Știri
Știri din categoria Agricultură
Seceta pedologică moderată și puternică persistă în mai multe regiuni și poate pune presiune pe randamentele la grâu și porumb, în condițiile în care ANM indică deficite de umiditate în sol pe suprafețe extinse, potrivit Economica.
La grâul de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0–100 cm rămâne în limite satisfăcătoare până la optime în Oltenia și Muntenia, cea mai mare parte a Dobrogei și a Moldovei, local în sudul și centrul Transilvaniei, izolat în nord-est și în vestul Banatului, respectiv sud-estul Crișanei. În schimb, în Maramureș și pe suprafețe extinse din Crișana, dar și local în nordul și centrul Transilvaniei, nordul și nord-vestul Banatului, estul și centrul Moldovei și nordul Dobrogei, ANM semnalează secetă pedologică moderată și puternică.
În cultura porumbului, rezerva de umiditate pe profilul 0–100 cm este descrisă ca satisfăcătoare până la optimă în cea mai mare parte a Banatului, Olteniei, Munteniei, Dobrogei și Moldovei, precum și local în nord-estul, centrul și sudul Transilvaniei. Totuși, conținutul de apă din sol coboară la valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în Maramureș și Crișana și, local, în centrul și nord-vestul Transilvaniei, nordul Banatului, nord-estul Munteniei, nordul Dobrogei, sud-estul Moldovei și sudul Olteniei.
ANM estimează procese vegetative „normale și chiar intensificate” la culturile de câmp și la speciile pomicole și viticole, pe fondul unui regim termic mai ridicat decât în mod obișnuit, mai ales acolo unde solul are o bună aprovizionare cu apă. În zilele cele mai calde, maximele peste pragurile biologice critice de rezistență ale plantelor (30–32°C) pot accelera acumularea substanței uscate și maturarea la cerealierele de toamnă.
În același timp, la culturile prășitoare din zonele afectate de secetă pedologică pot apărea fenomene de stres, precum ofilirea temporară, răsucirea și uscarea parțială a frunzelor, mai ales la amiază.
Pe partea de fenologie și lucrări, ANM indică:
În zilele fără precipitații, lucrările în câmp (fertilizări, erbicidări, prașile, tratamente fitosanitare, recoltare) ar urma să se desfășoare, „pe ansamblu”, în condiții favorabile.
Perioada analizată este caracterizată de o vreme mai caldă decât normal la nivel național, „chiar caniculară” în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă este estimată între 18 și 33°C, cu 1–9°C peste mediile climatologice în majoritatea regiunilor agricole. Maximele ar urma să ajungă la 25–40°C, iar minimele la 10–25°C.
Din punct de vedere pluviometric, sunt așteptate ploi locale, izolat sub formă de aversă, reduse cantitativ, cu descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.
Recomandate
Criza îngrășămintelor obligă fermierii să reducă dozele la culturile de toamnă , cu risc de producții mai mici și presiune suplimentară pe bugete, potrivit Agrointel . Publicația descrie un cumul de probleme – de la acces limitat la fertilizanți până la volatilitatea prețurilor – care împinge fermele să își refacă planurile de fertilizare înaintea campaniei de toamnă. În primul rând, fermierii se confruntă cu dificultăți de aprovizionare , în condițiile în care „sursele de aprovizionare sunt blocate sau epuizate”, ceea ce poate însemna că nu se pot asigura cantitățile necesare pentru aplicările planificate. A doua presiune este costul , alimentat de „tensiunile geopolitice” și „perturbările lanțurilor de aprovizionare”, care duc la scumpiri și, implicit, la ajustări de buget. Consecința operațională directă este reducerea cantităților aplicate sau amânarea unor decizii, pe fondul lipsei de predictibilitate. Ce se schimbă în planurile de fertilizare Materialul indică mai multe efecte concrete asupra deciziilor din fermă: amânarea sau ajustarea drastică a planurilor de fertilizare, din cauza incertitudinii privind prețurile și disponibilitatea; reducerea dozelor pentru a rămâne în bugete mai restrânse, cu riscul unei fertilizări insuficiente; accent mai mare pe alegerea tipului de îngrășământ , inclusiv formulări care „optimizează absorbția nutrienților”, cum ar fi cele cu efecte biostimulatoare (substanțe care susțin procesele fiziologice ale plantei, pentru o utilizare mai eficientă a nutrienților). Miza economică: producții mai mici și venituri sub presiune Agrointel leagă aceste ajustări de un posibil impact negativ asupra productivității culturilor de toamnă , ceea ce poate însemna producții mai mici și, în lanț, venituri mai reduse pentru fermieri. Publicația menționează și o implicație mai largă, la nivel de „securitate alimentară generală”, în măsura în care scăderea producției se extinde. În finalul materialului este inclusă și o poziție atribuită lui Aurel Ghirca, director tehnic Dekagro România , care susține că îngrășămintele granulate ale companiei ar rămâne o opțiune „viabilă” și la doze reduse, prin combinarea nutrienților cu substanțe biostimulatoare și amelioratori de sol, pentru a menține productivitatea în condiții de fertilizare redusă. [...]
