Știri
Știri din categoria Agricultură
Oierii ar putea pierde subvențiile APIA dacă nu își reglementează activitatea, avertisment lansat de Ministerul Agriculturii la Adunarea Națională a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența. Tema a fost discutată sâmbătă, 21 februarie 2026, la Jina, în județul Sibiu, unde secretarul de stat Emil Dumitru a atras atenția asupra riscurilor legate de lipsa formei juridice și a angajării legale a ciobanilor.
În prezent, nu există un proiect legislativ care să elimine explicit persoanele fizice de la plata subvențiilor directe, însă discuțiile au fost alimentate de o misiune de audit care a constatat cazuri în care fermieri cu peste 1.000 de hectare au încasat sume consistente declarând exploatațiile pe persoană fizică. Într-un exemplu invocat public, un fermier ar fi primit 1.250.000 de lei, situație care a determinat solicitări de clarificări din partea Comisiei Europene.
Pe lângă statutul juridic, o altă problemă majoră este lipsa formelor legale pentru lucrătorii de la stână. Oficialul a avertizat că, începând de anul viitor, controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă s-ar putea solda nu doar cu amenzi, ci și cu pierderea subvențiilor, dacă nu este respectată legislația muncii.
Un model invocat ca posibilă soluție este cel din Ungaria, unde funcționează un sistem simplificat pentru zilieri:
Reprezentanții oierilor susțin însă că realitatea din teren complică aplicarea strictă a legii. Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor din România, a arătat că mulți ciobani nu au acte sau părăsesc stâna după câteva zile, ceea ce face dificilă angajarea cu contract de muncă. O soluție discutată ar fi stabilirea unui număr forfetar de angajați raportat la efectivul de animale, cu o contribuție fixă către stat.
În lipsa unor ajustări legislative, crescătorii de ovine riscă să devină vulnerabili atât la sancțiuni, cât și la tăieri de subvenții, într-un sector deja afectat de costuri ridicate și instabilitate a forței de muncă.
Recomandate
Taxele pentru pășuni au urcat până la 1.700 de lei pe hectar , nivel pe care unii crescători îl consideră imposibil de susținut, a avertizat Ionică Sterp , lider al Asociației Profesionale a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 21 februarie 2026, la Adunarea Generală a Oierilor organizată la Jina, în județul Sibiu. Sterp a prezentat cazul unui fermier din Poiana Sibiului care achită 1.300 de lei pe hectar chirie pentru pășune, la care se adaugă 300 de lei impozit și aproximativ 120 de lei ajustare cu inflația, ajungând la 1.700 de lei pe hectar. În lipsa unui plafon pentru redevențe, susține acesta, costurile au crescut constant, iar majorările din acest an apasă suplimentar asupra exploatațiilor. Pe scurt, structura costului invocat arată astfel: 1.300 lei/hectar – chirie către primărie; 300 lei/hectar – impozit; circa 120 lei/hectar – actualizare cu inflația; total: aproximativ 1.700 lei/hectar. Solicitat să clarifice dacă ministerul poate interveni, secretarul de stat Emil Dumitru a precizat că Ministerul Agriculturii nu are competența de a impune un preț minim sau maxim pentru pășuni. Instituția poate însă verifica modul în care sunt utilizate suprafețele pentru care se acordă subvenții prin APIA , mai ales în contextul unor constatări ale auditului Comisiei Europene privind pășunile alpine închiriate fără animale efectiv prezente la pășunat. Oficialul a mai arătat că peste 10.000 de hectare au fost scoase din circuitul agricol, inclusiv pentru proiecte de energie în sistem dual, subiect contestat de oieri. În rezoluția adoptată la Jina, crescătorii au cerut: atribuirea pășunilor strict în funcție de numărul real de animale; limitarea redevenței la maximum 20% din valoarea subvenției, diferențiat pe zone; interzicerea transformării izlazurilor în parcuri fotovoltaice; modificarea restricțiilor privind pășunatul în perioada 6 decembrie – 24 aprilie; interzicerea dublei concesionări a pășunilor. Nemulțumirile vin într-un moment tensionat pentru sectorul ovin, în care costurile cresc, iar presiunea controalelor și a regulilor europene se intensifică, fără ca autoritățile să poată interveni direct asupra nivelului chiriilor stabilite de primării. [...]
