Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își adaptează ofensiva la „câmpul de luptă transparent” și trece la infiltrări în echipe mici, o schimbare tactică menită să reducă vulnerabilitatea la drone și război electronic, dar care ar împinge luptele spre câștiguri lente și costisitoare în oameni, potrivit Kyiv Post.
În locul asalturilor masive de infanterie – descrise ca „meat grinder” (atacuri în valuri, cu pierderi foarte mari) – armata rusă ar folosi tot mai des grupuri de două până la patru persoane. Publicația notează, citând un material din The Telegraph, că strategia anterioară a produs pierderi mari pentru câștiguri teritoriale limitate.
Kyiv Post explică faptul că supravegherea aproape permanentă cu drone și capabilitățile de război electronic au făcut concentrațiile mari de trupe mai ușor de detectat și de lovit sau perturbat. Ca răspuns, echipele mici se deplasează pe jos, adesea noaptea, cu comunicații radio minime, pentru a evita identificarea.
Obiectivul acestor grupuri este să găsească puncte slabe în linia frontului ucrainean, să se infiltreze în spate și să aștepte sosirea altor grupuri mici, până când se strânge suficientă forță pentru atacuri din flanc sau din spate.
Keir Giles, senior fellow la Chatham House, descrie această evoluție ca fiind impusă de „câmpul de luptă transparent”, unde amenințările sunt identificate aproape instantaneu. În același timp, analiza subliniază că metoda nu favorizează străpungeri rapide.
Anton Zemlianyi, analist la Ukrainian Strategic Security and Cooperation Center, susține că echipele mici nu pot sparge o apărare completă, ci duc mai degrabă la avansuri lente și localizate, cu un cost ridicat de personal raportat la suprafața câștigată.
Pentru a susține apărarea în fața acestor amenințări, Statul Major General ucrainean a introdus o politică de rotație obligatorie: infanteriștii ar urma să petreacă cel mult două luni în prima linie, pentru a preveni epuizarea.
Măsura urmărește, potrivit articolului, să protejeze personalul și să mențină „calitatea ucraineană” în luptă, concept pe care comandantul-șef Oleksandr Sîrski l-a legat de câștiguri teritoriale de aproape 50 de kilometri pătrați în martie.
Recomandate
Ucraina își întărește granița de nord prin extinderea rapidă a unităților de drone , o mutare cu impact operațional direct asupra apărării în proximitatea Belarusului, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, Oleksandr Sîrski . Sîrski a spus că, după o reuniune dedicată forțelor de rezervă, au fost stabilite măsuri pentru consolidarea apărării în nord, cu accent pe creșterea capacităților de operare a dronelor. În zona de frontieră cu Belarus, Ucraina ar urma să formeze noi unități de drone, în timp ce unitățile existente își vor extinde în continuare capabilitățile. Oficialul nu a oferit detalii despre dimensiunea sau calendarul acestor măsuri. În paralel, comandantul-șef a menționat refacerea capacității de luptă pentru unitățile care se întorc din misiuni și dotarea acestora cu arme și echipamente noi, pe care a numit-o „una dintre prioritățile-cheie” ale armatei. De ce contează: dronele, integrate în apărarea de frontieră Sîrski a anunțat și o „extindere semnificativă” a componentei fără pilot în aceste unități, argumentând că aceasta ar crește capacitatea de: recunoaștere, lovire a țintelor inamice, protecție a zonelor desemnate de responsabilitate. Tot în zona de organizare a forțelor, Sîrski a indicat o creștere a rolului subofițerilor (NCO), pe care i-a descris drept „coloana vertebrală” a capacității de luptă a unei unități și veriga dintre comandanți și militari. El a adăugat că viitorii comandanți ar trebui selectați în principal dintre militarii care s-au dovedit în luptă și au demonstrat calități de lider. Context: amenințarea dinspre Belarus, „mai redusă”, dar nu dispărută În același material, Kyiv Post notează că Ucraina apreciază că riscurile dinspre Belarus au scăzut, însă nu au dispărut. Duminică, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Grăniceri de Stat, Andrii Demcenko, a declarat că Rusia a redus activitatea grupurilor de sabotaj și recunoaștere în regiunile de frontieră Cernihiv, Sumî și Harkiv, dar a avertizat că amenințarea nu a ajuns la zero. Demcenko a mai spus, la începutul lunii iunie, că sunt posibile provocări dinspre Belarus către Kiev și vestul Ucrainei, inclusiv pe rute logistice, „similar cu cele din 2022”, și că Ucraina trebuie să se pregătească pentru scenariul cel mai nefavorabil. Marți, liderul belarus Aleksandr Lukașenko a exclus intrarea Minskului în război și a respins avertismentele Kievului privind o posibilă nouă ofensivă rusă din Belarus, afirmând că o implicare belarusă ar lărgi frontul și ar putea declanșa o implicare directă a NATO. [...]
