Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA a virat 58,54 milioane lei despăgubiri către 1.868 de pomicultori, bani care intră direct în lichiditatea fermelor afectate de înghețurile târzii din primăvara lui 2025, potrivit Agrointel.
Plata a fost făcută miercuri, 15 aprilie, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025, conform unui comunicat MADR citat de publicație.
Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (echivalent 58.538.440,81 lei), pentru 1.868 de beneficiari. Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), la un curs de 5,0903 lei/euro, conform comunicatului MADR menționat în articol.
Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile produse în primăvara anului 2025.
Schema de sprijin, acordată sub formă de grant, a vizat următoarele specii pomicole:
Măsura a fost acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026, privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a prezentat plata ca un sprijin pentru continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone:
„Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone”.
În același comunicat, MADR mai arată că, prin această măsură, ministerul continuă să sprijine fermierii afectați de fenomene meteorologice extreme și să susțină menținerea capacității de producție în agricultură.
Recomandate
APIA a virat 11,5 milioane euro (58,54 milioane lei) către pomicultorii afectați de înghețul din primăvara 2025 , o injecție de lichiditate care poate susține continuitatea producției într-un sector lovit de pierderi climatice, potrivit AgroInfo . Plata a fost făcută pe 15 aprilie 2026, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025. Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la cursul de schimb de 5,0903 lei/euro . Cine a fost eligibil și ce acoperă sprijinul Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile din primăvara anului 2025. Schema a fost acordată sub formă de grant și a vizat următoarele specii pomicole: măr, păr, prun cais/zarzăr, piersic, cireș, vișin, nectarin nuc, alun, migdal Măsura este acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025. Mesajul MADR: intervenție rapidă pentru menținerea producției Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a legat plata de obiectivul de a menține activitatea și producția internă: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone.” [...]
Cuantumul final al ecoschemei PD-28 (pârloagă) a fost stabilit la 40,2089 euro/ha , sub nivelurile așteptate de fermieri, potrivit Agrointel . Decizia contează direct în veniturile exploatațiilor care au lăsat nelucrat minimum 2% din arabil pentru a accesa plata, după ce în Planul Național Strategic (PNS) era indicat un cuantum de 58,18 euro/ha. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat joi, 16 aprilie, în transparență decizională, proiectul de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026, act care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Plățile sunt finanțate din Fondul european de garantare agricolă, prin intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027. Ce înseamnă noul cuantum pentru fermieri În comunicatul MADR citat de publicație, ministerul arată că proiectul include realocarea sumelor disponibile între intervenții, în funcție de datele rezultate din procesarea cererilor și de gradul de accesare din campania 2025. În acest cadru, cuantumul pentru PD-28 este majorat la 40,2089 euro/ha, cu 7,2723 euro/ha față de nivelul aprobat anterior, astfel încât APIA să poată face și plata diferențelor pentru sumele deja acordate. „Documentul prevede, totodată, realocarea sumelor disponibile între intervenții, în funcție de datele rezultate în urma procesării cererilor de plată și de gradul de accesare înregistrat în campania 2025. Un element important al proiectului îl reprezintă majorarea cuantumului pentru intervenția PD-28 la 40,2089 euro/ha, cu 7,2723 euro/ha față de nivelul aprobat anterior, astfel încât fermierii eligibili să beneficieze de sprijinul recalculat, iar APIA să poată efectua inclusiv plata diferențelor aferente sumelor deja acordate.” Diferența față de așteptări și pragul din PNS Agrointel reamintește că, inițial, pentru PD-28 a fost indicat în PNS un cuantum unitar de 58,18 euro/ha, iar fermierilor li s-ar fi promis „minim 50 euro/ha”, ceea ce a încurajat o adopție ridicată încă din primul an. Ulterior, la primele calcule, suma anunțată a coborât la 20 euro/ha, apoi, după realocări, la 32,9366 euro/ha. Chiar și după majorarea la 40,2089 euro/ha, publicația notează că nu este atins pragul minim din PNS pentru anul de cerere 2025, menționat la 49,45 euro/ha. [...]
