Știri
Știri din categoria Agricultură
Perturbările din Marea Neagră împing în sus costul grâului pentru Asia, care se vede nevoită să cumpere mai scump din Australia și Argentina pentru a acoperi rapid necesarul, potrivit Economica.
Traderi citați în material arată că, în ultimele 10 zile, au existat tranzacții „în vrac” pentru grâu australian și argentinian, pe fondul căutării unor furnizori alternativi la cerealele care „nu au mai venit din Rusia și Ucraina”. Problema de fond este oferta limitată, după ce atacurile rusești și ucrainene asupra porturilor și navelor au perturbat terminalele de cereale din Marea Neagră, iar exportatorii au fost forțați să amâne sau să anuleze încărcarea a zeci de nave în plin sezon de export.
Potrivit traderilor consultați de Reuters, importatorii asiatici au plătit aproximativ:
Prin comparație, pentru cea mai mare parte a grâului din regiunea Mării Negre, cu livrare în august–septembrie, prețurile au variat între 260 și 280 dolari/tonă (aprox. 1.170–1.260 lei/tonă).
De la sfârșitul lunii iunie până în prezent, cotațiile futures de referință la grâu la bursa din Chicago au crescut cu aproximativ 35%, pe fondul deficitului de livrări din Marea Neagră, în timp ce prețurile „cash” au urcat și la exportatori rivali precum Argentina, Australia și SUA. Marți, la CBOT, grâul a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate, după ce Moscova a respins un moratoriu asupra atacurilor în regiunea Mării Negre și a lansat atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene.
Tot Reuters indică faptul că procesatorii de cereale din Asia și-au rezervat 2–2,5 milioane de tone de grâu din Marea Neagră pentru livrare în iulie–septembrie, echivalentul a circa 30%–50% din cererea de import. Întârzierile tot mai mari ale transporturilor alimentează însă temerea că o parte din volume ar putea să nu ajungă la cumpărători.
În afară de Indonezia (al doilea cel mai mare cumpărător de grâu din lume), între importatorii asiatici care cumpără grâu din Marea Neagră sunt menționate Bangladesh, Vietnam, Malayezia, Thailanda și Sri Lanka.
Recomandate
Prețul florii-soarelui rămâne blocat la 473 euro/tonă FOB Constanța , deși exporturile României au accelerat la început de sezon, pentru că oferta puternică din bazinul Mării Negre și competiția pe lanțul uleiului limitează spațiul de scumpire, potrivit Agrointel . În săptămâna 2–9 octombrie, oleaginoasele au fost sub presiune: floarea-soarelui a scăzut cu 4 euro/tonă, iar rapița cu 18 euro/tonă. În paralel, piața cerealelor a mers în direcții opuse: grâul a urcat cu 6 euro/tonă (cerere de export activă), în timp ce porumbul a coborât cu 7 euro/tonă, pe fondul avansului recoltării și al creșterii ofertei. Exporturi mai mari, dar concurență și estimări divergente de producție România a intrat în sezonul 2026/27 cu estimări diferite privind producția de floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (USDA) versus 2,45 milioane tone (Coceral). În același timp, exporturile extra-UE au pornit mai tare decât anul trecut: 130.920 tone de la începutul sezonului, cu 26% peste intervalul similar din 2025 (circa 116.523 tone). Turcia rămâne principala destinație, cu 76.550 tone, însă sub nivelul de anul trecut pentru perioada comparabilă (103.060 tone). Cererea din interiorul UE este susținută de recolte afectate de secetă în unele regiuni, dar, pentru prețurile interne, publicația notează că ritmul exporturilor ajută la absorbția recoltei fără a garanta o creștere consistentă a cotațiilor. Factorul care apasă decisiv este concurența regională: recoltele „aproape record” din Rusia, Ucraina și Bulgaria, care limitează perspectivele unei scumpiri puternice în România. Semnale din regiune: Rusia apasă pe preț la ulei, Ucraina are probleme logistice Pe piața uleiului de floarea-soarelui, Rusia își consolidează poziția la export cu prețuri cu 10–15 dolari/tonă (aprox. 45–70 lei) sub cele ucrainene, potrivit Uniunii Agrare Ucrainene (UAC) , citată de Agrointel. În același timp, exporturile Ucrainei încetinesc, iar atacurile asupra porturilor din Marea Neagră au majorat costurile logistice cu cel puțin 50 dolari/tonă (aprox. 230 lei) față de sfârșitul lunii iulie și au prelungit transportul către Egipt până la 30 de zile. În acest context, chiar dacă România exportă mai mult la început de sezon, piața rămâne ancorată într-o competiție regională dură, care reduce șansele unei creșteri rapide a prețului la floarea-soarelui pe termen scurt. [...]
