Știri
Știri din categoria Agricultură
Ucraina cere Israelului să blocheze o încărcătură de grâu suspectată că provine din teritorii ocupate, într-un demers care poate complica tranzacțiile cu cereale din Marea Neagră și crește riscul juridic pentru cumpărători și porturi, potrivit Kyiv Post.
Kievul a solicitat autorităților israeliene să aresteze o încărcătură de cereale ajunsă în portul Haifa la bordul navei rusești ABINSK, pe care o leagă de așa-numita „flotă din umbră” a Moscovei. Ministerul ucrainean de Externe susține că nava ar putea fi implicată în operațiuni prin care Rusia „exportă, transportă și vinde ilegal grâne ucrainene furate” din teritorii ocupate, pentru a finanța războiul.
Deși Ucraina a cerut intervenția Israelului, încărcătura a fost descărcată, conform unor surse ale publicației la Ambasada Ucrainei în Israel. Nava a plecat ulterior din Haifa.
Încărcătura este estimată la 43.765 de tone de grâu și ar fi fost încărcată în portul rusesc Kavkaz. Kievul afirmă că marfa ar proveni din regiuni ucrainene aflate sub ocupație rusă.
În sprijinul solicitării, Ucraina invocă materiale ale Parchetului General, inclusiv o decizie a unei instanțe ucrainene care ar fi dispus arestarea atât a navei, cât și a încărcăturii, în cadrul unei anchete penale. Pe această bază, Ucraina spune că a transmis Israelului o cerere de asistență juridică internațională și a cerut aplicarea mecanismelor legale disponibile în jurisdicția israeliană pentru a aresta transportul.
Autoritățile israeliene nu au clarificat public dacă transportul a fost pus sub reținere administrativă sau dacă este analizată vreo măsură suplimentară.
În același timp, jurnalistul Axios Barak Ravid a relatat că ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-ar fi spus omologului ucrainean că nava nu mai putea fi reținută pentru că plecase deja. Potrivit materialului, nu este clar dacă solicitarea Ucrainei viza nava, încărcătura sau ambele.
Rămân neclare și destinația finală a transportului, identitatea cumpărătorului, precum și dacă grâul a fost autorizat pentru distribuție sau se află încă sub verificare.
Cazul indică un risc în creștere pentru lanțul de aprovizionare: încărcături de cereale cu origine contestată pot ajunge în porturi și pot fi descărcate înainte ca disputele juridice să fie tranșate. Ucraina acuză în mod repetat Rusia că exportă grâne din teritoriile ocupate, descriind aceste livrări drept parte a unei exploatări economice mai largi.
Recomandate
Raportul USDA din octombrie menține neschimbate estimările de producție pentru principalele culturi din România, dar taie puternic soia , printr-o reducere a suprafeței, într-un context internațional care poate influența direct prețurile și oportunitățile de export, potrivit Agrointel . România: cifre stabile la grâu și porumb, corecție doar la soia În raportul WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates) pe octombrie, USDA păstrează neschimbate estimările pentru România la: grâu: 12,5 milioane tone (2,375 milioane hectare) orz: 3,45 milioane tone (635.000 hectare) porumb: 7,837 milioane tone (1,68 milioane hectare) floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (1,17 milioane hectare) rapiță: 3,22 milioane tone (1 milion de hectare) Singura ajustare este la soia: producția este redusă la 240.000 tone, de la 310.000 tone, după ce suprafața scade la 103.000 hectare, de la 143.000 hectare (minus 28%). Context extern: presiune pe porumb, tablou mixt la grâu Miza pentru fermieri și traderi nu este doar stabilitatea estimărilor locale, ci direcția pieței globale. La porumb, USDA a majorat semnificativ estimarea producției americane (407,3 milioane tone, de la 401,3 milioane tone) și a urcat stocurile finale din SUA la 47 milioane tone (de la 39,8 milioane tone). La nivel mondial, stocurile finale cresc cu 8,3 milioane tone, la 280,4 milioane tone, evoluție care, potrivit articolului, pune presiune pe prețuri într-o piață care aștepta o ofertă americană mai strânsă. În paralel, în UE apar reduceri de producție la porumb (48 milioane tone), iar în Franța producția este prognozată cu 38% sub cea de anul trecut, pe baza rezultatelor din recoltare și a estimărilor guvernamentale revizuite. La grâu, USDA reduce exporturile Rusiei cu 3 milioane tone, la 40 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, în timp ce producția UE este revizuită în jos la 133 milioane tone, iar comerțul mondial este estimat la circa 209 milioane tone. De ce contează pentru România: fereastră de export, condiționată de logistică În lectura Agrointel , combinația dintre exporturile rusești la minimul ultimilor cinci ani și deficitul de porumb din unele zone ale UE poate crește nevoia de marfă din regiune. România, cu „un excedent exportabil mare la grâu și porumb”, ar putea beneficia, dacă fluxurile logistice prin Constanța rămân funcționale. [...]