Plata Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) ar putea fi deblocată rapid, dar depinde de adoptarea unei hotărâri de Guvern , iar fără acest pas APIA nu poate vira banii către fermieri, potrivit Agrointel . Miza este una bugetară și operațională: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe 14 aprilie un proiect de act normativ cu plafoanele propuse pentru plata ANT în sectorul vegetal și zootehnie, însă sumele sunt, deocamdată, doar la nivel de proiect. În consecință, fermierii nu au încă acces la bani, iar nemulțumirile legate de întârzierile la subvenții persistă. De ce contează: peste 180 milioane euro trebuie acoperite din bugetul de stat ANT sunt prezentate ca fiind singurele plăți directe achitate de APIA din bugetul de stat, iar plata se face din bugetul anului următor celui de cerere. Astfel, urmează să fie plătite sumele aferente cererilor depuse în 2025. Conform proiectului publicat de MADR, plafoanele propuse sunt: 60.642.769 euro (aprox. 303,2 milioane lei) pentru sectorul vegetal; 120.108.030 euro (aprox. 600,5 milioane lei) pentru zootehnie. Totalul depășește 180 milioane euro (aprox. 903,7 milioane lei), iar publicația notează că Guvernul ar putea să nu trateze plata ANT drept o prioritate, având în vedere impactul asupra Trezoreriei. Scenariul „cel mai fericit”: primele autorizări din 24 aprilie, bani din 27 aprilie Agrointel descrie un calendar accelerat care ar depinde de implicarea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, pentru grăbirea adoptării hotărârii de Guvern care aprobă cuantumurile. În scenariul prezentat: proiectul de hotărâre ar putea fi adoptat în ședința de Guvern de săptămâna viitoare; în aceeași zi, cuantumurile ar putea fi calculate și validate la APIA; autorizările la plată ar putea începe din 24 aprilie; banii ar putea ajunge în conturile fermierilor din 27 aprilie. Publicația avertizează că orice întârziere față de acest calendar ar putea împinge plățile cel puțin până la jumătatea lunii mai, pe fondul unei încetiniri a sistemului de plăți la începutul lunii viitoare, din cauza mini-vacanței de 1 Mai. [...]
Disputele din Coaliție întârzie decontările pentru motorină și irigații , iar efectul imediat este presiunea de lichiditate asupra fermierilor chiar în campania de primăvară, potrivit Adevărul . În paralel, o propunere a ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de scutire „direct la pompă” a stârnit controverse, fiind considerată greu de aplicat în cadrul legal și tehnic actual. Ministrul a pus în transparență un proiect de ordonanță de urgență care prevede achiziția de motorină fără acciză și TVA, plafonată la 78 de litri pe hectar. Barbu susține că schema ar avea „impact zero la bugetul de stat”, prin folosirea unor certificate cu care fermierii ar cumpăra direct carburantul „fără TVA și fără acciză”. Pe de altă parte, în material se arată că inițiativa intră în tensiune cu regulile europene, menționându-se că „ directivele UE nu permit un procent mai mic de 5%”, ceea ce contrazice propunerea de scutire integrală. Blocaj de coordonare și obstacole de implementare Premierul Ilie Bolojan afirmă că propunerea nu a fost discutată în consultare directă și descrie o comunicare deficitară cu ministrul Agriculturii, inclusiv o întâlnire anulată în ultimul moment. Totodată, premierul a cerut o analiză internă în PNL, iar concluzia prezentată în articol este că măsura ar fi dificil de aplicat și ar necesita modificări legislative pentru alinierea la directivele UE. Cotidianul.ro (citat de Adevărul, pe baza unor surse din PNL) indică două probleme de fond: ar fi necesară modificarea Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) printr-un act normativ distinct, nu printr-o ordonanță care nu schimbă explicit Codul fiscal; APIA nu ar avea competența să recupereze accize și TVA, ANAF fiind instituția competentă pentru astfel de creanțe fiscale. Măsuri alternative: intervenții pe piața carburanților și prelungirea schemelor În locul unei scutiri totale „la pompă”, Bolojan a prezentat un pachet de măsuri generale, aplicabile din luna martie, cu o intervenție limitată în timp (trei luni), pentru a reduce presiunea scumpirilor la motorină. Printre măsurile enumerate de premier se află: limitarea adaosurilor comerciale la media anului trecut, pentru a reduce posibilitatea de speculă; limitarea exporturilor de motorină și țiței; reducerea cantității de biocombustibil introdusă în benzină, cu scopul de a tempera prețurile; prelungirea schemelor de sprijin pentru transportatori, cu creșterea cotei de acciză decontate de la 0,65 lei la 0,85 lei; prelungirea schemei pentru agricultori. Datorii de peste 4 miliarde lei și plăți întârziate din cauza bugetului Un punct sensibil rămâne întârzierea plăților către fermieri. Articolul menționează că Ministerul Agriculturii are datorii de peste 4 miliarde de lei către agricultori, iar campania de primăvară a fost întârziată. În același timp, este invocată o hotărâre de Guvern deja adoptată, potrivit căreia statul va rambursa fermierilor aproape 2,7 lei pentru fiecare litru de motorină folosită la lucrări mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare. Totuși, plățile prin APIA ar urma să fie întârziate din cauza adoptării tardive a bugetului de stat. Ministrul Florin Barbu a confirmat nivelul datoriilor, afirmând că are „patru miliarde de lei datorii” acumulate din octombrie până în prezent, inclusiv pe scheme de ajutor de stat și lucrări la irigații. Miza politică: bugetul, pachetul social și riscul de scumpiri Adevărul leagă întârzierea bugetului de divergențele din Coaliție privind un pachet de măsuri sociale propus de PSD, contestat de partenerii de guvernare din cauza impactului bugetar. În articol se menționează că propunerea ar fi însemnat o amendare a bugetului cu 3,4 miliarde lei față de calculele Ministerului Finanțelor. În acest context, liderul PSD Sorin Grindeanu susține că miniștrii PSD ar fi venit cu soluții care nu au fost aplicate și avertizează asupra efectelor în lanț în economie, inclusiv asupra prețurilor alimentare. „Din cauza acestei incapacități cronice de colaborare, riscăm să avem în câteva luni creșteri explozive ale prețurilor la produsele agroalimentare!”, a declarat Grindeanu, potrivit articolului. Pentru fermieri, problema imediată rămâne predictibilitatea sprijinului și calendarul plăților, într-un moment în care lucrările de sezon depind de accesul rapid la combustibil și de funcționarea schemelor de decontare. [...]
