Știri
Știri din categoria Agricultură
România cere deblocarea rapidă a banilor europeni din rezerva de criză pentru a limita închiderile de ferme, pe fondul scumpirii îngrășămintelor și al problemelor din mai multe sectoare agroalimentare, potrivit Economica. Vicepremierul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a condus marți delegația României la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), la Bruxelles.
Miza, din perspectiva autorităților române, este ca sprijinul să vină cu „aplicabilitate imediată”, nu doar din bugete naționale, în condițiile în care agricultura europeană se confruntă simultan cu creșterea costurilor de producție (energie, combustibil, îngrășăminte), perturbări pe piața laptelui și fenomene climatice extreme, în special seceta.
„Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin şi de măsuri cu aplicabilitate imediată. (…) Planul de acţiune pentru fertilizanţi este absolut necesar; trebuie să vedem însă şi aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naţionale, fiind nevoie şi de o finanţare europeană adecvată”, a declarat Tanczos Barna, potrivit unui comunicat al MADR.
Un punct principal pe agenda miniștrilor a fost aprovizionarea cu îngrășăminte și nivelul prețurilor din UE, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului de acțiune pentru fertilizanți. România a cerut ca acest plan să fie urmat rapid de alocări din rezerva de criză.
În același timp, România, alături de alte state, a solicitat Comisiei „mobilizarea imediată” a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români afectați de criza laptelui la nivel european. Delegația României a susținut și sprijinirea fermierilor loviți de fenomene climatice extreme.
Ministrul a indicat dificultăți majore pentru România în mai multe zone:
Separat, Tanczos Barna a cerut monitorizarea atentă a implementării Acordului interimar UE–Mercosur, invocând riscul unui impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv asupra României, mai ales în zootehnie. El a susținut că evaluarea impactului ar trebui făcută și la nivelul piețelor naționale și că măsurile de salvgardare (instrumente care permit intervenții rapide pentru limitarea efectelor importurilor) trebuie să poată fi aplicate cu celeritate.
Pe lângă finanțare și comerț, reuniunea a inclus și:
Recomandate
România cere activarea rapidă a rezervei agricole a UE și un buget mai mare pe termen lung , pe fondul crizelor care apasă asupra fermierilor și al negocierilor care urmează pentru viitorul buget multianual european, potrivit News . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , după discuții la Bruxelles, în Consiliul Agricultură și Pescuit. Miza este dublă: pe termen scurt, acces la „măsuri și resurse imediate” din rezerva agricolă a UE pentru gestionarea situațiilor de criză din agricultură; pe termen lung, creșterea alocărilor pentru agricultură în viitorul cadru financiar al Uniunii, într-un moment în care, susține ministrul, „pare să scadă sprijinul pentru menținerea unui buget separat pentru agricultură”. Presiune pentru bani de criză: costuri, lapte, secetă Tanczos Barna afirmă că discuțiile cu miniștrii europeni au indicat „multiple crize” care afectează competitivitatea și situația fermierilor, între care: creșterea costurilor de producție; probleme pe piața laptelui; fenomene climatice extreme, „în special seceta”. În acest context, ministrul a invocat și planul european de acțiune privind fertilizanții, despre care spune că trebuie aplicat „urgent” și sprijinit prin alocări „semnificative” din rezerva de criză. Negocierile bugetare: România, alături de încă 15 state membre Ministrul interimar spune că România a transmis, împreună cu alte 15 state membre, că așteaptă „alocări mai mari decât cele propuse” pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE. Potrivit lui Tanczos Barna, declarația reprezintă o poziție politică în interiorul Uniunii, în opoziție cu statele contributoare nete care ar dori reducerea bugetului. El avertizează că „negocierile din următoarele luni” vor fi esențiale pentru fermierii români, pe fondul discuțiilor despre arhitectura bugetului european și a riscului de diminuare a sprijinului pentru un buget agricol separat. Protecția pieței interne și acordul UE–Mercosur Pe lângă finanțare, ministrul a pus pe agendă și protejarea agriculturii autohtone în contextul acordului UE–Mercosur . Tanczos Barna susține că impactul trebuie analizat și la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile ar putea afecta „disproporționat” anumite state membre. În acest cadru, el cere ca UE să nu lase statele membre „singure” în fața efectelor negative și ca măsurile de salvgardare (instrumente care limitează temporar importurile când piața este perturbată) să fie aplicate rapid atunci când situația o impune. [...]
