Știri
Știri din categoria Agricultură
Oierii ar putea pierde subvențiile APIA dacă nu își reglementează activitatea, avertisment lansat de Ministerul Agriculturii la Adunarea Națională a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența. Tema a fost discutată sâmbătă, 21 februarie 2026, la Jina, în județul Sibiu, unde secretarul de stat Emil Dumitru a atras atenția asupra riscurilor legate de lipsa formei juridice și a angajării legale a ciobanilor.
În prezent, nu există un proiect legislativ care să elimine explicit persoanele fizice de la plata subvențiilor directe, însă discuțiile au fost alimentate de o misiune de audit care a constatat cazuri în care fermieri cu peste 1.000 de hectare au încasat sume consistente declarând exploatațiile pe persoană fizică. Într-un exemplu invocat public, un fermier ar fi primit 1.250.000 de lei, situație care a determinat solicitări de clarificări din partea Comisiei Europene.
Pe lângă statutul juridic, o altă problemă majoră este lipsa formelor legale pentru lucrătorii de la stână. Oficialul a avertizat că, începând de anul viitor, controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă s-ar putea solda nu doar cu amenzi, ci și cu pierderea subvențiilor, dacă nu este respectată legislația muncii.
Un model invocat ca posibilă soluție este cel din Ungaria, unde funcționează un sistem simplificat pentru zilieri:
Reprezentanții oierilor susțin însă că realitatea din teren complică aplicarea strictă a legii. Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor din România, a arătat că mulți ciobani nu au acte sau părăsesc stâna după câteva zile, ceea ce face dificilă angajarea cu contract de muncă. O soluție discutată ar fi stabilirea unui număr forfetar de angajați raportat la efectivul de animale, cu o contribuție fixă către stat.
În lipsa unor ajustări legislative, crescătorii de ovine riscă să devină vulnerabili atât la sancțiuni, cât și la tăieri de subvenții, într-un sector deja afectat de costuri ridicate și instabilitate a forței de muncă.
Recomandate
Ministerul Agriculturii schimbă cuantumurile pe hectar și pe cap de animal pentru o serie de subvenții APIA din campania 2025, în timp ce plățile sunt deja în derulare , printr-un proiect de ordin care operează transferuri de sume între intervenții, potrivit AgroInfo . Miza este una direct economică pentru ferme: cuantumul pe hectar/cap de animal (sau UVM – unitate vită mare, indicator standard pentru echivalarea efectivelor) determină nivelul încasărilor, iar modificarea intervine în etapa în care APIA efectuează plăți pentru anul de cerere 2025. Pentru două intervenții – PD-02 (sprijin redistributiv complementar pentru venit, CRISS) și PD-03 (sprijin pentru tinerii fermieri) – cuantumul pe hectar rămâne neschimbat, conform proiectului de ordin citat. Cuantumuri APIA 2025 aflate la plată (proiect MADR ) Lista de mai jos redă cuantumurile menționate în proiectul de ordin, așa cum sunt prezentate în material: PD-02 CRISS : 53,5212 euro/ha (neschimbat) PD-03 Tineri fermieri : 46,6676 euro/ha (neschimbat) PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte : Evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,2400 euro/UVM Sănătatea ongloanelor: 38,4600 euro/UVM Îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,1300 euro/UVM Rații furajere optimizate și reducerea emisiilor: 66,6400 euro/UVM PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat : +15% spațiu disponibil/animal: 175,4100 euro/cap Confort sporit în zona de odihnă: 18,2200 euro/cap Rații furajere optimizate și reducerea emisiilor: 55,5300 euro/cap PD-09 Soia : 141,9800 euro/ha PD-10 Lucernă : 95,4000 euro/ha PD-11 Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 209,7000 euro/ha PD-12 Cânepă : 228,6000 euro/ha PD-13 Orez : 552,2500 euro/ha PD-14 Sămânță de cartof : 1.806,3000 euro/ha PD-15 Hamei : 545,0500 euro/ha PD-16 Sfeclă de zahăr : 818,1900 euro/ha PD-17 Legume în câmp pentru industrializare (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.448,1000 euro/ha PD-18 Legume în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.898,1000 euro/ha PD-19 Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 517,0500 euro/ha PD-20 Semințe pentru plante furajere : 187,5200 euro/ha PD-25 Viermii de mătase : 0,1200 euro/gogoașă PD-26 Porumb pentru siloz : 195,2200 euro/ha PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv : Zona montană 60 zile: 72,7500 euro/UVM Zona montană 90 zile: 122,4200 euro/UVM Zona deal: 168,6600 euro/UVM Zona câmpie: 135,2500 euro/UVM PD-28 Zone neproductive/elemente de peisaj pe teren arabil : 40,2089 euro/ha Ce urmează Documentul invocat este un proiect de ordin al MADR, deci poate suferi modificări până la forma finală. În forma prezentată, schimbarea cuantumurilor este justificată de „transferul de sume între subvenții”, iar efectul practic pentru fermieri este recalcularea sumelor unitare (pe hectar/cap/UVM) pentru intervențiile enumerate, în contextul plăților APIA pentru anul de cerere 2025. [...]