Întârzierea pepenilor de Dăbuleni pune presiune pe prețul minim de rentabilitate , iar producătorii spun că au nevoie de 3–4 lei/kg ca să-și acopere costurile, pe fondul unui sezon de primăvară rece și instabil, potrivit Antena 3 . În Dăbuleni, lubenițele ajung pe tarabe mai târziu deoarece nu s-au copt complet, după un început de an „dificil din punct de vedere meteorologic”. Un cultivator citat de publicație vorbește despre o întârziere de „7–10 zile”, iar în material se menționează că pepenii ar putea apărea în piețe cu aproximativ două săptămâni mai târziu decât de obicei. Ce a generat întârzierea și de ce contează economic Producătorii pun evoluția mai lentă a culturilor pe seama ploilor și a diferențelor mari de temperatură dintre zi și noapte, care au influențat dezvoltarea plantelor. În acest context, miza se mută pe prețul de vânzare: fermierii spun că, dacă prețurile scad ca în anii trecuți, activitatea devine greu de susținut. „Dacă am vinde pepenii cu 3 lei, 3 lei şi ceva... 4 lei, ne-am scoate investiţia şi am avea şi ceva profit. Dacă preţul va scădea ca în anii precedenţi, de data asta ne cam lăsăm...” Costuri: investiție de circa 5.000 de euro/hectar Antena 3 notează că investițiile pentru un hectar de pepeni ajung la aproximativ 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei). Pentru cultivatorii din zonă, pepenii reprezintă principala sursă de venit, iar recuperarea investiției depinde direct de prețul obținut în piață, mai ales într-un sezon cu întârzieri. În lipsa altor date din material despre volume estimate sau contracte de livrare, rămâne de văzut dacă întârzierea va fi compensată de prețuri suficient de mari la început de sezon sau dacă presiunea concurenței și a ofertei ulterioare va împinge cotațiile sub pragul considerat rentabil de producători. [...]
Producția de brânzeturi din România a urcat la peste 107.000 de tone , însă decalajul față de jucătorii mari din regiune rămâne major: România produce de zece ori mai puțin decât Polonia, potrivit Ziarul Financiar . Datele vin dintr-un raport despre piața laptelui lansat recent de Consiliul Concurenței , care indică o creștere de aproape 70% a producției în ultimul deceniu. În 2025, producția a depășit 107.000 de tone, în creștere cu 5% față de anul precedent, conform acelorași date. Raportul notează că, deși în 2023 a existat o ușoară scădere, pe termen lung trendul rămâne ascendent. Ce explică avansul și unde se vede presiunea din costuri Consiliul Concurenței indică drept posibile cauze pentru scăderea din 2023 o combinație de factori, între care creșterea costurilor de producție (energie, furaje) și diminuarea cantității de materie primă. În același timp, creșterea pe termen lung ar fi susținută de cerere, pe fondul schimbării obiceiurilor alimentare și al orientării către produse cu valoare nutritivă ridicată. De ce contează: creștere internă, dar competitivitate limitată Chiar dacă producția locală a accelerat în ultimii ani, comparația cu Polonia sugerează o problemă de scală și competitivitate: România rămâne un producător relativ mic într-o categorie unde volumele contează pentru costuri, investiții și puterea de negociere în lanțul alimentar. Raportul citat de Ziarul Financiar nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri sau pași următori, însă fotografia de ansamblu indică o piață în creștere, vulnerabilă la șocuri de cost și la limitări de materie primă, cu un decalaj încă mare față de liderii regionali. [...]