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
APIA a autorizat la plată peste 240 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în avans, iar aproape 396.000 de fermieri au intrat deja la bani , în primele cinci zile ale campaniei 2026, potrivit AGRO TV . Ritmul de autorizare și faptul că o parte importantă a sumelor a fost deja transferată contează direct pentru lichiditatea fermelor înainte de iarnă. În intervalul 16–20 octombrie 2026, APIA a autorizat la plată 395.533 de fermieri, adică 58,89% din totalul de 671.693 de beneficiari eligibili. Valoarea totală autorizată a ajuns la 240.370.280,36 euro (aprox. 1,2 miliarde lei). De unde vin banii și cine plătește efectiv Din totalul autorizat, 207,19 milioane euro (aprox. 1,0 miliarde lei) provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 28,19 milioane euro (aprox. 141 milioane lei) din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar aproape 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) reprezintă cofinanțare de la bugetul național. APIA precizează că întreaga sumă autorizată din FEGA, respectiv 207,19 milioane euro, a fost deja plătită fermierilor. În schimb, plățile aferente intervențiilor finanțate din FEADR și de la bugetul național sunt efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Unde s-au concentrat cele mai mari sume autorizate Situația detaliată prezentată indică cele mai mari valori la: sprijinul de bază pentru venit (BISS): 112,46 milioane euro (aprox. 562 milioane lei); sprijinul redistributiv complementar (CRISS): 58,49 milioane euro (aprox. 292 milioane lei). În zootehnie, au fost autorizate: 15,24 milioane euro (aprox. 76 milioane lei) pentru sprijinul cuplat la ovine; 13,37 milioane euro (aprox. 67 milioane lei) pentru vacile de lapte; 2,15 milioane euro (aprox. 11 milioane lei) pentru caprine; 1,78 milioane euro (aprox. 9 milioane lei) pentru bovinele de carne. Pentru intervențiile destinate zonelor afectate de constrângeri naturale au fost autorizate peste 33,17 milioane euro (aprox. 166 milioane lei), cea mai mare parte pentru zona montană. Calendar: până când se plătește avansul și când încep plățile finale Campania de plăți în avans APIA 2026 continuă până la 30 noiembrie. De la 1 decembrie ar urma să înceapă efectuarea plăților finale către fermierii eligibili. [...]