APIA a virat 11,5 milioane euro (58,54 milioane lei) către pomicultorii afectați de înghețul din primăvara 2025 , o injecție de lichiditate care poate susține continuitatea producției într-un sector lovit de pierderi climatice, potrivit AgroInfo . Plata a fost făcută pe 15 aprilie 2026, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025. Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la cursul de schimb de 5,0903 lei/euro . Cine a fost eligibil și ce acoperă sprijinul Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile din primăvara anului 2025. Schema a fost acordată sub formă de grant și a vizat următoarele specii pomicole: măr, păr, prun cais/zarzăr, piersic, cireș, vișin, nectarin nuc, alun, migdal Măsura este acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025. Mesajul MADR: intervenție rapidă pentru menținerea producției Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a legat plata de obiectivul de a menține activitatea și producția internă: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone.” [...]
APIA a virat 58,54 milioane lei despăgubiri către 1.868 de pomicultori , bani care intră direct în lichiditatea fermelor afectate de înghețurile târzii din primăvara lui 2025, potrivit Agrointel . Plata a fost făcută miercuri, 15 aprilie, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025, conform unui comunicat MADR citat de publicație. Cât s-a plătit și din ce surse Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (echivalent 58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la un curs de 5,0903 lei/euro , conform comunicatului MADR menționat în articol. Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile produse în primăvara anului 2025. Cine a fost eligibil: speciile vizate Schema de sprijin, acordată sub formă de grant, a vizat următoarele specii pomicole: măr păr prun cais/zarzăr piersic cireș vișin nectarin nuc alun migdal Măsura a fost acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025. Mesajul MADR: continuitatea producției Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a prezentat plata ca un sprijin pentru continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone”. În același comunicat, MADR mai arată că, prin această măsură, ministerul continuă să sprijine fermierii afectați de fenomene meteorologice extreme și să susțină menținerea capacității de producție în agricultură. [...]
Cuantumul final al ecoschemei PD-28 (pârloagă) a fost stabilit la 40,2089 euro/ha , sub nivelurile așteptate de fermieri, potrivit Agrointel . Decizia contează direct în veniturile exploatațiilor care au lăsat nelucrat minimum 2% din arabil pentru a accesa plata, după ce în Planul Național Strategic (PNS) era indicat un cuantum de 58,18 euro/ha. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat joi, 16 aprilie, în transparență decizională, proiectul de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026, act care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Plățile sunt finanțate din Fondul european de garantare agricolă, prin intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027. Ce înseamnă noul cuantum pentru fermieri În comunicatul MADR citat de publicație, ministerul arată că proiectul include realocarea sumelor disponibile între intervenții, în funcție de datele rezultate din procesarea cererilor și de gradul de accesare din campania 2025. În acest cadru, cuantumul pentru PD-28 este majorat la 40,2089 euro/ha, cu 7,2723 euro/ha față de nivelul aprobat anterior, astfel încât APIA să poată face și plata diferențelor pentru sumele deja acordate. „Documentul prevede, totodată, realocarea sumelor disponibile între intervenții, în funcție de datele rezultate în urma procesării cererilor de plată și de gradul de accesare înregistrat în campania 2025. Un element important al proiectului îl reprezintă majorarea cuantumului pentru intervenția PD-28 la 40,2089 euro/ha, cu 7,2723 euro/ha față de nivelul aprobat anterior, astfel încât fermierii eligibili să beneficieze de sprijinul recalculat, iar APIA să poată efectua inclusiv plata diferențelor aferente sumelor deja acordate.” Diferența față de așteptări și pragul din PNS Agrointel reamintește că, inițial, pentru PD-28 a fost indicat în PNS un cuantum unitar de 58,18 euro/ha, iar fermierilor li s-ar fi promis „minim 50 euro/ha”, ceea ce a încurajat o adopție ridicată încă din primul an. Ulterior, la primele calcule, suma anunțată a coborât la 20 euro/ha, apoi, după realocări, la 32,9366 euro/ha. Chiar și după majorarea la 40,2089 euro/ha, publicația notează că nu este atins pragul minim din PNS pentru anul de cerere 2025, menționat la 49,45 euro/ha. [...]
