancțiunile au adus economia Cubei „aproape de marginea prăpastiei”, iar dispariția petrolului venezuelean importat la preț avantajos a agravat rapid criza. În acest context, analiza susține că prelungirea confruntării cu SUA crește riscul unui „colaps umanitar” și al unei intervenții militare. Presiunea Washingtonului: schimbare de regim sau negociere rapidă După capturarea lui Nicolas Maduro la Caracas de către forțe speciale americane, Trump a transmis că „următoarea țintă este Cuba”, iar administrația sa a livrat semnale diferite despre pașii următori. Unii oficiali americani au declarat pentru Wall Street Journal că urmăresc schimbarea regimului de la Havana până la finalul lui 2026, în timp ce alți diplomați au discutat cu lideri din comunitățile cubaneze din Miami și din Spania despre identificarea unei figuri care să preia conducerea, pe modelul succesiunii din Venezuela. În paralel, Washingtonul a trecut la sancțiuni secundare – adică măsuri care vizează și companii din afara SUA – împotriva firmelor străine care fac afaceri cu întreprinderi de stat cubaneze din sectoare considerate strategice, precum minerit, energie și finanțe. Ce ar cere SUA într-un acord cu Havana Potrivit analizei citate, un posibil acord „s-a conturat deja de luni de zile”, iar lista de cerințe include atât măsuri politice, cât și condiții cu impact direct asupra arhitecturii de securitate a insulei și asupra relațiilor externe: introducerea de reforme și măsuri pentru protejarea libertății de exprimare și de asociere; eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a unor deținuți de marcă reținuți după protestele naționale începute în iulie 2021 ; reducerea legăturilor Cubei cu serviciile de securitate și informații din Rusia și China, inclusiv închiderea stațiilor de ascultare de pe teritoriul Cubei; cooperare pentru stabilirea unei structuri de compensare a firmelor private americane expropriate în 1959–1960. În acest tablou, vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Havana – la o zi după ce ministrul cubanez al energiei a spus că insula nu mai are rezerve de petrol – este prezentată ca un semnal că „timpul este limitat” și că amenințările privind ocuparea insulei ar trebui tratate cu seriozitate. De ce e greu de aplicat: patru centre de putere și interese divergente Analiza descrie conducerea Cubei ca fiind fragmentată în cel puțin patru centre de putere care se suprapun: familia Castro și apropiații, conglomeratul militar-economic GAESA , serviciile de securitate și Partidul Comunist împreună cu birocrația de stat. GAESA, care controlează aproximativ 40% din PIB-ul țării, ar avea de pierdut dintr-o deschidere reală către investiții private, în timp ce serviciile de securitate ar dori menținerea legăturilor cu Beijing și Moscova. În plus, Raul Castro – ajuns la aproape 95 de ani – ar vedea orice acord care i-ar reduce influența drept o amenințare existențială la adresa proiectului politic pe care l-a susținut împreună cu Fidel Castro. Ce urmează: fereastră îngustă pentru o tranziție controlată Concluzia analizei este că schimbarea în Cuba pare inevitabilă, însă direcția depinde de rapiditatea cu care Havana acceptă o negociere: fie o transformare treptată, pe care autoritățile o pot influența, fie un scenariu haotic, inclusiv prin intervenție externă. În mod „ironic”, notează analiza, SUA ar fi singurul actor care poate finanța „cu adevărat” refacerea Cubei, ceea ce face ca un acord cu Washingtonul să fie, practic, singura opțiune pentru evitarea dezastrului. [...]
