Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își adaptează ofensiva la „câmpul de luptă transparent” și trece la infiltrări în echipe mici, o schimbare tactică menită să reducă vulnerabilitatea la drone și război electronic, dar care ar împinge luptele spre câștiguri lente și costisitoare în oameni, potrivit Kyiv Post.
În locul asalturilor masive de infanterie – descrise ca „meat grinder” (atacuri în valuri, cu pierderi foarte mari) – armata rusă ar folosi tot mai des grupuri de două până la patru persoane. Publicația notează, citând un material din The Telegraph, că strategia anterioară a produs pierderi mari pentru câștiguri teritoriale limitate.
Kyiv Post explică faptul că supravegherea aproape permanentă cu drone și capabilitățile de război electronic au făcut concentrațiile mari de trupe mai ușor de detectat și de lovit sau perturbat. Ca răspuns, echipele mici se deplasează pe jos, adesea noaptea, cu comunicații radio minime, pentru a evita identificarea.
Obiectivul acestor grupuri este să găsească puncte slabe în linia frontului ucrainean, să se infiltreze în spate și să aștepte sosirea altor grupuri mici, până când se strânge suficientă forță pentru atacuri din flanc sau din spate.
Keir Giles, senior fellow la Chatham House, descrie această evoluție ca fiind impusă de „câmpul de luptă transparent”, unde amenințările sunt identificate aproape instantaneu. În același timp, analiza subliniază că metoda nu favorizează străpungeri rapide.
Anton Zemlianyi, analist la Ukrainian Strategic Security and Cooperation Center, susține că echipele mici nu pot sparge o apărare completă, ci duc mai degrabă la avansuri lente și localizate, cu un cost ridicat de personal raportat la suprafața câștigată.
Pentru a susține apărarea în fața acestor amenințări, Statul Major General ucrainean a introdus o politică de rotație obligatorie: infanteriștii ar urma să petreacă cel mult două luni în prima linie, pentru a preveni epuizarea.
Măsura urmărește, potrivit articolului, să protejeze personalul și să mențină „calitatea ucraineană” în luptă, concept pe care comandantul-șef Oleksandr Sîrski l-a legat de câștiguri teritoriale de aproape 50 de kilometri pătrați în martie.
Recomandate
Hezbollah își crește capacitatea de a lovi fără a putea fi bruiat , folosind tot mai des drone cu fibră optică, un tip de armă care ocolește una dintre principalele apărări ale Israelului – războiul electronic – și obligă armata israeliană să se bazeze pe soluții fizice, mai greu de scalat în teren, potrivit CNN . Drona descrisă de CNN este un quadcopter încărcat cu explozibil, care oferă operatorului o imagine „din perspectiva pilotului” (first-person view) asupra țintei, fără să emită semnal radio. Experții citați explică faptul că, în locul unei legături wireless, drona este controlată printr-un cablu de fibră optică ce o conectează direct la operator, ceea ce o face „imună” la bruiaj și îi reduce semnătura electronică – deci și șansele de a fi detectată și localizată. De ce contează: se schimbă raportul cost–efect în apărarea anti-dronă Israelul s-a bazat pe avantajul tehnologic pentru a contracara dronele, în special prin bruiajul frecvențelor folosite la control. În cazul dronelor cu fibră optică, această opțiune devine ineficientă, iar dificultatea crește și la nivel de avertizare timpurie, pentru că nu există un semnal care să fie interceptat. Un cercetător de la Institute for National Security Studies din Israel, Yehoshua Kalisky , este citat afirmând că, în lipsa unei semnături electronice, nu poate fi descoperită nici locația de lansare. Un oficial militar israelian citat de CNN spune că, dincolo de bariere fizice precum plasele, „există puține lucruri care pot fi făcute”, descriind sistemul drept unul „low-tech” (simplu, cu tehnologie relativ accesibilă) adaptat războiului asimetric. Cum funcționează și ce limitări are Potrivit unei surse militare israeliene citate de CNN, cablul de fibră optică – foarte subțire și ușor, aproape invizibil cu ochiul liber – poate ajunge la 15 kilometri sau mai mult, permițând operatorului să rămână la distanță, în timp ce primește o imagine de înaltă rezoluție a țintei. În același timp, aceste drone au o limitare importantă: încărcătura explozivă este relativ mică, deci efectul este mai degrabă unul de lovituri