Ministerul Mediului spune că a oprit tăierea unor arbori seculari din pădurile de lângă Iași, după aplicarea unor „criterii obiective” , o intervenție punctuală care poate schimba, în practică, modul în care sunt luate deciziile de exploatare în zone cu valoare ridicată pentru biodiversitate, potrivit Digi24 . Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , a transmis că arborii seculari din jurul municipiului Iași, care fuseseră marcați și urmau să fie tăiați, „vor fi lăsați pentru biodiversitate”. Ea afirmă că, în urmă cu câteva săptămâni, a mers pe teren împreună cu Direcția Silvică Iași și cu Asociația Codrii Iașilor , a discutat cu specialiștii și a cerut aplicarea unor criterii obiective pentru ca arborii cu valoare importantă pentru biodiversitate să poată fi salvați. Într-o postare pe Facebook, ministrul a precizat că „de câteva zile este oficial” că arborii seculari identificați pe teren au fost salvați și a mulțumit asociației pentru atenționare și conducerii direcției silvice pentru mobilizarea experților și decizia luată. Presiune pentru schimbarea regimului de protecție în zona Bârnova–Dobrovăț Asociația Codrii Iașilor a lansat o petiție prin care cere demararea de urgență a procedurilor pentru desemnarea Sit-ului Natura 2000 Pădurea Bârnova Repedea, aflat în imediata vecinătate a Iașiului, ca Parc Natural. În textul petiției, inițiatorii invocă nevoia de spații verzi și aer mai curat pentru populația din zona urbană extinsă a Iașiului, descrisă ca fiind una dintre cele mai poluate, și susțin că oamenii au nevoie de natură pentru recreere „nu de lemn exploatat și urme de TAF-uri” (utilaje forestiere). Contextul exploatării: pădure cu situri Natura 2000, dar gestionată „strict economic” Potrivit organizației, la sud de oraș există încă o pădure întinsă cu codri seculari – Bârnova–Dobrovăț – o rămășiță a istoriciilor Codrii ai Iașilor, frecventată de mii de ieșeni la sfârșit de săptămână. Reprezentanții asociației mai susțin că pe zonă se suprapun două situri Natura 2000, că există specii protejate (inclusiv unele „nou descoperite pentru România” în ultimii ani), însă pădurea este exploatată în regim de producție „strict economic” pe 99% din suprafață. Ei indică drept risc „amenajamentul silvic” în vigoare (planul de gospodărire a pădurii), aflat în anul 3 din 10, despre care afirmă că a generat nemulțumiri prin amploarea și agresivitatea tăierilor, inclusiv doborârea unor arbori multi-seculari, uneori pentru a fi transformați în lemn de foc. [...]
Ucraina cere Israelului să blocheze o încărcătură de grâu suspectată că provine din teritorii ocupate , într-un demers care poate complica tranzacțiile cu cereale din Marea Neagră și crește riscul juridic pentru cumpărători și porturi, potrivit Kyiv Post . Kievul a solicitat autorităților israeliene să aresteze o încărcătură de cereale ajunsă în portul Haifa la bordul navei rusești ABINSK, pe care o leagă de așa-numita „flotă din umbră” a Moscovei. Ministerul ucrainean de Externe susține că nava ar putea fi implicată în operațiuni prin care Rusia „exportă, transportă și vinde ilegal grâne ucrainene furate” din teritorii ocupate, pentru a finanța războiul. Deși Ucraina a cerut intervenția Israelului, încărcătura a fost descărcată, conform unor surse ale publicației la Ambasada Ucrainei în Israel. Nava a plecat ulterior din Haifa. Ce știe Ucraina despre transport Încărcătura este estimată la 43.765 de tone de grâu și ar fi fost încărcată în portul rusesc Kavkaz. Kievul afirmă că marfa ar proveni din regiuni ucrainene aflate sub ocupație rusă. În sprijinul solicitării, Ucraina invocă materiale ale Parchetului General, inclusiv o decizie a unei instanțe ucrainene care ar fi dispus arestarea atât a navei, cât și a încărcăturii, în cadrul unei anchete penale. Pe această bază, Ucraina spune că a transmis Israelului o cerere de asistență juridică internațională și a cerut aplicarea mecanismelor legale disponibile în jurisdicția israeliană pentru a aresta transportul. Ce a răspuns partea israeliană și ce rămâne neclar Autoritățile israeliene nu au clarificat public dacă transportul a fost pus sub reținere administrativă sau dacă este analizată vreo măsură suplimentară. În același timp, jurnalistul Axios Barak Ravid a relatat că ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-ar fi spus omologului ucrainean că nava nu mai putea fi reținută pentru că plecase deja. Potrivit materialului, nu este clar dacă solicitarea Ucrainei viza nava, încărcătura sau ambele. Rămân neclare și destinația finală a transportului, identitatea cumpărătorului, precum și dacă grâul a fost autorizat pentru distribuție sau se află încă sub verificare. De ce contează pentru piața cerealelor Cazul indică un risc în creștere pentru lanțul de aprovizionare: încărcături de cereale cu origine contestată pot ajunge în porturi și pot fi descărcate înainte ca disputele juridice să fie tranșate. Ucraina acuză în mod repetat Rusia că exportă grâne din teritoriile ocupate, descriind aceste livrări drept parte a unei exploatări economice mai largi. [...]