Germania își repoziționează postura de descurajare în NATO , iar șeful aviației militare (Luftwaffe) spune că alianța ar răspunde cu „atacuri aeriene devastatoare” asupra unor ținte strategice din Rusia dacă Moscova ar ataca un stat membru, potrivit Libertatea . Generalul-locotenent Holger Neumann , inspectorul Forțelor Aeriene Germane, a făcut declarațiile într-un interviu pentru The Telegraph . Mesajul central: NATO „nu va ezita nicio secundă” dacă Vladimir Putin „testează” alianța, iar Germania susține că este pregătită să intre în luptă imediat, „cu tot ceea ce avem în Germania”, împreună cu restul NATO. Ce înseamnă „fără zone diferite de securitate” în NATO Neumann a insistat că apărarea colectivă se aplică uniform, indiferent de statul atacat, respingând ideea unei reacții mai slabe pentru țările de pe flancul estic. „Nu există zone de securitate diferite. NATO este NATO, până la ultimul centimetru. Un atac asupra Estoniei va primi exact același răspuns ca un raid aerian asupra Londrei”. În scenariul în care alianța ar fi „forțată să se apere”, generalul a sugerat că răspunsul ar depăși o reacție strict defensivă, mizând pe superioritatea numerică a NATO în aer, descrisă ca o ecuație „32 împotriva unuia singur”, referire la flotele aeriene ale celor 32 de state membre. Țintele strategice invocate și relevanța pentru România În interviu sunt menționate patru zone pe care strategii militari germani le consideră critice într-un răspuns aerian al NATO: Peninsula Kola , unde Rusia își concentrează o parte importantă din arsenalul nuclear; Kaliningrad , descrisă ca punct strategic folosit în ultimii ani pentru bruierea semnalelor GPS ale avioanelor civile și militare occidentale; Sankt Petersburg , cu infrastructură navală de importanță majoră; Marea Neagră , unde, potrivit relatării, NATO ar viza „anihilarea completă” a Flotei Ruse de la Marea Neagră – o regiune pe care articolul o notează ca fiind „extrem de importantă și pentru România”. Context: reînarmare și investiții în apărare aeriană Declarațiile sunt prezentate ca parte a unei „schimbări seismice” în doctrina militară a Germaniei, pe fondul unei campanii de reînarmare inițiate sub cancelarul Friedrich Merz , cu obiectivul de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. În plan operațional, Neumann avertizează că Rusia s-a adaptat pe frontul din Ucraina și că Occidentul nu ar trebui să cadă „în capcana aroganței”, invocând capabilități aeriene și tipuri de amenințări care includ rachete de croazieră, balistice și hipersonice. În acest context, Germania „investește în prezent miliarde de euro” în achiziții de sisteme de apărare aeriană și în creșterea stocurilor, fiind menționate Patriot, Iris-T și sistemul israelian Arrow 3. Ce urmează Din informațiile prezentate, mesajul Berlinului este unul de descurajare : semnalarea publică a disponibilității de reacție rapidă și a unui răspuns care ar lovi ținte strategice, nu doar ar respinge atacul. Articolul nu oferă un calendar sau decizii noi concrete, dar plasează declarațiile în linia reînarmării accelerate și a consolidării apărării aeriene. [...]