Ucraina a introdus un regim special de protecție a plantelor după apariția unor focare de lăcuste migratoare, cu tratamente insecticide și monitorizare extinsă, potrivit Agrointel . Măsura ridică miza operațională pentru fermele din zonele afectate, prin costuri și restricții asociate intervențiilor fitosanitare, inclusiv notificarea apicultorilor. În regiunea Dnipropetrovsk a fost instituit regimul special, iar supravegherea a fost intensificată și în alte două regiuni, conform Serviciului de Stat pentru Protecția Alimentației și Consumatorilor , citat de delatifundist.com. Ce a declanșat intervenția În urma inspecțiilor fitosanitare, densitatea lăcustelor migratoare a ajuns local la 30–40 de indivizi pe 1 m² , iar regimul special a fost introdus pe o suprafață de 30 de hectare . În perimetrul vizat, autoritățile au indicat: monitorizare continuă; tratamente cu insecticide; controlul răspândirii dăunătorului; informarea apicultorilor privind măsurile de protecție. Situația din alte regiuni și riscul de extindere În regiunea Odesa, autoritățile nu au raportat răspândire în masă în culturile agricole. Până la 22 iunie , au fost verificate culturi de floarea-soarelui, porumb, cereale de iarnă și de primăvară, precum și ierburi perene, fără identificarea lăcustelor migratoare pe câmpuri. Totuși, lăcustele au fost identificate în 5% din suprafețele studiate pe ierburi perene și în 13% pe terenuri nearabile. Numărul mediu raportat este de 0,5–1 individ pe 1 m² , iar structura populației arată că 98% sunt specii nemigratoare; lăcusta italiană are o pondere de 2% . Serviciul a avertizat că vremea caldă și uscată poate accelera creșterea populațiilor, în special pe terenuri nearabile, margini de drum și pășuni, cu posibilă deplasare către culturile agricole atunci când baza alimentară scade. Fermierilor li s-a recomandat să intensifice monitorizarea. În regiunea Herson, nu au fost detectate focare masive sau roiuri pe terenurile agricole, dar, din cauza apropierii de comunitatea Zelenodolsk (regiunea Dnipropetrovsk), fermelor li s-a recomandat să inspecteze periodic terenurile nearabile, pășunile și marginile drumurilor. De ce contează pentru ferme Mesajul autorităților ucrainene este că teritoriile abandonate reprezintă cel mai mare risc de reproducere în masă și pot deveni focare de răspândire. Fermierii sunt îndemnați să anunțe imediat structurile teritoriale ale serviciului și să localizeze focarele dacă observă acumulări în masă de lăcuste. [...]
România primește 14,8 milioane euro (aprox. 74 milioane lei) din rezerva agricolă a UE, dar banii ar putea ajunge prea târziu pentru fermele deja împinse în datorii , în condițiile în care despăgubirile sunt așteptate după pierderile din 2025 și începutul lui 2026, potrivit Adevărul . Miza economică: un sprijin relativ mic, venit cu întârziere, riscă să nu mai oprească vânzările de terenuri și reducerea suprafețelor cultivate în zonele lovite de secetă. României îi revine a doua cea mai mare alocare din pachetul total de peste 56 milioane euro, după Portugalia (30 milioane euro), pentru compensarea culturilor de porumb și floarea-soarelui distruse în vara lui 2025. Alte alocări: Cipru – 4,6 milioane euro, Croația – 4,4 milioane euro, Slovenia – 2,8 milioane euro. Comisia Europeană arată că bugetul poate fi completat cu până la 200% din fonduri naționale și că sprijinul vizează cultivatori de fructe, nuci, viță-de-vie, măslini și culturi arabile, inclusiv producători de animale mixte. Calendarul și condițiile de implementare, un risc operațional Distribuirea ajutorului are un termen-limită: 28 februarie 2027. Până la virarea efectivă a banilor, traseul include publicarea actului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și notificări către Comisie privind criteriile de acordare, impactul estimat, calendarul plăților și măsuri pentru evitarea „supra-compensării” și a denaturării concurenței. În teren, fermierii reclamă că veștile vin