Guvernul a aprobat reluarea în 2026 a sprijinului de 3.000 euro/hectar (aprox. 15.000 lei) pentru cultivatorii de usturoi , cu un buget total de 60 milioane lei, iar plățile ar urma să fie făcute până la 22 decembrie 2026, potrivit AGRO TV , care citează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Miza economică este reducerea dependenței de importuri într-un sector pe care ministerul îl descrie ca având balanță comercială negativă. Schema este un ajutor de minimis (sprijin de stat de valoare mică, acordat în limite reglementate la nivel european) pentru Programul de susținere a producției de usturoi. Cine poate primi banii și în ce condiții Sprijinul este stabilit la 3.000 euro/hectar pentru o suprafață minimă de 3.000 mp și maximum 6 hectare/beneficiar. Ajutorul se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată, în limita plafonului din schemă. Eligibili sunt: persoane fizice; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale; întreprinderi familiale; persoane juridice care desfășoară activități agricole. Pentru accesarea sprijinului, actul normativ prevede și o condiție de producție: minimum 3,5 tone de usturoi la hectar. Calendar: înscriere, controale, recoltare, plată Cererile de înscriere trebuie depuse în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern. Verificările în teren vor fi făcute de echipe mixte ale direcțiilor agricole județene și APIA și vor viza suprafețele cultivate, existența culturii înainte de recoltare și densitatea plantelor. Termenele menționate: recoltarea și valorificarea producției: până cel târziu la 23 noiembrie 2026; depunerea documentelor justificative: până la 24 noiembrie 2026; efectuarea plăților către beneficiari: până la 22 decembrie 2026 (inclusiv). De ce contează: obiectivul MADR, pe fondul importurilor Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna, a motivat reluarea programului prin problemele de competitivitate și dependența de importuri, indicând ca obiective creșterea suprafețelor cultivate și a producției, precum și menținerea activității în zonele cu tradiție. „Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanţă comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creşterea suprafeţelor cultivate cu usturoi şi, implicit, a producţiei, precum şi încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiţie.” [...]
După 41 de luni de secetă severă, agricultura românească intră într-o criză de finanțare care cere reforme rapide. Într-o analiză publicată de Agricover , compania arată că presiunea climatică, volatilitatea prețurilor și costurile ridicate ale finanțării au scos la iveală probleme structurale, nu doar efecte conjuncturale. Datele citate indică o deteriorare puternică a profitabilității: profitul net agregat al primelor 500 de companii agricole din România a scăzut cu aproape 70%, iar aproximativ 66% dintre companiile agricole operează cu capital de lucru negativ, inclusiv după un an agricol mai favorabil. Agricover precizează că datele privind profitabilitatea sunt citate conform unui studiu realizat de Infinexa . Investiții pe termen lung, finanțate „ca pe termen scurt” Agricover susține că modernizarea agriculturii (irigații, tehnologii de precizie, depozitare, energie regenerabilă, refacerea fertilității solului, digitalizare) presupune finanțări pe 10–20 de ani, însă multe ferme funcționează cu presiune permanentă pe lichiditate și acces limitat la finanțare stabilă pentru dezvoltare. În practică, terenul, tehnologia sau infrastructura ajung să fie finanțate similar capitalului de lucru, ceea ce dezechilibrează bilanțurile chiar în perioada în care fermele ar trebui să devină mai reziliente. Un factor care amplifică dificultățile este fragmentarea terenurilor: numeroase exploatații operează cu sute de contracte de arendă greu de administrat și dificil de folosit în relația cu finanțatorii. În plus, lipsa cadastrării complete limitează capacitatea fermierilor de a construi garanții solide pentru investiții. În acest context, compania spune că agricultura are nevoie de: programe de garantare adaptate specificului agricol; criterii de evaluare corelate cu sezonalitatea fluxurilor de numerar; soluții de finanțare dedicate investițiilor pe termen lung; accelerarea