Ceața și umiditatea de peste 93% din Moldova pot bloca tratamentele și întârzia recoltarea la prima oră , în timp ce în restul țării fereastra de lucru de dimineață rămâne, în general, utilizabilă pentru câmp și transport, potrivit Agronet . Miza operațională pentru fermieri este gestionarea corectă a intervalelor scurte până la prânz: unde se poate intra cu utilaje și unde e mai eficient să se amâne intervențiile ca să se evite pierderi de timp, derapaje logistice sau aplicări ineficiente. Moldova: risc direct pentru lucrările de dimineață În Moldova, buletinul meteo agricol indică ceață și umezeală ridicată la începutul zilei, cu umiditate de 93,1% și avertizare galbenă activă pentru ceață. În aceste condiții, recomandarea este de amânare a tratamentelor , iar pentru recoltare, transport și acces în câmp decizia trebuie luată după verificarea vizibilității, a rouăi și a stării drumurilor de exploatare. Cantitatea de precipitații estimată este foarte redusă (0,0375 l/m²), însă limita practică rămâne umezeala persistentă, care poate menține plantele umede și poate complica atât aplicările, cât și intrarea în teren. Restul regiunilor: ferestre de lucru în general bune, cu prudențe punctuale În majoritatea regiunilor, precipitațiile estimate pentru fereastra de lucru sunt nule sau aproape nule, iar accesul agricol este, în linii mari, posibil. Totuși, sunt două riscuri recurente: roua de dimineață (care poate întârzia startul lucrărilor) și vântul în zonele expuse. Pe scurt, reperele operaționale până la prânz sunt: Banat : 0 l/m² precipitații estimate, dar există avertizare galbenă pentru vânt; lucrările și transportul sunt favorabile „cu prudență”, iar tratamentele doar în intervale scurte, după verificarea vântului. Crișana : acces bun și fără precipitații estimate; tratamentele rămân condiționate de controlul local al rafalelor. Maramureș și Transilvania : umezeală matinală/rouă; lucrările pot continua după ce se confirmă uscarea suficientă a vegetației. Dobrogea : înnorări, dar acces agricol posibil; tratamentele se amână dacă frunza rămâne umedă. Muntenia, Oltenia, București-Ilfov : intervale în general favorabile pentru lucrări și logistică, cu verificarea umezelii de pe sol și plante înainte de intrarea utilajelor. Zona montană : prudență sporită din cauza ceții și a vântului, cu avertizare galbenă; se evită tratamentele când persistă ceața sau apar rafale. Ce lucrări merită prioritizate până la prânz Pentru culturile de toamnă aflate în fereastră locală (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă), prioritatea indicată este organizarea recoltării și a transportului în regiunile fără ceață persistentă, cu verificarea umidității produsului și a accesului înainte de încărcare. La pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, recomandarea este evitarea intrării pe sol îmbibat sau cu risc de tasare, iar în legumicultură, livezi și vie tratamentele nu ar trebui grăbite pe frunză umedă, în ceață sau în vânt. În spațiile protejate, accentul cade pe controlul umezelii și aerisire, fără expunerea culturilor la curenți reci. [...]
România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]
Florin Barbu condiționează rămânerea la Agricultură de un pachet de măsuri cu termen de 100 de zile , după ce a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru preluarea portofoliului în guvernul Luca Niculescu, potrivit AGRO TV . Fostul ministru a fost avizat cu 18 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și o abținere, în urma audierilor din comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. În intervenția sa, Barbu a susținut că agricultura și fermierii români se află „într-o situație extrem de critică” și a cerut un răgaz de maximum 100 de zile pentru a debloca situația. Ce măsuri pune pe lista de urgență În fața parlamentarilor, Florin Barbu a indicat drept priorități, după revenirea la conducerea Ministerului Agriculturii: deblocarea ajutorului de stat pentru secetă; un program de creditare preferențială pentru fermieri, cu dobândă fixă de 1,95% și ROBOR, cu comisioane și garanții suportate de MADR; continuarea programelor dedicate procesării și integrării producției vegetale cu zootehnia; continuarea proiectelor pentru infrastructura principală de irigații, pentru a evita riscul de dezangajare a unor fonduri europene. Miza: asumare politică și risc de instabilitate administrativă Barbu a spus că este dispus să-și depună demisia dacă, în primele 100 de zile de la preluarea mandatului, nu va reuși să implementeze „primele patru măsuri” pentru agricultură incluse în programul de guvernare. „Vă spun sincer că dacă nu voi realiza primele patru măsuri în 100 de zile, îmi asum politic că voi pleca de la Ministerul Agriculturii (...).” În termeni practici, angajamentul pune presiune pe ritmul de aprobare și operaționalizare a acestor intervenții (ajutor de stat, creditare, programe de procesare și irigații), într-un interval scurt, cu potențial impact direct asupra finanțării fermierilor și asupra continuității proiectelor de investiții, inclusiv cele legate de fonduri europene. AGRO TV nu oferă, în material, un calendar detaliat de implementare pentru fiecare măsură. [...]