Blocada exporturilor ucrainene prin Marea Neagră împinge fermierii spre pierderi și credite , cu efecte directe asupra ofertei globale și a volatilității prețurilor la cereale, potrivit Știrile Pro TV . Intensificarea atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurii și transportului maritim a făcut aproape imposibilă asigurarea navelor comerciale, blocând milioane de tone de cereale și oleaginoase în depozite și perturbând livrările către Europa, Orientul Mijlociu, Asia și Africa. Pe fondul incidentelor mortale din Marea Neagră și al încercărilor Turciei de a media un acord pentru reluarea exporturilor, oferta disponibilă pe piețele internaționale s-a redus, iar presiunea financiară s-a mutat rapid în ferme: stocuri mari, vânzări cu marje negative și lipsă de lichidități pentru următoarele campanii agricole. Fermierii: marje negative, planuri de reducere a suprafețelor Oleksandr Chumak, fermier din regiunea Odesa, spune că aproximativ 80% din cerealele sale nu pot fi vândute în prezent cu profit și că intenționează să reducă semnificativ suprafețele cultivate anul viitor, după 11 ani în agricultură, din cauza lipsei de lichidități. Andrii Dykun, președintele Consiliului Agricol Ucrainean , descrie blocajul financiar creat de imposibilitatea de a vinde: „Pentru fermieri este foarte dificil, deoarece trebuie să plătim impozite și arenda terenurilor, iar acum nu putem face acest lucru pentru că nu reușim să vindem aproape nimic” Acesta avertizează că, dacă depozitele rămân pline, lucrările agricole din primăvară riscă să nu mai aibă sens economic: „De ce să mai cultivăm dacă în prezent nu avem deloc profit? Dacă depozitele noastre vor rămâne pline, nu va avea niciun sens să desfășurăm lucrări agricole în primăvară. Ar fi doar o pierdere de timp și bani” Creditarea crește pe fondul stocurilor blocate Dificultățile se văd și în cererea de finanțare. PrivatBank , cea mai mare bancă din Ucraina, a acordat între iunie și august credite pentru capital de lucru de 1,53 miliarde grivne, echivalentul a 34,2 milioane de dolari (aprox. 154 milioane lei), peste dublul celor 718 milioane grivne din aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit băncii, producătorii agricoli mici și mijlocii reprezintă aproximativ 70% din portofoliul de credite agricole. Ievhen Zaihraiev, responsabil pentru activitatea cu companiile și întreprinderile mici și mijlocii la PrivatBank, explică faptul că banii fermierilor rămân blocați în stocuri, în timp ce trebuie acoperite cheltuielile curente și finanțate însămânțările de toamnă și primăvară. Exporturi în cădere și presiune pe logistică În mod obișnuit, aproximativ 90% din exporturile agricole importante ale Ucrainei sunt transportate prin Marea Neagră. În august 2026, exporturile de cereale și leguminoase au totalizat doar 981.000 de tone, în scădere cu aproximativ 58% față de aceeași lună a anului precedent. Deși producția ucraineană de cereale și oleaginoase este estimată să crească la 85 de milioane de tone, de la 80 de milioane de tone, stocurile reportate din sezonul precedent apasă suplimentar pe infrastructura de depozitare și transport, deja vulnerabilă la atacuri. În paralel, unii agricultori își vând recoltele anticipat, inclusiv la prețuri nefavorabile, pentru a obține lichidități, în timp ce cei cu spații de depozitare amână vânzările, mizând pe o redresare a prețurilor. Efectul în piață: risc de volatilitate și scenariu de „șoc” la redeschidere Blocajul intervine într-un moment sensibil: Europa se pregătește pentru o recoltă slabă de porumb și are nevoie de importuri mai mari pentru hrana animalelor, iar Statele Unite se confruntă, la rândul lor, cu o producție de porumb mai redusă. Recoltele favorabile de grâu și orz din Canada, Australia și Argentina, plus producțiile bune din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, atenuează deocamdată impactul. Totuși, analiza indică un risc major de volatilitate: restricționarea exporturilor ucrainene și rusești susține cotațiile cerealelor din alte regiuni, dar o eventuală redeschidere a rutelor maritime ar putea declanșa o scădere rapidă a prețurilor. Benoit Fayaud, director pentru analiza piețelor cerealelor și oleaginoaselor la Expana, avertizează că reluarea exporturilor