cadastrării; consolidarea exploatațiilor și dezvoltarea unor forme de arendă stabile. Practici comerciale care reduc predictibilitatea și mută riscul spre fermieri Pe lângă finanțare, Agricover atrage atenția asupra lipsei de predictibilitate comercială: fermierii iau decizii cu multe luni înainte de recoltă, dar costurile inputurilor și condițiile comerciale nu sunt întotdeauna transparente. Compania indică drept probleme mecanisme precum discounturi „off-invoice” (reduceri aplicate în afara prețului de pe factură), reduceri greu de verificat, vouchere condiționate sau clauze care pot transforma retrospectiv întârzieri minore în costuri mari. De asemenea, penalitățile disproporționate, condiționarea achizițiilor, garanțiile excesive și anularea retroactivă a unor beneficii comerciale ar transfera o parte prea mare din risc către fermieri, considerați veriga cea mai vulnerabilă din lanțul agricol. Soluția propusă: relații comerciale mai echilibrate, bazate pe transparență contractuală, predictibilitatea costurilor de la începutul campaniei, libertatea de alegere a produselor și reguli comerciale clare și comparabile. Măsurile de criză pot împinge presiunea în lanț, dacă nu sunt compensate Agricover avertizează că intervențiile publice din perioade de criză (moratorii, amânări la plată) pot fi necesare, dar riscă să mute presiunea financiară de la fermieri către furnizori, distribuitori sau finanțatori dacă nu vin cu mecanisme clare de compensare. În lipsa unor surse reale de finanțare și a unei evaluări a impactului asupra întregului lanț economic, astfel de măsuri pot prelungi dezechilibrele și afecta funcționarea sectorului pe termen lung. În concluzie, compania cere modernizarea mecanismelor financiare și comerciale și un dialog constant între fermieri, distribuitori, finanțatori, furnizori și autorități, argumentând că agricultura trebuie tratată ca infrastructură strategică pentru securitatea alimentară și stabilitatea economică rurală. [...]
O rețea suspectată că a încasat ilegal peste 3 milioane de euro din subvenții agricole UE a fost destructurată în Creta , după arestarea a 20 de persoane, potrivit Digi24 . Cazul se înscrie într-o anchetă mai amplă a Parchetului European privind fraude care vizează interesele financiare ale Uniunii Europene în Grecia. Din informațiile prezentate, printre suspecții considerați lideri ai grupului se află doi contabili și angajați ai statului care ar fi ajutat fermieri să depună cereri pentru fonduri agricole pe baza unor declarații false despre terenuri. Digi24 notează că detaliile sunt relatate de Reuters, potrivit News.ro. De ce contează: risc de înăsprire a controalelor pe plățile agricole Dosarul are relevanță directă pentru modul în care sunt verificate și plătite subvențiile agricole: ancheta indică vulnerabilități în zona de depunere și validare a cererilor, inclusiv prin implicarea unor persoane din sectorul public. În astfel de cazuri, consecința tipică este creșterea presiunii pentru controale mai stricte și pentru accelerarea investigațiilor, cu efecte operaționale asupra beneficiarilor și instituțiilor care gestionează plățile. Context: anchetă europeană și efecte politice în Grecia Arestările din Creta sunt prezentate ca parte a unei serii de cazuri locale legate de investigația Parchetului European, instituție independentă a UE condusă de Laura Codruța Kovesi . În 2025, procurorii europeni au acuzat zeci de crescători de animale din Grecia că ar fi falsificat drepturi de proprietate asupra pășunilor pentru a solicita milioane de euro sub formă de subvenții, cu presupus ajutor din partea unor angajați ai statului și a unor politicieni conservatori. Scandalul a generat anchete parlamentare (fără concluzii, potrivit sursei), demisii de miniștri și solicitări de alegeri anticipate din partea opoziției. Ce urmează La cererea procurorului-șef european, parlamentul Greciei a votat în aprilie ridicarea imunității pentru 13 parlamentari ai partidului de guvernământ Noua Democrație, pentru a putea fi anchetați în dosare separate. Premierul Kyriakos Mitsotakis a cerut procurorilor UE să decidă rapid dacă vor formula acuzații, în condițiile în care următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru primăvara lui 2027. [...]