punctuale, nu de distrugere pe scară largă. Tocmai combinația dintre cost redus, precizie și dificultatea de contracarare le face însă „o armă puternică” pentru Hezbollah, notează CNN. Context operațional: atacuri în sudul Libanului și adaptarea IDF CNN relatează că, într-un videoclip Hezbollah publicat duminică, o astfel de dronă lovește o țintă, iar soldații israelieni par să nu observe apropierea ei. Potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), atacul l-a ucis pe sergentul Idan Fooks, în vârstă de 19 ani, și a rănit mai multe persoane. Hezbollah ar fi lansat apoi mai multe drone către un elicopter de evacuare sosit la fața locului. Un oficial militar israelian recunoaște că utilizarea plaselor și a altor bariere fizice este o soluție imperfectă și că IDF lucrează împreună cu direcția de informații pentru a găsi metode mai bune de contracarare. Riscul crește, potrivit aceleiași surse, atunci când Hezbollah lansează simultan mai multe drone, ceea ce poate suprasolicita sistemele de identificare și reacție. De unde ar proveni dronele și ce urmează Israelul crede că Hezbollah importă drone civile din China sau Iran și le atașează grenade sau dispozitive explozive similare, rezultând o armă „aproape invizibilă” și precisă, potrivit sursei militare israeliene citate de CNN. În material se menționează că China a negat anterior furnizarea de arme către părțile din conflict și a spus că își respectă obligațiile internaționale. Pe termen scurt, miza operațională este dacă IDF găsește o contramăsură care să funcționeze la scară – dincolo de bariere fizice – într-un context în care Hezbollah „învață repede” și încearcă să coordoneze atacuri, după cum afirmă un oficial israelian citat de CNN. [...]
Donald Trump indică o posibilă reducere mult mai amplă a trupelor SUA în Europa , după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania , o mișcare care riscă să schimbe echilibrul operațional al NATO pe continent, potrivit Adevărul . Pentagonul a comunicat vineri că va reduce prezența militară americană din Germania cu circa 5.000 de soldați „în următoarele luni”. Potrivit oficialilor americani citați în material, retragerea ar urma să se desfășoare într-un interval de șase până la douăsprezece luni și face parte dintr-o reevaluare mai amplă a poziționării forțelor SUA în Europa. A doua zi, sâmbătă, 2 mai, Trump a spus că decizia anunțată de Pentagon este „doar începutul” și că ia în calcul tăieri mai mari. CNN este citată cu declarația președintelui american către jurnaliști: „Vom reduce drastic și vom tăia mai mult de 5.000 de soldați.” Chiar și după reducerea anunțată, Germania ar urma să rămână un punct major de sprijin pentru armata americană, cu peste 30.000 de militari staționați pe teritoriul său, notează publicația. Materialul menționează și că la finalul lui 2025 peste 36.000 de militari americani erau staționați în Germania. Tensiuni politice și presiuni asupra aliaților Contextul deciziei este unul de relații tensionate între Washington și Berlin, după ce Trump l-a criticat pe cancelarul Friedrich Merz , care a pus sub semnul întrebării strategia SUA în conflictul cu Iranul. În același timp, Trump a sugerat că nemulțumirile sale vizează și alți aliați europeni, pe fondul deteriorării relațiilor în NATO în contextul războiului cu Iranul, inițiat de SUA fără consultarea majorității partenerilor. În declarațiile redate, Trump a acuzat mai multe state europene că nu au oferit sprijin suficient și a indicat că ar putea reduce prezența militară și în alte țări, invocând explicit Italia și Spania. Reacții la Washington și la Berlin În Congres, lideri republicani au avertizat că diminuarea prezenței militare americane ar putea slăbi poziția strategică a SUA în Europa și ar putea transmite un semnal favorabil Rusiei, potrivit materialului. Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers au cerut Pentagonului să mențină trupele pe continent, inclusiv în ipoteza unei redistribuiri către est. În Germania, reacția oficială a fost una rezervată: ministrul Apărării, Boris Pistorius, a numit decizia „previzibilă” și a susținut că Europa trebuie să-și întărească propriile capacități de apărare. Articolul amintește și rolul bazei Ramstein, descrisă ca un hub esențial pentru operațiunile aeriene ale SUA în Europa. [...]
