Știri
Știri din categoria Agricultură
România cere deblocarea rapidă a banilor europeni din rezerva de criză pentru a limita închiderile de ferme, pe fondul scumpirii îngrășămintelor și al problemelor din mai multe sectoare agroalimentare, potrivit Economica. Vicepremierul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a condus marți delegația României la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), la Bruxelles.
Miza, din perspectiva autorităților române, este ca sprijinul să vină cu „aplicabilitate imediată”, nu doar din bugete naționale, în condițiile în care agricultura europeană se confruntă simultan cu creșterea costurilor de producție (energie, combustibil, îngrășăminte), perturbări pe piața laptelui și fenomene climatice extreme, în special seceta.
„Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin şi de măsuri cu aplicabilitate imediată. (…) Planul de acţiune pentru fertilizanţi este absolut necesar; trebuie să vedem însă şi aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naţionale, fiind nevoie şi de o finanţare europeană adecvată”, a declarat Tanczos Barna, potrivit unui comunicat al MADR.
Un punct principal pe agenda miniștrilor a fost aprovizionarea cu îngrășăminte și nivelul prețurilor din UE, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului de acțiune pentru fertilizanți. România a cerut ca acest plan să fie urmat rapid de alocări din rezerva de criză.
În același timp, România, alături de alte state, a solicitat Comisiei „mobilizarea imediată” a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români afectați de criza laptelui la nivel european. Delegația României a susținut și sprijinirea fermierilor loviți de fenomene climatice extreme.
Ministrul a indicat dificultăți majore pentru România în mai multe zone:
Separat, Tanczos Barna a cerut monitorizarea atentă a implementării Acordului interimar UE–Mercosur, invocând riscul unui impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv asupra României, mai ales în zootehnie. El a susținut că evaluarea impactului ar trebui făcută și la nivelul piețelor naționale și că măsurile de salvgardare (instrumente care permit intervenții rapide pentru limitarea efectelor importurilor) trebuie să poată fi aplicate cu celeritate.
Pe lângă finanțare și comerț, reuniunea a inclus și:
Recomandate
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
Florin Barbu condiționează rămânerea la Agricultură de un pachet de măsuri cu termen de 100 de zile , după ce a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru preluarea portofoliului în guvernul Luca Niculescu, potrivit AGRO TV . Fostul ministru a fost avizat cu 18 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și o abținere, în urma audierilor din comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. În intervenția sa, Barbu a susținut că agricultura și fermierii români se află „într-o situație extrem de critică” și a cerut un răgaz de maximum 100 de zile pentru a debloca situația. Ce măsuri pune pe lista de urgență În fața parlamentarilor, Florin Barbu a indicat drept priorități, după revenirea la conducerea Ministerului Agriculturii: deblocarea ajutorului de stat pentru secetă; un program de creditare preferențială pentru fermieri, cu dobândă fixă de 1,95% și ROBOR, cu comisioane și garanții suportate de MADR; continuarea programelor dedicate procesării și integrării producției vegetale cu zootehnia; continuarea proiectelor pentru infrastructura principală de irigații, pentru a evita riscul de dezangajare a unor fonduri europene. Miza: asumare politică și risc de instabilitate administrativă Barbu a spus că este dispus să-și depună demisia dacă, în primele 100 de zile de la preluarea mandatului, nu va reuși să implementeze „primele patru măsuri” pentru agricultură incluse în programul de guvernare. „Vă spun sincer că dacă nu voi realiza primele patru măsuri în 100 de zile, îmi asum politic că voi pleca de la Ministerul Agriculturii (...).” În termeni practici, angajamentul pune presiune pe ritmul de aprobare și operaționalizare a acestor intervenții (ajutor de stat, creditare, programe de procesare și irigații), într-un interval scurt, cu potențial impact direct asupra finanțării fermierilor și asupra continuității proiectelor de investiții, inclusiv cele legate de fonduri europene. AGRO TV nu oferă, în material, un calendar detaliat de implementare pentru fiecare măsură. [...]