Cubanezii trăiesc cu teama unei intervenții americane - Survoluri de avioane și drone lângă Guantanamo și nave US Navy alimentează tensiunea la Havana
Teama de o escaladare militară în jurul Cubei alimentează incertitudinea economică și socială , într-un context în care locuitorii Havanei par prinși între anxietatea față de consecințele unui conflict și dorința ca viața lor să se schimbe „cu orice preț”, potrivit Le Figaro . Reportajul descrie cum, în cartierul El Cerro din Havana, au circulat în weekend zvonuri despre o intervenție militară americană „iminentă”, alimentate inclusiv de percepția că tensiunea a ajuns la un vârf. Deși invazia sau bombardamentele așteptate „la final de săptămână” nu au avut loc, neliniștea nu s-a risipit. Semnale militare care cresc presiunea psihologică În teren, îngrijorarea este legată de intensificarea unor activități militare în proximitatea insulei. Publicația notează: creșterea survolurilor cu avioane de supraveghere Poseidon P8 și cu drone în apropiere de Guantanamo , unde SUA au o bază, dar și în apropierea capitalei; apariția unor nave de război ale US Navy în apropierea coastelor Cubei, inclusiv a unui grup aeronaval la începutul săptămânii. Aceste evoluții, prezentate ca elemente care amplifică temerile populației, mențin un climat de incertitudine cu efect direct asupra vieții cotidiene și a așteptărilor economice ale oamenilor, într-o țară deja fragilizată. „Mai degrabă liber decât suveran”: resemnare și așteptarea schimbării Titlul reportajului surprinde o atitudine pe care autorul o atribuie unor cubanezi: acceptarea ideii că o schimbare majoră ar putea veni chiar și cu costuri mari. În același timp, textul indică o teamă reală față de consecințele unei intervenții militare, ceea ce conturează o societate prinsă între resemnare și speranța unei rupturi de status quo. Articolul este parțial inaccesibil (conținut rezervat abonaților), astfel că detaliile complete despre contextul politic și economic invocat de autor nu pot fi verificate integral din fragmentul disponibil. [...]
SUA iau în calcul un „plan B” militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz - Marco Rubio spune că state NATO ar putea contribui, dar Franța respinge o misiune a Alianței
SUA iau în calcul un „plan B” militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , iar Washingtonul sugerează că aliații ar putea fi chemați să contribuie, pe fondul riscului ca Iranul să mențină blocată ruta maritimă sau să condiționeze tranzitul navelor comerciale, potrivit Știrile Pro TV . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, la o reuniune ministerială NATO desfășurată în Helsingborg (Suedia), că obiectivul preferat rămâne un acord prin care Iranul „să deschidă strâmtoarea” și „să abandoneze ambițiile sale nucleare”, însă SUA analizează și varianta unei intervenții dacă Teheranul refuză să deblocheze artera navigabilă. În declarațiile sale, Rubio a avertizat că, în scenariul în care Iranul ar continua să țină strâmtoarea închisă sau ar amenința navele care nu i se supun ori nu plătesc o taxă de traversare, „cineva va trebui să facă ceva” și a punctat că există state care ar fi afectate de închidere „mai mult decât chiar Statele Unite”. Coaliție, nu neapărat misiune NATO Rubio nu a indicat ce țări ar fi interesate să participe la o eventuală operațiune, dar a spus că, deși SUA au capacitatea de a acționa unilateral, ar prefera o acțiune în cadrul unei coaliții. Totodată, șeful diplomației americane a nuanțat că nu este obligatoriu ca intervenția să fie o misiune NATO, însă „țările NATO ar putea contribui”. Inițiativa franco-britanică și limita ei: scenariul necooperării Iranului Rubio a făcut referire și la o inițiativă franco-britanică ce ar preconiza desfășurarea unor dragoare de mine pentru curățarea strâmtorii după încetarea ostilităților, în contextul unui armistițiu. El a susținut însă că mecanismul respectiv nu acoperă situația în care Iranul refuză să coopereze. „Avem un plan pentru momentul când focul va înceta. Dar ceea ce eu spun este că avem nevoie de un plan B pentru cazul în care focul va continua.” Franța respinge o intervenție NATO În ziua precedentă, Franța a reafirmat că respinge o eventuală intervenție NATO pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, argumentând că Orientul Mijlociu nu este acoperit de dispozițiile Tratatului Atlanticului de Nord, mai notează materialul. Rubio a mai spus că vede un „ușor progres” în discuțiile cu Iranul, dar a avertizat că SUA nu vor accepta ca Teheranul să impună un sistem de taxare a navelor comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz. [...]