Autoritățile au securizat un perimetru din Suceava după ce o dronă s-a prăbușit la circa 20 km de granița cu Ucraina , iar proveniența și tipul aparatului nu sunt încă stabilite, potrivit G4Media . Incidentul contează operațional prin activarea procedurilor de intervenție și verificare pe teritoriul României, într-o zonă aflată relativ aproape de frontiera cu Ucraina. Din imaginile transmise de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Suceava, aparatul ar fi căzut pe un câmp. Publicația notează că nu este clar dacă este vorba despre o dronă militară sau despre una folosită la supraveghere ori contrabandă. Ce spun autoritățile și ce măsuri au fost luate IPJ Suceava a anunțat că, în 3 mai, în jurul orei 12:15, Secția de Poliție Rurală Bălcăuți (din cadrul Poliției Orașului Siret) a fost sesizată direct de o localnică despre identificarea, pe un teren agricol de la periferia comunei Șerbăuți, a unui obiect cu caracteristicile unui aparat de zbor fără pilot, de mici dimensiuni. Polițiștii ajunși la fața locului au constatat că obiectul: avea caracteristicile unei drone de mici dimensiuni; nu prezenta „inscripționări letrice vizibile”; se afla într-o zonă situată la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ca măsuri imediate, zona a fost delimitată și păzită, fiind solicitate echipaje suplimentare pentru asigurarea perimetrului. Cine coordonează verificările și ce urmează Au fost informate „structurile specializate ale statului”, iar verificările sunt desfășurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava , conform comunicatului redat de publicație. „Urmând a se stabili circumstanțele producerii evenimentului și a se dispune măsurile conforme, în funcție de constatările efectuate în teren și protocoalele incidente specifice.” [...]
Polonia spune că nu are indicii privind o redistribuire pe flancul estic al NATO a militarilor americani retrași din Germania , ceea ce reduce, cel puțin pe termen scurt, probabilitatea unei întăriri rapide a prezenței SUA în regiune. Declarația a fost făcută de premierul polonez Donald Tusk , potrivit G4Media , care citează Reuters și Agerpres. Tusk a afirmat că Varșovia nu a primit semnale că Washingtonul ar intenționa să relocheze trupele retrase din Germania către flancul estic al NATO, în loc să le trimită înapoi în Statele Unite. Ce decizie a luat SUA și în ce calendar Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth , a ordonat retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania. Potrivit informațiilor citate, întregul proces ar urma să dureze între șase și 12 luni. Pentagonul a motivat decizia printr-o „analiză amănunțită” a poziționării forțelor americane în Europa și prin necesitățile „teatrului de operațiuni” și condițiile din teren. Contextul politic și miza pentru regiune Reuters notează că retragerea din Germania are loc pe fondul adâncirii divergențelor dintre președintele american Donald Trump și Europa în legătură cu războiul din Iran. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv Polonia, absența unor semnale privind o redistribuire în regiune sugerează că, în acest moment, nu există o decizie operațională de compensare a retragerii din Germania printr-o consolidare a prezenței americane mai aproape de granița estică a NATO. [...]
Israelul a aprobat achiziția a două noi escadrile de avioane F-35 și F-15IA, un prim pas într-un plan de înzestrare de 350 de miliarde de șekeli (119 miliarde de dolari, aprox. 535 miliarde lei) menit să întărească armata și să mențină superioritatea aeriană pe termen lung, potrivit Agerpres . Decizia a fost aprobată de Comitetul Ministerial pentru Achiziții al Israelului și vizează cumpărarea unei a patra escadrile de avioane F-35 de la Lockheed Martin și a unei a doua escadrile de avioane F-15IA de la Boeing , într-o tranzacție evaluată la „zeci de miliarde de dolari”, conform Ministerului Apărării israelian. Ce se cumpără și care este miza operațională Ministerul Apărării susține că noile escadrile vor deveni „piatra de temelie” a dezvoltării pe termen lung a forțelor armate, pentru a răspunde amenințărilor regionale și a păstra superioritatea aeriană strategică. Directorul general al ministerului, Amir Baram, a indicat că achizițiile sunt gândite atât pentru nevoile imediate „în timp de război”, cât și pentru menținerea avantajului militar al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) pe un orizont de cel puțin un deceniu. Context: contractul Boeing și pașii următori În decembrie anul trecut, Boeing a primit un contract de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39 miliarde lei) pentru Israel, care include 25 de avioane F-15IA și o opțiune pentru încă 25, mai notează materialul. Următorul pas, potrivit lui Baram, este finalizarea acordurilor cu guvernul SUA și cu omologii militari americani. Legătura cu evoluțiile recente din regiune Oficialii israelieni leagă programul de înzestrare de lecțiile recentei confruntări cu Iranul. Ministerul apărării afirmă că războiul a evidențiat importanța relației strategice SUA–Israel și rolul puterii aeriene avansate, în condițiile în care SUA și Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului la 28 februarie, iar un armistițiu este în vigoare din 8 aprilie; Marina SUA menține o blocadă a porturilor iraniene. Ministrul apărării, Israel Katz, a mai spus că noile aeronave ar urma să aducă un „salt tehnologic” prin integrarea capabilităților de zbor autonom și a unor sisteme de apărare de ultimă generație, în logica menținerii superiorității aeriene pentru „deceniile următoare”. [...]
Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania riscă să lase un gol operațional mai mare decât sugerează cifra , pentru că ar putea bloca și planul de desfășurare a armelor americane cu rază medie de acțiune, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza, dincolo de simbolistica politică, este capacitatea de descurajare convențională a NATO în Europa. Guvernul german a încercat să minimizeze impactul anunțului Pentagonului, iar ministrul apărării Boris Pistorius a spus că retragerea parțială „era previzibilă”, în contextul revizuirii globale a desfășurării trupelor SUA. Totuși, anunțul a surprins atât guvernul, cât și armata, pe fondul unor semnale recente considerate pozitive după vizite în Statele Unite ale unor oficiali germani. Potrivit informațiilor citate în analiză, retragerea din lunile următoare ar urma să afecteze o brigadă deja desfășurată și un batalion cu armament cu rază lungă de acțiune care trebuia să ajungă în Germania la finalul acestui an, conform CBS News și The Washington Post. De ce contează: rachetele cu rază medie și „decalajul” de capabilități Elementul cu impact operațional major este legat de acordul din 2024 dintre SUA și Germania privind desfășurarea, începând cu 2026, a rachetelor de croazieră convenționale americane Tomahawk, cu rază de acțiune de până la 2.500 km, ca măsură de descurajare și apărare în fața amenințării rusești. Analiza notează că retragerea ar putea însemna și anularea aparentă a acestei desfășurări. Expertul militar Carlo Masala a declarat pentru Der Spiegel că decizia de a nu desfășura arme americane cu rază medie „slăbește descurajarea convențională a NATO” și creează un decalaj pe care europenii „nu îl pot încă acoperi”. În același sens, Christian Moelling, directorul think tank-ului EDINA pentru apărare europeană, a scris pe platforma X că SUA au „monopolul de facto” în NATO asupra armamentului cu rază lungă de acțiune, iar acest aspect este „mai grav din punct de vedere operațional decât numărul de soldați”, fiind citat de Reuters. Mesajul către aliați și presiunea pentru cheltuieli mai mari Deși anunțul vizează în acest moment Germania, analiza arată că mesajul este perceput ca fiind adresat tuturor aliaților europeni, în condițiile în care Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia, pe fondul disputelor legate de poziționarea față de Iran. Pistorius a formulat explicit direcția: Europa trebuie să își asume mai mult din propria securitate pentru a menține relația transatlantică. Și NATO a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Allison Hart, că ajustarea „subliniază necesitatea” ca Europa să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilități, menționând „progrese” după acordul de a investi 5% din PIB în apărare până în 2025. Reacții politice: îngrijorări inclusiv în tabăra republicană Premierul polonez Donald Tusk a criticat anunțul, avertizând că o amenințare majoră pentru comunitatea transatlantică este „dezintegrarea continuă” a alianței. În SUA, congresmenii republicani Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru forțe armate din Senat și Camera Reprezentanților, s-au declarat „foarte îngrijorați”, potrivit Reuters. Ei au susținut că trupele nu ar trebui mutate din Europa, ci repoziționate către est, și au avertizat că o reducere „prematură” a prezenței avansate poate submina descurajarea și transmite „un semnal greșit” președintelui rus Vladimir Putin. [...]