Finlanda a eliminat interdicția privind armele nucleare , o modificare legislativă care schimbă cadrul de reglementare al apărării și permite, în anumite condiții, tranzitul unor astfel de arme pe teritoriul său, potrivit G4Media . Decizia vine în contextul aprofundării integrării Finlandei în NATO și al deteriorării mediului de securitate după războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Votul a avut loc miercuri în parlamentul finlandez, unde ridicarea interdicției a fost aprobată cu 125 de voturi pentru și 61 împotrivă. Conform materialului, schimbarea „deschidea calea” ca Finlanda să faciliteze circulația armelor nucleare pe teritoriul său, informație atribuită de G4Media publicației POLITICO. Ce se schimbă în lege și de ce contează Interdicția era în vigoare din anii ’80 și, potrivit textului, prevedea interzicerea importului, deținerii, fabricării și detonării explozivilor nucleari pe teritoriul Finlandei. Ridicarea ei modifică un set de restricții care, în forma veche, limita opțiunile operaționale și de cooperare ale Finlandei în cadrul NATO. Finlanda are, potrivit articolului, cea mai lungă frontieră cu Rusia dintre statele membre NATO, iar decizia este prezentată ca parte a unei transformări mai ample a politicii de apărare, accelerată de războiul din Ucraina și de aderarea la NATO în 2023. Poziția guvernului: fără intenția de a găzdui permanent arme nucleare Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a descris măsura drept „esențială” pentru securitatea Finlandei, dar a insistat că țara nu intenționează să găzduiască permanent arme nucleare. „Parlamentul a aprobat amendamentul la Legea energiei nucleare cu o majoritate solidă de două treimi. Această reformă istorică consolidează securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu”, a scris Häkkänen pe X după vot. În martie, același ministru argumentase că restricțiile nucleare din 1980 nu mai reflectau realitățile geopolitice ale unui stat membru NATO, mai notează articolul. [...]
Rheinmetall mizează pe lansare rapidă și dispersată a dronelor kamikaze din containere standard , într-o abordare care poate transforma rețelele obișnuite de logistică în puncte mobile de lovire, potrivit Interesting Engineering . Compania germană a prezentat la Eurosatory 2026 un lansator autonom containerizat (Containerized Missile Launcher – CML), gândit să opereze ca „multiplicator de forță” pentru noul său sistem de muniție rătăcitoare FV-014 (Loitering Munition System – LMS). CML este descris ca un sistem modular, complet autonom, integrat într-o rețea de recunoaștere și lovire a Rheinmetall. În practică, conceptul urmărește să reducă timpii de reacție prin posibilitatea de a disloca rapid lansatorul și de a lansa mai multe drone FV-014 către ținte de pe câmpul de luptă. Ce aduce FV-014 în plan operațional FV-014 este o muniție rătăcitoare portabilă de 20 kg, destinată să lege rapid recunoașterea de sprijinul de foc „organic” (adică disponibil direct unității, fără a depinde de alte structuri). Conform descrierii din material, drona are propulsie electrică „silencioasă” și un design aerodinamic al aripii pentru operare discretă. Pentru observare și conștientizare situațională, FV-014 are un gimbal frontal rotativ la 360 de grade. Parametrii de utilizare indicați sunt: autonomie de zbor de până la 70 de minute; rază operațională maximă de 100 km; legătură de date de 60 km. Încărcătura și controlul loviturii Rheinmetall spune că FV-014 folosește o încărcătură explozivă HEDP (High-Explosive Dual Purpose – exploziv cu dublu rol), dezvoltată intern. Aceasta combină efecte de fragmentare anti-personal cu penetrare anti-blindaj, iar compania afirmă că poate străpunge peste 600 mm de blindaj. În plus, arhitectura software ar permite unui singur operator să comande mai multe drone într-o formație coordonată de tip „roi”. Sistemul ar impune și un protocol „human-in-the-loop”, ceea ce înseamnă că decizia finală pentru o lovitură letală rămâne la un operator uman. Materialul mai susține că drona este proiectată să funcționeze în medii cu bruiaj și război electronic intens. Producție în UE și semnal de piață: acord-cadru „multi-miliard” cu Bundeswehr FV-014 este prezentat ca element central al Rheinmetall Reconnaissance Network (AWV), controlat printr-o stație de sol „ușor de folosit” și capabil să combine date cu alte platforme, inclusiv drona de recunoaștere LUNA NG, pentru a construi o imagine operațională comună. Un element cu relevanță economică și de achiziții: sistemul ar fi fost validat într-o demonstrație cu foc real pentru un client NATO în februarie 2026, iar în aprilie 2026 ar fi urmat semnarea unui acord-cadru „masiv”, de ordinul mai multor miliarde de euro, cu forțele armate germane (Bundeswehr). Articolul nu precizează valoarea exactă și nici structura contractuală. Pe fondul creșterii capacităților de producție, Rheinmetall poziționează combinația CML–FV-014 ca soluție scalabilă pentru nevoile de apărare moderne, cu accent pe dispersie, mobilitate și lansare rapidă din infrastructuri logistice standardizate. [...]