Ministerul Agriculturii cere urgent 1,2–1,5 miliarde lei pentru a putea plăti schemele de sprijin, pe fondul exploziei costurilor cu energia și combustibilii , avertizând că fără intervenție rapidă sectoare precum avicolul și creșterea porcilor riscă să-și piardă competitivitatea, potrivit Economica . Ministrul interimar Barna Tanczos spune că banii sunt necesari până la finalul anului, prin rectificare bugetară, inclusiv pentru cofinanțarea unor programe pentru care România are deja fonduri europene. În prezent, Ministerul Agriculturii are în derulare opt programe de finanțare „în diverse etape”, dar nu are resursele bugetare pentru a face plățile, deși cererile sunt depuse, iar schemele sunt pregătite. Tanczos afirmă că a discutat „de nenumărate ori” cu ministrul Finanțelor pentru a obține sumele la următoarea rectificare. Ce scheme de sprijin sunt vizate și unde sunt blocajele Între programele menționate se află compensări pentru creșterea prețurilor la motorină și energie electrică, respectiv la îngrășăminte chimice, dar și ajutoare de minimis pentru: producția de legume în spații protejate; susținerea producției de usturoi; susținerea producției de cartof. Ministrul indică și plăți deja reglementate pentru zootehnie: crescătorii de bovine ar urma să primească 68 euro/cap de animal, în baza Legii 176/2026 (compensarea parțială a pierderilor din creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii, în contextul crizei din Orientul Mijlociu). Pentru suine, sprijinul este de 11,9 euro/loc de cazare la porc gras și 13,7 euro/loc pentru animale de reproducție. Pentru bovine, Tanczos afirmă că este nevoie de 54 milioane euro, existând cereri pentru 750.000 de capete. Totodată, pentru producătorii de cereale există un proiect de hotărâre de guvern pentru finanțarea îngrășămintelor, cu jumătate din bani din fonduri europene deja primite, însă „cealaltă jumătate” nu ar fi fost asigurată de Ministerul Finanțelor. Riscul pentru industria cărnii: energie scumpă, competitivitate pierdută Tanczos avertizează că sectoarele avicol și suin se confruntă cu „probleme grave” din cauza scumpirii energiei electrice și gazelor și cere intervenție imediată a statului pentru a limita efectul în costurile de producție. În opinia sa, pe piețele internaționale diferențele de competitivitate se joacă „în câteva procente”, nu la niveluri de 10–20%. Ministrul face o paralelă cu situația de la Dacia , unde compania a anunțat reducerea producției locale și concedieri, susținând că Guvernul trebuie să găsească metode de subvenționare a energiei pentru sectorul agricol, pentru a evita relocarea producției. În acest context, el notează că industria avicolă este dominată de jucători locali, în timp ce în sectorul porcului cei mai mari producători sunt multinaționale, dând ca exemple Comtim România (deținută de WH Group) și Premium Porc (cu acționariat danez). Efecte în lanț: presiune și pe panificație Ministrul interimar spune că scumpirea energiei și gazelor apasă și asupra industriei de panificație, unde menținerea prețurilor actuale ar putea deveni dificilă. În scenariul în care presiunea pe costuri continuă, el avertizează că România riscă să piardă competiția în fața altor state membre, „dincolo de prețurile de la raft”. În lipsa rectificării bugetare și a unor măsuri care să reducă impactul energiei în costurile de producție, mesajul central al ministerului este că plățile către fermieri rămân blocate, iar sectoarele expuse la energie (în special avicol și suin) pot pierde rapid avantajul competitiv. [...]
Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]
O firmă bavareză mizează pe electrificare „din piese existente”, combinând un tractor electric chinezesc cu propria tehnologie de amestecare , într-un pariu care poate reduce costurile de hrănire acolo unde există producție proprie de energie. Potrivit Agrarheute , compania Hirl, cunoscută pentru echipamente de furajare și tehnică pentru instalații, a ales să nu proiecteze de la zero un utilaj autopropulsat, ci să adapteze un tractor electric Xeevo din China la un concept de „mixer autopropulsat” complet electric. Un „mixer autopropulsat” electric construit pe baza unui tractor Xeevo Baza tehnică este un tractor electric Xeevo, din care pentru noul concept dispare puntea față. Împreună cu un mixer orizontal dezvoltat intern, rezultă un utilaj articulat (cu șasiu „knicklenker”, adică direcție prin articulație), gândit pentru manevrabilitate în curți înguste și în zona grajdurilor. Conform publicației, utilajul ar urma să acopere electric, pe baterii, întregul lanț de lucru din furajare: deplasare, frezare/încărcare, amestecare și descărcare. Date tehnice relevante: baterie de 105 kWh și două motoare electrice Inima sistemului este o baterie de 105 kWh de la CATL, pe tehnologie litiu-fier-fosfat (LFP). Propulsia și funcțiile de lucru sunt separate între două motoare electrice, fiecare cu 66 kW (90 CP) putere continuă: unul pentru deplasare, celălalt pentru amestecare și funcțiile de lucru. Ideea separării este operațională: producătorul susține că puterea de tracțiune rămâne disponibilă și când utilajul frezează și amestecă, fără a „împărți” aceeași putere între mers și lucru. Alte elemente menționate: rotor de preluare a furajului de 1,7 m, amplasat în spate; trei melci orizontali în cuva de amestecare; volume disponibile ale cuvei: 9, 11 sau 13 m³; viteză maximă: 20 km/h. Încărcare în loc de alimentare: 3–5 cicluri și încărcare rapidă DC Cu o încărcare, ar fi posibile între trei și cinci cicluri complete de furajare, în funcție de condițiile de utilizare. La încărcare rapidă DC, bateria ar putea fi încărcată complet la 120 kW în aproximativ 1,5 ore, iar la 30 kW în circa patru ore, potrivit datelor citate. Publicația notează că modelul devine mai interesant pentru fermele cu fotovoltaice sau instalații de biogaz: folosirea energiei produse intern poate reduce costurile energetice ale furajării. Pe lista de beneficii sunt menționate și eliminarea emisiilor locale, reducerea zgomotului și un potențial necesar mai mic de întreținere față de un autopropulsat diesel. Ce rămâne de demonstrat: dacă economia se confirmă în exploatare Agrarheute descrie abordarea ca una pragmatică de electrificare, bazată pe combinarea tehnicii de serie (tractorul) cu tehnologia proprie (mixerul). Rentabilitatea, însă, ar depinde în principal de necesarul de furajare, condițiile de încărcare și disponibilitatea energiei proprii în fermă. [...]