Donald Trump afirmă că SUA au obținut „o avere” din petrolul Venezuelei după schimbările de la Caracas - Leagă declarațiile de intervenția americană și de un nou pachet de ajutor de 100 milioane dolari pentru Cuba
Donald Trump a legat intervenția SUA din Venezuela de un câștig economic din petrol , susținând că Washingtonul ar fi făcut „o avere” după schimbările de la Caracas, potrivit Mediafax . În același context, Trump a afirmat că armata americană – pe care a descris-o drept „cea mai puternică din lume” – și-ar fi demonstrat forța în timpul intervenției din Venezuela, operațiune despre care a spus că s-a încheiat „extrem de rapid”, deși Venezuela ar avea „o armată puternică”. Pe componenta economică, liderul de la Casa Albă a mai declarat că Venezuela ar fi înregistrat în ultimele opt luni venituri mai mari decât în ultimul deceniu. Mediafax nu oferă, în materialul citat, date care să susțină numeric aceste afirmații. Cuba, legată de un pachet de ajutor umanitar Referindu-se la Cuba, Trump a spus că situația de pe insulă ar putea fi „întoarsă” și a descris statul cubanez drept „o națiune complet eșuată”. El a sugerat că Havana va fi nevoită să se apropie de Washington pentru sprijin economic și umanitar. Declarațiile vin după ce administrația americană a anunțat un pachet de ajutor umanitar de 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) destinat Cubei. Trump a afirmat că autoritățile cubaneze „acceptă ajutorul” și „au nevoie de ajutor”. [...]
Armata SUA a tras asupra unui petrolier iranian în Golful Oman - Washington spune că a aplicat blocada porturilor iraniene și a dezactivat cârma navei
Intervenția militară a SUA în Golful Oman ridică riscul de perturbări pe ruta energetică Ormuz. Potrivit Digi24 , armata americană a deschis focul asupra unui petrolier sub pavilion iranian și i-a „dezactivat cârma” după ce nava ar fi încercat să forțeze blocada porturilor iraniene impusă de Washington, ignorând avertismente repetate. Incidentul a avut loc miercuri dimineață, la ora 09:00 în Washington (16:00, ora României), iar acțiunea a fost executată dintr-un avion decolat de pe portavionul USS Abraham Lincoln , desfășurat în regiune. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că petrolierul, numit „Hasna”, era „fără încărcătură” și că, după intervenție, „nu se mai află în drum spre Iran”. Ce s-a întâmplat și cum justifică SUA intervenția CENTCOM susține că forțele americane „au acționat pentru respectarea blocadei”, după ce echipajul navei nu s-a conformat avertismentelor. În comunicarea publică, armata americană a încadrat acțiunea ca măsură de aplicare a blocadei porturilor iraniene. Context: a doua intervenție de acest tip în mai puțin de o lună Este a doua oară când SUA intervin pentru a „neutraliza” o navă iraniană care ar fi sfidat blocada impusă pe 13 aprilie, după eșecul primei runde de negocieri cu Teheranul, conform informațiilor prezentate. Pe 19 aprilie, forțele americane au vizat sala motoarelor navei „Touska”, după ce au ordonat echipajului să evacueze, neutralizând astfel nava, mai notează aceeași sursă. De ce contează: presiune pe transportul maritim într-o zonă-cheie pentru petrol Golful Oman și Strâmtoarea Ormuz sunt puncte critice pentru transportul maritim, inclusiv pentru fluxurile de energie. Chiar dacă materialul nu oferă estimări privind impactul asupra pieței, escaladarea operațională (intervenții armate pentru impunerea blocadei) crește riscul de întârzieri, rerutări și costuri mai mari de asigurare pentru navele care tranzitează zona. În acest context, Digi24 menționează că, deși blocada porturilor iraniene continuă, Donald Trump a anunțat marți suspendarea operațiunii americane „Proiectul Libertate”, lansată cu 48 de ore mai devreme pentru a permite trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a sutelor de nave blocate în Golf, invocând „progrese uriașe” către un acord cu Iranul. Totodată, președintele SUA a ridicat presiunea asupra Teheranului miercuri, amenințând că va bombarda Iranul „cu o intensitate mult mai mare decât înainte” dacă nu se ajunge la un acord cu Washingtonul. [...]