Fermierii pot obține despăgubiri pentru culturile calamitate dacă respectă patru pași esențiali , potrivit informațiilor publicate de Agrointel , care citează un material al Direcției Agricole Județene Caraș-Severin privind procedura legală de constatare și plată a pagubelor provocate de fenomene meteo extreme. În contextul în care seceta, grindina, inundațiile sau înghețul au afectat în ultimii ani suprafețe importante din România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin APIA , acordă sprijin financiar fermierilor eligibili, dar numai după parcurgerea unei proceduri stricte. Sunt recunoscute oficial drept calamități agricole fenomene precum seceta, inundațiile, grindina, ploile torențiale, înghețul de primăvară sau toamnă, furtunile, alunecările de teren, incendiile provocate de trăsnet și distrugerile cauzate de ninsori abundente. Pentru a fi luate în calcul, pagubele trebuie să fie semnificative și constatate de o comisie oficială, iar gradul de afectare trebuie să depășească pragul minim de 30%. Au dreptul la despăgubiri proprietarii de terenuri, arendașii care exploatează legal suprafețele, asociațiile agricole, cooperativele și persoanele juridice din agricultură, cu condiția ca terenurile să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată. Procedura presupune patru etape clare: Sesizarea primăriei – Fermierul depune rapid o cerere scrisă pentru constatarea pagubelor. Întârzierea poate duce la pierderea dreptului de despăgubire. Activarea comitetului local pentru situații de urgență – Structura condusă de primar transmite, în cel mult 24 de ore, rapoarte către autoritățile județene. Evaluarea în teren – Prin ordin al prefectului, o comisie formată din reprezentanți ai primăriei, APIA și Direcției Agricole verifică suprafața afectată și întocmește procesul-verbal. Centralizarea și raportarea – Datele ajung la Direcția Agricolă Județeană și ulterior la Ministerul Agriculturii pentru validare. Despăgubirile se stabilesc în funcție de pierderile de producție și de nivelul mediu de venit aprobat anual prin ordin ministerial. După validare, fermierii depun la APIA sau la Direcția Agricolă cererea de plată, însoțită de procesul-verbal, acte de proprietate sau arendă, documente de identificare și extras de cont. Plata se face, în medie, în 60–90 de zile de la aprobarea listei beneficiarilor. Printre greșelile care duc la respingerea cererii se numără lipsa actelor de proprietate, neînregistrarea terenului la APIA, un grad de afectare sub 30% sau absența unui cont bancar valid. Respectarea strictă a termenelor și documentației rămâne, așadar, condiția decisivă pentru accesarea sprijinului financiar în caz de calamitate. [...]
AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru sprijin de până la 200.000 euro pe fermă , anunță Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Documentația vizează domeniul de intervenție DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă” și stabilește condițiile în care fermierii pot obține finanțare nerambursabilă pentru realizarea de perdele naturale de protecție și alte elemente de peisaj menite să reducă impactul schimbărilor climatice. Sprijinul se acordă pentru investiții neproductive realizate în cadrul exploatațiilor agricole, cu scopul de a proteja culturile de fenomene extreme precum vântul puternic, troienirea zăpezii sau seceta, dar și pentru creșterea biodiversității și a rezilienței fermelor. Ce finanțează intervenția DR-19 Printre obiectivele asumate prin această măsură se numără: atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității de stocare a carbonului; utilizarea sustenabilă a resurselor naturale – apă, sol, aer – și reducerea dependenței de substanțe chimice; conservarea biodiversității, a habitatelor și a peisajelor agricole. Cine poate beneficia Beneficiarii sunt fermierii organizați sub forme juridice, cu excepția persoanelor fizice. Valoarea sprijinului Element Detalii Valoare maximă/proiect 200.000 euro Intensitate sprijin până la 100% din costurile eligibile Tip finanțare nerambursabilă Conform informațiilor publicate la 16 februarie 2026, sprijinul public poate acoperi integral cheltuielile eligibile ale proiectului, ceea ce face intervenția una dintre cele mai avantajoase linii dedicate investițiilor cu impact de mediu din actualul cadru financiar. Publicarea Ghidului solicitantului clarifică astfel condițiile de accesare și deschide drumul pentru depunerea proiectelor, într-un context în care presiunea climatică asupra agriculturii românești este tot mai vizibilă. [...]
