România cere deblocarea rapidă a banilor europeni din rezerva de criză pentru a limita închiderile de ferme, pe fondul scumpirii îngrășămintelor și al problemelor din mai multe sectoare agroalimentare, potrivit Economica. Vicepremierul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a condus marți delegația României la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), la Bruxelles.

Miza, din perspectiva autorităților române, este ca sprijinul să vină cu „aplicabilitate imediată”, nu doar din bugete naționale, în condițiile în care agricultura europeană se confruntă simultan cu creșterea costurilor de producție (energie, combustibil, îngrășăminte), perturbări pe piața laptelui și fenomene climatice extreme, în special seceta.

„Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin şi de măsuri cu aplicabilitate imediată. (…) Planul de acţiune pentru fertilizanţi este absolut necesar; trebuie să vedem însă şi aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naţionale, fiind nevoie şi de o finanţare europeană adecvată”, a declarat Tanczos Barna, potrivit unui comunicat al MADR.

Presiunea îngrășămintelor și criza laptelui, în centrul discuțiilor

Un punct principal pe agenda miniștrilor a fost aprovizionarea cu îngrășăminte și nivelul prețurilor din UE, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului de acțiune pentru fertilizanți. România a cerut ca acest plan să fie urmat rapid de alocări din rezerva de criză.

În același timp, România, alături de alte state, a solicitat Comisiei „mobilizarea imediată” a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români afectați de criza laptelui la nivel european. Delegația României a susținut și sprijinirea fermierilor loviți de fenomene climatice extreme.

Sectoare semnalate ca vulnerabile și riscuri din comerțul extern

Ministrul a indicat dificultăți majore pentru România în mai multe zone:

• sectorul vegetal;
• sectorul suin;
• sectorul laptelui;
• sectorul ovin.

Separat, Tanczos Barna a cerut monitorizarea atentă a implementării Acordului interimar UE–Mercosur, invocând riscul unui impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv asupra României, mai ales în zootehnie. El a susținut că evaluarea impactului ar trebui făcută și la nivelul piețelor naționale și că măsurile de salvgardare (instrumente care permit intervenții rapide pentru limitarea efectelor importurilor) trebuie să poată fi aplicate cu celeritate.

Alte teme pe agenda AgriFish

Pe lângă finanțare și comerț, reuniunea a inclus și:

• solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, pe motiv de impact asupra pisciculturii;
• discuții despre regula N+2 în PS PAC 2023–2027;
• etichetarea originii produselor alimentare;
• gestionarea durabilă a pădurilor.