Președintele Cubei solicită reacția comunității internaționale după amenințările lui Donald Trump de invazie militară - Miguel Diaz-Canel denunță agresiunea ca un act criminal radical
Escaladarea retoricii dintre Washington și Havana riscă să se traducă în noi restricții economice și presiuni asupra fluxurilor energetice către Cuba , după ce președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a cerut comunității internaționale să reacționeze la amenințările lui Donald Trump privind o posibilă intervenție militară, potrivit HotNews . Díaz-Canel a spus că amenințările de „agresiune militară” au ajuns la „un nivel periculos și fără precedent” și a cerut comunității internaționale „să ia notă” și să decidă, „alături de poporul SUA”, dacă va permite ca „un act criminal atât de radical să fie comis”. Reacția a venit după ce Trump a reiterat, vineri, într-o alocuțiune în Florida, că SUA ar putea „prelua controlul” Cubei, sugerând inclusiv că un portavion american s-ar putea opri acolo „pe drumul de întoarcere din Iran”. Sancțiuni mai dure și efecte directe asupra economiei Cubei Declarațiile lui Trump au fost făcute la câteva ore după semnarea unui decret prezidențial care înăsprește sancțiunile americane împotriva guvernului de la Havana și a entităților care colaborează cu acesta. În paralel, președintele american aplică „o politică de presiune maximă” împotriva Cubei „de la începutul anului”, considerând că insula reprezintă „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a SUA. Pe lângă embargoul american în vigoare din 1962, Washingtonul impune din ianuarie și o „blocadă petrolieră” a insulei, permițând trecerea unui singur petrolier rusesc — o măsură cu impact potențial imediat asupra alimentării cu energie și, implicit, asupra activității economice. Mesajul Havanei: miza politică internă din Florida Președintele cubanez a susținut că o intervenție militară americană ar urmări în primul rând „satisfacerea” intereselor comunității de exilați cubanezi din Florida, descrisă drept „un grup restrâns dar bogat și influent, animat de o dorință de revanșă și de dominație”. În același timp, Díaz-Canel a transmis că „niciun agresor, oricât de puternic ar fi el, nu va avea parte de predarea Cubei”. Context: mobilizare publică la Havana Înaintea acestui schimb de declarații, la Havana a avut loc vineri, de 1 Mai, o defilare în fața ambasadei SUA, organizată pentru a denunța amenințările de agresiune americană. La eveniment au participat Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, și președintele cubanez. [...]
Sondaj Reuters/Ipsos: 51% dintre americani consideră că sănătatea mintală a președintelui Trump s-a deteriorat
Încrederea americanilor în capacitatea mintală și temperamentul lui Donald Trump a coborât la cel mai scăzut nivel de la începutul mandatului , iar sprijinul pentru deciziile cu impact extern și economic rămâne limitat, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos preluat de Biziday . Datele indică o vulnerabilitate politică pentru Casa Albă într-un moment în care administrația își justifică atât costurile războiului cu Iran , cât și poziționările față de aliați. Sondajul Reuters/Ipsos a fost realizat pe parcursul a șase zile, pe un eșantion de peste 4.500 de adulți. Doar 26% dintre americani îl consideră pe Trump „echilibrat”. Percepția este polarizată inclusiv în interiorul Partidului Republican: 53% dintre republicani îl consideră stabil temperamental și mintal, în timp ce 46% nu sunt de acord. În rândul democraților, doar 7% îl consideră „echilibrat”. În același timp, 51% dintre americani spun că starea mentală a liderului american s-a deteriorat în ultimul an. Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru acțiunile militare ale SUA împotriva Iranului este de 36%. Tot 36% aprobă activitatea președintelui, nivel neschimbat față de luna precedentă, dar mult sub începutul mandatului: în ianuarie 2025, rata de aprobare era de 47%. Costul vieții și „prețul” intervenției, puncte slabe Pe zona economică, doar 26% aprobă modul în care Trump gestionează costul vieții. Același procent (26%) consideră că intervenția militară în Iran „a meritat costurile”, iar doar 25% dintre respondenți (majoritatea republicani) cred că atacurile asupra Iranului vor face SUA mai sigure. NATO și declarațiile care tensionează relația cu aliații În privința alianțelor, doar 16% susțin o eventuală retragere a SUA din NATO, idee avansată de Trump, potrivit sondajului. În material sunt menționate și declarațiile care au alimentat îngrijorarea aliaților, inclusiv referiri la o posibilă anexare a Groenlandei (teritoriu al Danemarcei, stat membru NATO) și sugestia că Canada „ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA”. Context: Iran și disputa cu Papa Leon Sondajul notează că opiniile respondenților au fost influențate puternic de acțiunile și atitudinea președintelui legate de Iran și de atacurile la adresa Papei Leon, după ce liderul religios criticase războiul pornit de SUA împotriva Iranului. Trump l-a descris pe Papa Leon drept: „slab în ceea ce privește criminalitatea și groaznic pe politică externă” [...]