prin Marea Neagră ar putea elibera cantități mari de produse agricole ieftine, cu efect de ajustare bruscă a pieței. „Au stocuri atât de mari, încât efectul ar fi de scădere a prețurilor pe întreaga piață mondială” Potrivit lui Fayaud, un acord care ar permite reluarea livrărilor din Ucraina și Rusia ar putea reduce prețurile cerealelor din alte țări cu câteva zeci de dolari pe tonă. Rute alternative: scumpe, lente și insuficiente Prețurile foarte scăzute pe piețele interne din Ucraina și Rusia au accelerat căutarea unor rute alternative (feroviar, rutier, fluvial), însă acestea sunt descrise ca lente, costisitoare și incapabile să înlocuiască transportul maritim. În plus, Polonia și România se opun extinderii tranzitului cerealelor ucrainene prin teritoriile lor, chiar și temporar, din teama că volumele suplimentare ar afecta cererea pentru producția agricolă proprie. Transportul pe Dunăre este îngreunat de nivelul scăzut al apei, iar avarierea unui pod important de ieșire din Ucraina complică suplimentar logistica. Variantele prin statele baltice sau prin Georgia pot prelua doar o mică parte din volumele exportate în mod obișnuit. În acest context, Consiliul Agricol Ucrainean susține că, din perspectiva costurilor, porturile de la Marea Neagră nu au o alternativă viabilă, inclusiv pentru fermierii din vestul Ucrainei: „Chiar și pentru agricultorii de la granița vestică a Ucrainei, este mai profitabil să exporte cerealele prin porturile Mării Negre decât prin frontiera cu Uniunea Europeană. Fără porturile de la Marea Neagră, agricultura noastră nu poate funcționa” [...]
Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]
Grâul de panificație a urcat la 237 euro/tonă DAP Constanța, dar semnalul de preț rămâne amestecat între produse și piețe , iar o zi de revenire nu echivalează cu o tendință, arată datele sintetizate de Agronet . Pentru fermieri și traderi, miza imediată este că diferențele dintre condițiile comerciale (DAP, FOB, „la poarta fermei”, contracte futures) și dintre regiuni pot schimba concluzia despre „scumpire” sau „ieftinire”, chiar când titlurile indică o creștere în port. Constanța: grâul crește săptămânal, porumbul și oleaginoasele rămân sub nivelul anterior Setul de cotații DAP Constanța din 13 octombrie (publicat de Agrointeligența) comparat cu 6 octombrie arată o recuperare incompletă pentru mai multe produse. În intervalul 6–13 octombrie: grâu de panificație: 234 → 237 euro/tonă ( +1,28% ); grâu furajer: 220 → 220 euro/tonă (0%); porumb: 227 → 225 euro/tonă ( −0,88% ), deși în ziua de 13 octombrie a fost un plus de 3 euro/tonă; floarea-soarelui: 476 → 473 euro/tonă (−0,63%); rapiță: 517 → 512 euro/tonă ( −0,97% ), chiar dacă a avut o creștere zilnică de 7 euro/tonă. Interpretarea-cheie din analiză: o mișcare pozitivă într-o singură zi poate arăta o revenire, dar nu înseamnă automat că piața a recuperat pierderile din săptămâna anterioară. Piața internă: aceeași marfă, direcții diferite în funcție de regiune Datele raportate Comisiei Europene și publicate de AGRIMEDIA (pentru săptămâna 5–11 octombrie) indică diferențe regionale care fac riscantă o concluzie generală de tipul „porumbul s-a scumpit în România”. În seria citată: la porumb furajer, Muntenia crește (179,65 → 201,32 euro/tonă, +12,06%), în timp ce Banatul scade (204,40 → 189,72 euro/tonă, −7,18%), iar Constanța (în această serie, reper FOB) coboară (246,34 → 239,48 euro/tonă, −2,78%); la grâul de panificație, Banatul urcă, dar Constanța scade în media săptămânală din serie. Agronet insistă asupra unui punct tehnic cu impact direct în decizii: 222,83 euro/tonă FOB (medie săptămânală) și 237 euro/tonă DAP (observație zilnică) nu sunt comparabile direct , pentru că diferă perioada și condiția comercială. Bursele: porumbul european se desprinde de Chicago, dar transmiterea în România nu e automată Pe 14 octombrie, cotațiile intrazilnice publicate de AHDB arată o divergență puternică: porumbul pe Euronext (contract noiembrie) urcă la 302,50 euro/tonă , în timp ce porumbul american (Chicago, decembrie) scade ușor față de referința anterioară. În același „instantaneu”, grâul pe Euronext avansează moderat, iar rapița scade marginal. Concluzia operațională pentru piața locală, așa cum reiese din analiză: piețele internaționale nu transmit același semnal , iar ofertele interne nu urmează automat mișcarea de la Paris, inclusiv din cauza diferențelor de logistică și a condițiilor de livrare. De ce contează: costul transportului în Marea Neagră poate rupe legătura dintre bursă și prețul la fermă Agronet notează că transportul prin Marea Neagră rămâne o variabilă care complică relația dintre prețurile bursiere, prețul de export și suma oferită la fermă. În acest context, chiar și atunci când apar cotații mai mari în anumite puncte (port, FOB, futures), costurile și riscurile logistice pot absorbi o parte din avantaj , iar „prețul mai bun” nu se vede automat în oferta netă pentru producător. Pentru producătorii români, implicația practică este să trateze separat reperele de preț (fermă/port/bursă) și să compare oferte doar pe serii compatibile (aceeași perioadă, aceeași monedă, aceeași condiție comercială), altfel concluziile pot fi înșelătoare. [...]
Prețul porcilor pentru sacrificare a coborât din nou la 1,40 euro/kg , adâncind pierderile fermierilor, pe fondul unui exces de ofertă și al unei cereri slabe de carne, potrivit agrarheute . Pentru crescători, scăderea înseamnă o distanță și mai mare față de nivelul de preț necesar acoperirii costurilor. VEZG (asociația germană a grupurilor de producători pentru animale și carne) a redus pe 14 octombrie recomandarea de preț cu 5 cenți/kg greutate la sacrificare (SG), până la 1,40 euro/kg (aprox. 7 lei/kg). Nivelul revine astfel la minimul din acest an, iar înainte de 2026 un asemenea prag mai fusese atins ultima dată în februarie 2022. VEZG pune presiunea pe seama unei oferte „per ansamblu ample” și, pe alocuri, peste necesar. Pierderile se adâncesc: pragul de rentabilitate rămâne mult peste piață Impactul economic imediat este în marja fermelor. „Schweineradar”, un indicator al Landvolks Niedersachsen , arăta că în săptămâna calendaristică 41 ar fi fost necesar un preț de 1,63 euro/kg SG pentru ca îngrășătorii să își acopere costurile, iar într-un „sistem închis” (lanț integrat) pragul ar fi fost de 1,87 euro/kg SG. În acea calcule, pierderea era deja de 17,65 euro pe animal (aprox. 88 lei). Prin coborârea la 1,40 euro/kg SG, diferența față de nivelul considerat „cost-covering” (care acoperă costurile) se mărește, ceea ce împinge mai multe exploatații mai adânc în zona de pierdere, în condițiile în care costurile nu se ajustează la fel de rapid ca prețul de vânzare. De ce scade prețul: ofertă în creștere, cerere slabă și presiune din partea abatoarelor Pe piață, oferta de animale vii crește sezonier, în timp ce cererea de carne rămâne „reținută”, notează publicația. La presiunea de ofertă contribuie și creșterea greutăților la sacrificare, potrivit Camerei Agricole din Schleswig-Holstein: abatoarele lucrează la un grad ridicat de utilizare, dar tot nu reușesc să preia toate animalele oferite. În plus, vacanțele au frânat cererea, iar vremea mai rece și ploioasă a redus consumul, complicând vânzarea. Dr. Robert Elmerhaus, responsabil de achiziția de animale vii, citat din Tönnies Agrarblog, spune că lipsesc impulsurile necesare pentru a plasa pe piață volumele în creștere: „Pe partea de carne lipsesc în continuare impulsurile necesare pentru a valorifica pe piață, în mod adecvat, cantitățile în creștere la sacrificare.” Rămâne însă neclar dacă ieftinirea la poarta abatorului va stimula efectiv vânzările de carne; potrivit unor cunoscători ai pieței citați de agrarheute, acest lucru este „îndoielnic”. Context european: presiune suplimentară în UE Presiunea nu este doar locală. ISN (asociația crescătorilor de porci din Germania) estimează că oferta de porci gata de sacrificare crește sezonier și la nivel european, după încheierea perioadei de caniculă, când animalele cresc mai repede și ajung mai repede la greutatea de sacrificare. Cererea de carne nu ține pasul, iar piața europeană rămâne bine aprovizionată, cu presiune mai ales pe anumite piese (inclusiv cele cu os și sferturile din față). Pentru stabilizare, Camera Agricolă din Schleswig-Holstein indică drept condiție reducerea cantităților oferite — un semnal că, pe termen scurt, corecția ar putea veni mai degrabă din ajustarea ofertei decât dintr-o revenire rapidă a cererii. [...]