Reforma PAC 2028–2034 ar putea reduce cu aproape 5 miliarde de euro finanțarea pentru România , iar o delegație a Clubului Fermierilor Români a mers la Bruxelles pentru întâlniri care au vizat tocmai înțelegerea și influențarea acestor schimbări, potrivit Agro Business . Delegația a participat luna trecută la o sesiune de lucru la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, la FFA Annual Conference 2026 (Forum for the Future of Agriculture) și la o vizită la Parlamentul European, găzduită de eurodeputatul Maria Grapini, membră în Comisia de Agricultură. Grupul a fost format din 17 tineri absolvenți ai programelor de formare ale Clubului, lideri de echipă la „Maratonul de Business” din cadrul programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”. Miza economică: buget PAC mai mic și alocare redusă pentru România În discuția de la Reprezentanța Permanentă, purtată cu Achim Irimescu (fost ministru al agriculturii și negociator al aderării României la UE), delegația a analizat reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028–2034. Conform informațiilor prezentate, bugetul PAC ar urma să scadă de la 37% din bugetul UE la 14,8% în 2028–2034, iar alocarea totală pentru România s-ar reduce cu aproape 5 miliarde de euro, de la 21,5 miliarde de euro (aprox. 107,5 miliarde lei) la 16,57 miliarde de euro (aprox. 82,9 miliarde lei). Ce schimbări ar lovi direct fermele Materialul indică mai multe modificări cu impact operațional și financiar pentru fermieri: Pilonul 2 (Dezvoltare Rurală), prin care România și-a finanțat modernizarea agriculturii în ultimele două decenii, „dispare practic” din structura noii PAC. Reduceri progresive ale plăților directe pentru fermele care depășesc 20.000 euro (aprox. 100.000 lei), până la eliminarea completă a plății de bază pentru sumele peste 100.000 euro (aprox. 500.000 lei). Eliminarea sprijinului suplimentar de 50 euro/ha (aprox. 250 lei/ha) pentru fermierii tineri; în text se arată că înlocuirea propusă este considerată insuficientă în contextul barierelor structurale din România (acces la teren) și al dobânzilor de peste 10%, față de 2–3% în vestul UE. Regula N+1 (fondurile necheltuite într-un an se restituie) ar pune presiune pe capacitatea administrativă a statelor membre. Parlamentul European și riscul de reglementare: noul Regulament Vamal La Parlamentul European, delegația a primit o prezentare a procedurii legislative (de la propunerea Comisiei, la negocierile în „trialog” cu Consiliul și până la votul final în plen). Un punct evidențiat este că rezoluțiile Parlamentului nu sunt acte legislative și nu sunt obligatorii. În același context, este menționat că noul Regulament Vamal al UE ar urma să intre în vigoare în circa doi ani, iar România, care administrează peste 2.000 de puncte vamale la granița externă a UE, ar putea fi expusă la riscuri dacă nu are laboratoare de control și personal integru, inclusiv la posibile proceduri de infringement (proceduri UE pentru încălcarea obligațiilor). De ce contează Dincolo de componenta de reprezentare, miza imediată pentru sector este una de finanțare și condiționalitate: o PAC cu buget mai mic și cu reguli mai stricte ar putea schimba atât nivelul sprijinului, cât și modul în care fermele românești își planifică investițiile și accesul la subvenții în următorul ciclu bugetar. „Legile care schimbă agricultura românească nu se scriu la București. Se negociază la Bruxelles. A înțelege cum, și a cunoaște pe cei care le construiesc, nu este un avantaj — este o necesitate. Mulțumim ELO, Reprezentanței Permanente și Parlamentului European pentru deschiderea cu care ne-au primit,” a declarat Andrew Brind, Manager Comunicare, Clubului Fermierilor Români. [...]