Guvernul elimină salariul minim distinct din agricultură și industria alimentară de la 1 iulie , aliniindu-l la salariul de bază minim brut pe țară, potrivit Agerpres . Măsura, adoptată prin ordonanță de urgență, are ca efect principal uniformizarea pragului minim de salarizare între sectoare, într-un moment în care minimul general urmează să depășească nivelul aplicat în prezent în agricultură. Din 1 iulie 2026 va fi abrogat art. LXX din OUG 156/2024 , care reglementa un nivel distinct al salariului minim pentru sectorul agricol și industria alimentară. Executivul motivează decizia prin necesitatea de a evita „discrepanțe salariale între sectoare”, în condițiile în care salariul minim în agricultură și industria alimentară este de 4.050 lei, iar salariul minim brut pe țară va crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, conform comunicatului Guvernului citat de agenție. Ce se schimbă pentru angajatori și angajați Corelarea înseamnă, practic, că nu va mai exista un prag minim separat pentru aceste două domenii, iar referința va deveni salariul minim brut pe țară garantat în plată. În termeni operaționali, companiile din agricultură și industria alimentară vor raporta obligațiile de salarizare minimă la același nivel aplicabil în restul economiei, odată cu intrarea în vigoare a modificării de la 1 iulie. Alte prevederi din aceeași ordonanță În același act normativ, Guvernul a creat cadrul legal pentru ocuparea, pe perioadă determinată, a unor posturi contractuale cu caracter sezonier în structurile Ministerului Apărării Naționale , precum și a unor posturi din sistemul de justiție și din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale. Potrivit Executivului, ocuparea acestor posturi va fi posibilă „în cazuri temeinic justificate”, în limita cheltuielilor aprobate prin buget, prin memorandumuri aprobate în ședința de Guvern, pentru a evita un „blocaj instituțional” și pentru desfășurarea activității „în bune condiții”. [...]
Interagroaliment , companie cu afaceri de 461 mil. lei în 2024 din Grup Șerban Holding, a cerut intrarea în insolvență , într-un dosar înregistrat pe 16 aprilie 2026 la Tribunalul Bacău, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine după ce grupul a decis la finalul lunii martie să închidă linia de trading (comerț) cu cereale și să aplice măsuri de optimizare a costurilor în restul companiilor, pe fondul condițiilor dificile din agricultură. Interagroaliment a raportat o cifră de afaceri de 461 milioane lei în 2024, ultimul an cu date disponibile, în scădere de la 500 milioane lei, conform aceleiași surse. De ce contează: presiunea din piața cerealelor împinge restructurări și insolvențe Decizia de a ieși din comerțul cu cereale este legată de combinația dintre costuri ridicate și prețuri slabe la cereale. Nicolae Șerban, unul dintre antreprenorii care controlează grupul, a indicat drept factori principali scumpirea inputurilor (motorină, îngrășăminte, semințe) și evoluția nefavorabilă a prețurilor cerealelor, care „în cel mai bun caz” au stagnat, iar în multe situații au scăzut. „Sectorul agricol a fost şi continuă să fie afectat de dificultăţi generate de nivelul ridicat al preţurilor la inputurile agricole (...) precum şi de evoluţia nefavorabilă a preţurilor cerealelor (...). Această tendinţă (...) a determinat retragerea din activitatea de trading de cereale a unui număr semnificativ de operatori din piaţă.” În același context, Ziarul Financiar notează că printre companiile care au cerut intrarea în insolvență se numără și Agricultorul din Bacău, respectiv Plantagro Com. Impact operațional: 81 de concedieri și reorientarea activității în 2026 Ca urmare a ieșirii din comerțul cu cereale și a reorganizării, la nivelul grupului au fost concediate 81 de persoane, potrivit informațiilor publicate. Pentru 2026, grupul își propune să continue activitatea pe următoarele linii de business: agricultură (cereale și legume); procesare legume (depozitare și ambalare); panificație; patiserie și cofetărie. Context pentru investitori: grup listat pe AeRO, capitalizare de peste 230 mil. lei Grup Șerban Holding, fondat în Onești în 1994 de Irina și Nicolae Șerban, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 600 milioane lei (plus 4% față de anul precedent) și un profit net de 14,3 milioane lei. Grupul este listat pe piața AeRO a Bursei de Valori București , cu simbolul GSH, și are o capitalizare de peste 230 milioane lei. Din grup fac parte, între altele, Grup Șerban Holding, Interagroaliment, Ferma Avicolă, Fabrica de Pâine Șerban, Șerban Distribuție, Moldavia Farms și Cooperativa Câmpuri Aurii. [...]