O semănătoare depozitată murdară sau umedă poate genera costuri și timpi morți la reluarea lucrului în primăvară , iar de aceea curățarea, uscarea, inspecția și ungerea corectă ar trebui făcute imediat după ultima campanie de semănat, înainte de perioadele lungi cu ploaie, ceață și îngheț, potrivit Agronet . Publicația argumentează că resturile rămase în buncăre și dozatoare pot păstra umezeală, pot atrage rozătoare și pot bloca sau coroda componentele. O intervenție temeinică în octombrie reduce riscul de „reparații din scurt” în primăvară și limitează coroziunea și depunerile apărute pe durata iernii. Ordinea recomandată: golire, curățare, uscare, inspecție Agronet descrie o succesiune practică a lucrării, cu accent pe evitarea dispersării prafului și pe eliminarea completă a resturilor: golirea completă a fiecărui buncăr, dozator și a conductelor de semințe sau îngrășământ, inclusiv din zonele greu accesibile; îndepărtarea pământului, plevei și prafului cu perie, racletă și, unde se poate, aspirare; este recomandată evitarea folosirii jetului de aer care ridică un nor de praf și evitarea îndreptării aerului comprimat spre operator sau alte persoane; pentru semănătorile cu instalație de îngrășământ lichid: golirea și clătirea circuitului în succesiunea prevăzută pentru echipament, astfel încât sistemul să rămână fără lichid înainte de îngheț; după spălare/clătire: uscarea completă, deoarece apa rămasă în zone ascunse poate accelera coroziunea și poate compromite lubrifierea aplicată ulterior; inspecția componentelor expuse uzurii (discuri brăzdare, roți de copiere și tasare, tuburi de semințe, lanțuri, pinioane, lagăre, furtunuri, capace), urmărind fisuri, jocuri, piese deformate, legături înțepenite, cabluri roase și apărători lipsă; notarea separată a pieselor care trebuie schimbate, pentru a evita o verificare „din memorie” înainte de semănatul de primăvară. Ungerea „după manual”, nu „peste tot” Un punct cheie din recomandări este că lubrifierea trebuie făcută doar după ce utilajul este curat și uscat și numai în punctele, cu tipurile de lubrifiant și la intervalele indicate pentru modelul respectiv. Agronet atrage atenția că aparatele de dozare pot avea reguli diferite, iar unele nu trebuie contaminate cu ulei; în aceste cazuri trebuie urmate strict instrucțiunile producătorului, inclusiv când este permis un lubrifiant uscat. Tot în această etapă sunt recomandate verificări pentru arcuri, întinzătoare, elemente de transmisie și conexiuni electrice. Publicația notează că nu ar trebui forțate piesele blocate și nici „mascat” un joc mare cu surplus de vaselină: defectul se consemnează și se remediază înainte de sezonul următor. Depozitarea corectă și situațiile în care lucrarea se amână Pentru a păstra efectul lucrărilor, semănătoarea ar trebui depozitată într-un spațiu uscat, acoperit și inaccesibil rozătoarelor, cu buncărele goale. Piesele demontate (de exemplu discuri sau capace) se etichetează și se păstrează astfel încât să nu se deformeze sau să nu se piardă; dacă manualul prevede eliberarea tensiunii unor arcuri, operațiunea se face înainte de depozitare. Agronet recomandă amânarea „închiderii definitive” în câteva situații: dacă utilajul este încă umed după spălare/clătire/ploaie, dacă vântul ridică praful spre operator sau alte persoane, ori dacă apar semne care cer evaluare și reparație (fisuri la cadru, furtunuri deteriorate, scurgeri, cabluri afectate, organe de lucru cu uzură pronunțată). De asemenea, intervențiile sub elemente rabatate sau ridicate nu se fac fără sprijinul și blocajele prevăzute pentru utilaj. [...]