PerPlant a atras 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) pentru a scala o tehnologie de „documentare” a stropirilor la nivel de plantă , mizând pe faptul că fermierii europeni sunt tot mai presați să dovedească reducerea chimicalelor, potrivit The Next Web . Startup-ul agtech din Copenhaga montează pe tractor o cutie cu cameră și software de inteligență artificială care decide, în timp real, ce plante sunt stropite și care nu. Runda de finanțare este condusă de Jytte Rosenmaj (președinta platformei de credite de carbon Agreena) și Kræn Østergaard Nielsen (fost CEO al Coop Danmark, investitor în AI). Capitalul se adaugă unor finanțări nerambursabile (non-dilutive) de la EIFO (Danemarca), Agenția Spațială Europeană și Innovation Fund Denmark. De ce contează: „hârtia” devine produsul comercial PerPlant susține că poate reduce cu 90% utilizarea erbicidelor pentru un fermier danez „mediu” cu circa 200 de hectare și că îngrășămintele scad cu 30%. Investitorii estimează economii de aproximativ 269.000 coroane daneze pe fermă, pe an, suficient cât sistemul să se amortizeze într-un singur sezon agricol, conform materialelor distribuite odată cu runda. Miza comercială principală este însă documentarea: compania afirmă că senzorii de pe tractor oferă o rezoluție de 2–10 centimetri, față de 10–30 de metri în cazul imaginilor satelitare. PerPlant spune că acest nivel de detaliu poate funcționa ca documentație „de audit” pe care bănci, asigurători și autorități din UE o pot folosi pentru a verifica ce s-a stropit, unde și pe ce. Presiunea de reglementare din UE și cursa pentru „precision spraying” Contextul este unul de reglementare: fermierii europeni sunt sub presiune să reducă utilizarea substanțelor chimice și să demonstreze acest lucru. Strategia UE „Farm to Fork” a setat ca țintă înjumătățirea utilizării pesticidelor până în 2030, iar subvențiile sunt tot mai legate de performanța de mediu demonstrabilă. În același spațiu, publicația amintește și de runda de 5 milioane de euro atrasă de startup-ul olandez BBLeap pentru un sistem diferit tehnic, dar orientat spre același rezultat (stropire de precizie). Cele două nu sunt încă rivali direcți „la scară”, însă vizează aceeași problemă. Unde este compania acum și ce urmează PerPlant a fost fondată în 2022 de CEO-ul Rasmus Emil Hansen și CTO-ul Sumod Nandanwar (prin programul Antler Nordic). Tehnologia are origini în cercetare dezvoltată la KTH Stockholm, cu accent pe procesare „la margine” (edge processing) — adică inferență în timp real fără trimiterea datelor în cloud. Compania are 15 angajați și derulează implementări comerciale în 12 țări, inclusiv Danemarca, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Norvegia, Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Spania, Irlanda și Chile. Următoarea țintă declarată este extinderea în Statele Unite, iar Hansen pune accentul pe reducerea birocrației și pe oprirea pulverizării deasupra zonelor sensibile (de exemplu, cele legate de protecția apelor subterane), cu precizie la nivel de centimetru. [...]