Forțele americane capturează nava iraniană Touska în apropierea Strâmtorii Hormuz - Atacul a fost justificat prin încălcarea blocadei impuse de SUA
O intervenție militară americană asupra unei nave comerciale iraniene lângă Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de perturbări pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru comerțul global cu energie , potrivit Al Jazeera . Comandamentul Central al SUA ( US Central Command ) a publicat un videoclip despre care afirmă că arată un distrugător american cu rachete ghidate trăgând asupra unei nave cargo sub pavilion iranian, în apropierea Strâmtorii Hormuz. Nava americană USS Spruance ar fi tras mai multe salve în camera motoarelor navei Touska, invocând „încălcarea blocadei americane”, înainte ca pușcași marini să urce la bord și să o captureze. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre încărcătura navei, destinație, eventuale victime sau pagube dincolo de lovirea compartimentului motor, iar informațiile prezentate se bazează pe comunicarea US Central Command și pe imaginile publicate de acesta. De ce contează pentru economie și operațiuni maritime Strâmtoarea Hormuz este un punct de trecere critic pentru transportul maritim din regiune, iar orice escaladare militară în zonă poate amplifica riscurile operaționale pentru navele comerciale, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor de transport și a fluxurilor de aprovizionare, inclusiv pentru energie. Incidentul a fost făcut public pe 19 aprilie 2026, conform informațiilor din feed-ul video al publicației. [...]
Forțele armate ale SUA se pregătesc pentru o intervenție în Cuba la ordinul lui Trump - Tensiunile dintre Washington și Havana cresc pe fondul acuzațiilor de implicare cubaneză în conflictul din Ucraina
Pentagonul își ajustează planurile pentru Cuba în așteptarea unor ordine directe ale lui Trump , într-un context de escaladare a tensiunilor SUA–Havana și de presiune economică asupra insulei, potrivit Digi24 , care citează informații apărute în presa americană. Potrivit unor oficiali citați sub protecția anonimatului de USA Today , Pentagonul ar fi „în plin proces” de intensificare a planurilor de intervenție militară în Cuba, în așteptarea unor instrucțiuni directe de la președintele Donald Trump. În același timp, Departamentul de Război a cerut să nu se facă speculații pe această temă. Într-un răspuns pentru EFE, Departamentul de Război a transmis că nu dorește să comenteze „scenarii ipotetice”, dar a precizat că armata ia în calcul diverse situații de urgență și „rămâne pregătită să execute ordinele președintelui”. Presiunea economică, parte din escaladarea cu Havana Tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au intensificat în ianuarie și au escaladat din nou în această săptămână, după ce ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil. Digi24 notează că Trump și-a crescut presiunea asupra guvernului cubanez în ianuarie, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas. Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni ar fi agravat o criză structurală resimțită de Cuba de peste șase ani. În acest context, EFE amintește că economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025. Legătura cu războiul din Ucraina și reacțiile politice din SUA Un raport al Departamentului de Stat al SUA susține că regimul cubanez ar fi furnizat până la 5.000 de combatanți pentru războiul purtat de Rusia în Ucraina și ar fi oferit „sprijin diplomatic și politic Moscovei”. Documentul precizează însă că nu există dovezi publice că Havana ar fi trimis oficial luptători, dar invocă „indicii semnificative” că regimul ar fi tolerat, permis sau facilitat selectiv acest flux. Pe fondul acestor acuzații, senatorul republican Ted Cruz a declarat pentru Axios că „regimul cubanez subminează interesele americane în întreaga lume” și a sugerat că Trump ar putea ajunge să îl înlocuiască. În acest moment, informațiile despre planuri de intervenție rămân la nivel de relatări din presa americană și declarații prudente ale Departamentului de Război, fără confirmarea unui ordin sau a unui calendar operațional. [...]