Impozitul pe sere și solarii este amânat până în 2027 , a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu , potrivit AgroInfo . Măsura vizează taxa aplicată construcțiilor agricole de tip sere și solarii, iar termenul a fost prorogat, urmând ca proiectul să ajungă în Parlament. Șeful MADR a explicat că, în cazul solariilor, nu poate fi stabilită o valoare impozabilă clară. „Pentru partea de sere și solarii termenul este prorogat până în 2027. Va ajunge în Parlamentul României. Nu se va plăti subvenții pe sere și solarii pentru că nu se poate realiza valoare impozabilă a unui solar”, a precizat ministrul. Discuțiile privind impozitarea au generat controverse în ultimele săptămâni, după ce s-a vehiculat că ar putea fi taxate inclusiv solariile din gospodăriile populației. La finalul anului trecut, premierul Ilie Bolojan a clarificat că măsura se referă strict la serele de tip industrial, nu la construcțiile improvizate din curțile oamenilor, realizate pentru consum propriu. Potrivit explicațiilor oferite atunci de premier, taxarea ar urma să fie de 0,5% din valoare, cu un nivel redus față de alte tipuri de construcții, însă doar pentru exploatațiile comerciale autorizate. Solariile fără autorizație de construire, ridicate pentru uz personal, nu intră în această categorie și nu vor fi impozitate. Prin amânarea până în 2027, Ministerul Agriculturii câștigă timp pentru clarificarea cadrului legal și tehnic privind evaluarea acestor construcții, într-un context în care sectorul legumicol reclamă presiuni financiare și instabilitate fiscală. [...]
APIA primește până la 9 martie 2026 cereri pentru sprijinul de urgență din pomicultură , potrivit AgroInfo , pentru fermierii afectați de înghețul târziu de primăvară din aprilie–mai 2025. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură precizează că schema vizează plantațiile pomicole pe rod, iar solicitările pot fi depuse până la data de 09 martie 2026 inclusiv. Pot beneficia de sprijin fermierii care dețin documente ce certifică afectarea suprafețelor, au un grad de afectare cuprins între 30% și 100% și au depus cerere de plată la APIA pentru anul 2025. Ajutorul se acordă sub formă de grant, în cuantum de maximum 2.000 euro/ha (echivalentul a 10.180,6 lei/ha), pentru următoarele specii: măr, păr, prun, cais/zarzăr, piersic, cireș, vișin, nectarin, nuc, alun și migdal. Bugetul total alocat este de 11,5 milioane euro, finanțat din Fondul european de garantare agricolă (FEGA). Cererile se depun la centrele APIA unde a fost depusă cererea de plată pentru 2025 și pot fi însoțite, după caz, de documentul cu coordonatele bancare, dacă acestea s-au modificat. Documentele depuse în copie trebuie să poarte mențiunea „conform cu originalul”, să fie datate și semnate de beneficiar, iar verificările se fac administrativ, prin sistemul IACS (sistemul integrat de administrare și control), plata urmând să fie stabilită în funcție de suprafețele eligibile determinate de APIA și de gradul de afectare. Sprijinul este acordat în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 . [...]
Micii fermieri vor plăti impozit pentru sere și solarii începând cu 2026, fără excepții pentru cooperativele agricole , a anunțat ferm Guvernul, prin vocea șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurcă , potrivit Agroinfo . Măsura a intrat deja în vigoare și vizează toate construcțiile speciale utilizate în scopuri comerciale, ca parte a unei strategii declarate de combatere a evaziunii fiscale în sectorul agricol. Declarația vine ca răspuns la zvonurile potrivit cărora autoritățile ar putea reveni asupra deciziei în cazul anumitor forme de organizare, cum sunt cooperativele. Jurcă a respins categoric această posibilitate, afirmând că, în multe cazuri, aceste entități sunt „ forme artificiale create pentru a eluda obligațiile fiscale ”, oferind drept exemplu așa-zise cooperative de familie. Ce se schimbă concret pentru fermieri: Serele și solariile comerciale sunt impozitate ca „construcții speciale” Nu există excepții pentru cooperativele agricole , indiferent de mărimea sau forma de organizare Subvențiile pentru programele Tomata și Usturoiul vor fi plătite doar prin APIA , numai către ferme fiscalizate „Intenționăm ca sumele acordate fermierilor prin aceste programe să fie plătite exclusiv prin APIA, sub formă de subvenții, către exploatații care sunt înregistrate fiscal. Așa vom evita frauda și dublarea plăților”, a subliniat Mihai Jurcă. Măsură fiscală, dar și de reformă Autoritățile motivează măsura prin necesitatea de a aduce la suprafață activitatea economică nedeclarată din agricultură și de a asigura o mai bună corelare între sprijinul de stat și contribuția fiscală a beneficiarilor . Pentru retaileri, însă, vine o veste bună: plafonarea prețurilor la alimentele de bază nu va fi prelungită după luna martie 2026. Este o decizie menită să readucă dinamismul în piața de consum, a mai adăugat oficialul guvernamental. Această schimbare legislativă vine într-un moment tensionat pentru agricultura mică din România, cu multiple provocări legate de costuri, acces la piață și birocrație. Impozitarea noilor tipuri de construcții ar putea genera un val de nemulțumiri în rândul fermierilor de dimensiuni reduse, care acuză adesea lipsa de sprijin real și povara fiscală tot mai mare. [...]