târziu, după luni în care au funcționat pe credit și au intrat în „morișca” împrumuturilor. Directorul Direcției Agricole Județene Dolj, Romulus Agapie, confirmă că unii au început să vândă terenuri pentru a face față presiunii financiare. De ce nu „ține” despăgubirea: costuri mai mari și suprafețe mai mici În județul Dolj, seceta a afectat masiv culturile: 34.745 hectare de porumb (peste 31.700 hectare cu grad de afectare 71–100%) și 57.249 hectare de floarea-soarelui (45.672,3732 hectare afectate 71–100%), conform datelor citate de publicație. Fermierii compară situația cu sprijinul acordat în urmă cu doi ani, de 200 euro/ha calamitat. Dacă nivelul se menține, spun ei, nu acoperă nici măcar scumpirile la input-uri (resursele necesare producției, precum îngrășăminte, combustibil, semințe), în contextul în care îngrășămintele ar fi crescut cu aproximativ 40% față de anul trecut, iar motorina și forța de muncă s-au scumpit. Presiunea se vede și în deciziile de producție: fermierii și-au redus suprafețele cu porumb și floarea-soarelui de teama repetării secetei. În Dolj, suprafața cu porumb a scăzut cu peste 11.000 hectare, la 55.243 hectare, iar la floarea-soarelui de la 89.611 hectare în 2025 la 74.760 hectare în acest an agricol, în timp ce culturile de toamnă (grâu, rapiță, orz) au crescut. „E ridicolă”: fermierii spun că ajutorul nu acoperă scumpirile Fermierul Petre Petrescu (Dolj) afirmă că a avut calamitate aproximativ 100 de hectare și că, la un sprijin de 200 euro/ha, suma nu îi acoperă creșterile de costuri, inclusiv la îngrășăminte și motorină, și nici majorările salariale făcute pentru a-și păstra angajații. „Trebuie lăudată aprobarea acestui sistem de ajutor, dar ar trebui un pic mai repejor, că mi-e teamă să nu murim până atunci.” În același timp, el avertizează că, deși 2026 a fost „un an în care oamenii au mai avut un pic de cheag”, 2027 ar putea aduce „falimente masive în agricultură”, pe fondul costurilor și al accesului dificil la anumite tipuri de îngrășăminte (de exemplu NPK – îngrășăminte complexe cu azot, fosfor și potasiu). Context suplimentar, tot din Adevărul: publicația a tratat separat și „ Paradoxul agriculturii românești: record de producție în 2025 și de insolvențe în 2026 ”, în materialul Adevărul . [...]
Senatul a votat o nouă schemă de ajutor de stat pentru bovine și bubaline, cu sprijin de 68 euro/cap , iar impactul imediat pentru fermieri este că eligibilitatea va depinde de un prag minim de efectiv și de menținerea animalelor într-un interval fix de timp, potrivit AgroInfo . Proiectul de lege adoptat în această săptămână de Senat instituie o subvenție plătită „pe cap de animal” pentru crescătorii de bovine și bubaline. Măsura este încă în proces legislativ, urmând să fie adoptată definitiv și apoi implementată. Cât ar urma să fie sprijinul și ce buget are schema Conform proiectului votat, sprijinul financiar este de 68 euro/cap de animal (bovină sau bubalină), adică aproximativ 340 lei/cap (la un curs estimativ de 5 lei/euro). Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 277,1 milioane lei , potrivit aceleiași surse. Condițiile-cheie: prag minim și obligație de menținere a efectivului Schema introduce două condiții operaționale care pot face diferența între eligibil și neeligibil: prag minim de efectiv: solicitantul trebuie să dețină minimum 10 capete în exploatație la 1 martie 2026 ; menținerea efectivului: fermierul trebuie să păstreze cel puțin 75% din efectivul solicitat până la 5 octombrie 2026 . Aceste repere calendaristice și procentul de menținere sunt esențiale pentru planificarea vânzărilor, a reformei efectivului și a fluxului de numerar în ferme, deoarece condiționează accesul la sprijin. Ce urmează AgroInfo precizează că proiectul se află „în prezent în proces legislativ” pentru a fi adoptat definitiv și implementat. Până la finalizarea procedurii, rămâne de văzut forma finală a actului și calendarul concret de aplicare. [...]