Planul lui Donald Trump de a permite producția sub licență a armelor americane în Europa și Ucraina poate debloca rapid capacități industriale pentru apărarea aeriană a Kievului , într-un moment în care stocurile SUA sunt sub presiune, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut miercuri, 17 iunie, la summitul G7 de la Evian (Franța) , pe fondul nevoii urgente a Ucrainei de rachete interceptoare. Trump a spus că va analiza solicitarea ca firmele americane din industria apărării să producă arme „sub licență” pe teritoriul european și în Ucraina, după ce a fost întrebat despre aceste planuri în cadrul unei conferințe de presă. Miza este una operațională: Ucraina are nevoie „critică” de interceptori pentru a opri rachetele balistice rusești, iar aceste sisteme pot fi produse, deocamdată, doar de SUA. În același timp, stocurile americane sunt descrise ca fiind sub presiune după livrările anterioare. Informația este relatată de Bloomberg , citat de publicație. Ce presupune producția „sub licență” și de ce contează Acordurile de licențiere ar permite companiilor europene sau ucrainene să fabrice arme americane local, sub supervizarea producătorului original. SUA au mai acordat astfel de licențe — exemplul menționat este producția de rachete Patriot sub licență în Germania — însă, în mod tradițional, Washingtonul păstrează un control strict asupra acestor aranjamente, invocând preocupări legate de proprietatea intelectuală. Pentru Europa și Ucraina, un astfel de mecanism ar putea însemna creșterea producției fără a depinde exclusiv de liniile de fabricație din SUA, într-un context în care cererea depășește capacitatea disponibilă. Reacția europeană la G7 și pașii următori Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că discuțiile vizează licențe „cuprinzătoare” pentru producători europeni și ucraineni și a argumentat că toate țările se confruntă cu o capacitate de producție insuficientă, iar licențierea ar putea acoperi o parte din deficit. În același cadru, reuniunea de la Evian este prezentată ca un succes pentru Ucraina: Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump, iar aliații — inclusiv SUA — au semnat o declarație comună. Trump și-a exprimat și disponibilitatea de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, însă articolul nu oferă detalii despre calendarul sau forma concretă a eventualelor licențe de producție. [...]
Statele Unite și țările europene din G7 vor să mute o parte din producția de armament în Ucraina , prin acordarea de licențe care să permită fabricarea locală de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe într-un moment în care Kievul reclamă o penurie de mijloace antiaeriene, iar stocurile aliaților sunt sub presiune. Informația a fost transmisă de o sursă diplomatică prezentă la summitul G7 de la Évian , citată de publicația franceză Le Parisien . Aceeași sursă a indicat că producția „sub licență” ar viza atât apărarea antiaeriană, cât și „capacități de lovire în adâncime”, adică rachete cu rază lungă. Ce au convenit liderii G7 Într-o declarație comună, șefii de stat și de guvern ai G7 au convenit să crească sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin: sporirea furnizării de capacități de apărare aeriană; livrarea de sisteme și interceptori suplimentari; furnizarea de „capacități de lungă distanță”; disponibilitatea de a acorda Ucrainei licențe pentru a-și mări producția militară. Cum ar funcționa mecanismul de licențiere Cancelarul german Friedrich Merz a spus că firmele americane ar putea acorda licențe, în acest scop, producătorilor europeni. El a argumentat că nivelul actual de producție este insuficient și că deficitul poate fi compensat prin licențiere către companii care au capacități industriale, inclusiv europene și ucrainene. Context: presiune pe stocuri și cerere ridicată pentru Patriot Ucraina cere în mod repetat mai multe mijloace antiaeriene, inclusiv rachete Patriot americane, care ar urma să fie finanțate de aliații europeni. Totuși, aprovizionarea rămâne dificilă, iar stocurile se reduc, pe fondul altor priorități de securitate. Sursa diplomatică citată a indicat și o estimare de consum în timpul atacurilor masive ale Rusiei: „În mare, la fiecare atac masiv al Rusiei, ucrainenii trebuie să lanseze aproximativ douăzeci de rachete din sistemul Patriot.” În același timp, articolul notează că există stocuri în Orientul Mijlociu și „fără îndoială” în Statele Unite, ceea ce complică alocarea rapidă către Ucraina. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, volume de producție sau companii implicate, iar formularea rămâne la nivel de intenție politică și disponibilitate de licențiere. Dacă mecanismul va fi pus în practică, el ar putea accelera reînnoirea stocurilor și ar scurta lanțurile logistice pentru Ucraina, într-un moment în care G7 afirmă că vrea să crească presiunea asupra Rusiei și să întărească apărarea aeriană a Kievului. [...]
