Știri
Știri din categoria Agricultură
Seceta pedologică moderată și puternică persistă în mai multe regiuni și poate pune presiune pe randamentele la grâu și porumb, în condițiile în care ANM indică deficite de umiditate în sol pe suprafețe extinse, potrivit Economica.
La grâul de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0–100 cm rămâne în limite satisfăcătoare până la optime în Oltenia și Muntenia, cea mai mare parte a Dobrogei și a Moldovei, local în sudul și centrul Transilvaniei, izolat în nord-est și în vestul Banatului, respectiv sud-estul Crișanei. În schimb, în Maramureș și pe suprafețe extinse din Crișana, dar și local în nordul și centrul Transilvaniei, nordul și nord-vestul Banatului, estul și centrul Moldovei și nordul Dobrogei, ANM semnalează secetă pedologică moderată și puternică.
În cultura porumbului, rezerva de umiditate pe profilul 0–100 cm este descrisă ca satisfăcătoare până la optimă în cea mai mare parte a Banatului, Olteniei, Munteniei, Dobrogei și Moldovei, precum și local în nord-estul, centrul și sudul Transilvaniei. Totuși, conținutul de apă din sol coboară la valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în Maramureș și Crișana și, local, în centrul și nord-vestul Transilvaniei, nordul Banatului, nord-estul Munteniei, nordul Dobrogei, sud-estul Moldovei și sudul Olteniei.
ANM estimează procese vegetative „normale și chiar intensificate” la culturile de câmp și la speciile pomicole și viticole, pe fondul unui regim termic mai ridicat decât în mod obișnuit, mai ales acolo unde solul are o bună aprovizionare cu apă. În zilele cele mai calde, maximele peste pragurile biologice critice de rezistență ale plantelor (30–32°C) pot accelera acumularea substanței uscate și maturarea la cerealierele de toamnă.
În același timp, la culturile prășitoare din zonele afectate de secetă pedologică pot apărea fenomene de stres, precum ofilirea temporară, răsucirea și uscarea parțială a frunzelor, mai ales la amiază.
Pe partea de fenologie și lucrări, ANM indică:
În zilele fără precipitații, lucrările în câmp (fertilizări, erbicidări, prașile, tratamente fitosanitare, recoltare) ar urma să se desfășoare, „pe ansamblu”, în condiții favorabile.
Perioada analizată este caracterizată de o vreme mai caldă decât normal la nivel național, „chiar caniculară” în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă este estimată între 18 și 33°C, cu 1–9°C peste mediile climatologice în majoritatea regiunilor agricole. Maximele ar urma să ajungă la 25–40°C, iar minimele la 10–25°C.
Din punct de vedere pluviometric, sunt așteptate ploi locale, izolat sub formă de aversă, reduse cantitativ, cu descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.
Recomandate
Fermierii cu pierderi de peste 30% la culturi au obligația să notifice primăria până la 15 octombrie 2026 , termen care condiționează întocmirea actelor oficiale ce pot sta ulterior la baza măsurilor de sprijin, potrivit Agronet . Procedura, prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul MADR/MAI nr. 97/63/2020 (actualizat), a fost reamintită de Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, pe fondul agravării secetei pedologice și al temperaturilor ridicate din vestul țării; informația a fost preluată și de AgroInfo. Ce trebuie depus și cine intră sub incidența termenului Regulamentul vizează utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele APIA , ale căror culturi au fost calamitate în proporție de peste 30%. Înștiințarea se depune la unitatea administrativ-teritorială (primăria) pe raza căreia se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice. Pentru culturile înființate în toamnă, termenul a fost 1 august. Pentru celelalte culturi agricole, termenul-limită este 15 octombrie 2026 (inclusiv) . Documentul trebuie să includă, între altele: date de identificare pentru fermier și exploatație; cultura afectată; blocul fizic; parcela agricolă sau tarlaua; suprafața declarată la APIA și suprafața calamitată; mențiunea dacă terenul este într-o zonă irigabilă. După primirea notificării, comitetul local pentru situații de urgență întocmește raportul operativ, iar informațiile intră în circuitul județean de evaluare. Regula operațională care poate bloca evaluarea: „martorul” de 5% Pentru situațiile în care cultura trebuie recoltată sau desființată înainte ca membrii comisiei să ajungă în teren, fermierul poate interveni, dar trebuie să păstreze o zonă martor de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei afectate. Această zonă trebuie să rămână nerecoltată sau nereînsămânțată, pentru a putea fi verificată. Exemplele din material indică: la 100 ha afectate, martorul minim este 5 ha; la 40 ha afectate, martorul minim este 2 ha. Calendarul de constatare: proces-verbal până la 30 noiembrie După notificare, prefectul numește comisiile de constatare și evaluare (administrație locală, APIA și Direcția pentru Agricultură Județeană). Prezența în teren a comisiei și a fermierului (sau a reprezentantului) este obligatorie. Pentru culturile vizate de termenul din 15 octombrie, procesele-verbale trebuie întocmite până la 30 noiembrie 2026 , iar raportul județean de sinteză până la 15 decembrie 2026 . Procesul-verbal consemnează, între altele, suprafața calamitată, producția estimată pe suprafața afectată, producția medie de referință și procentul de diminuare a producției. De ce contează: actele sunt baza pentru eventuale măsuri de sprijin Regulamentul prevede că măsurile și acțiunile financiare pentru înlăturarea efectelor secetei pedologice au la bază procesele-verbale de constatare și evaluare. Cu alte cuvinte, miza notificării este intrarea pierderilor în evidența oficială, cu documente utilizabile ulterior în cadrul măsurilor de sprijin pentru suprafețele calamitate. În județul Arad, contextul este deja tensionat: publicația arată că 1.279 de fermieri au notificat 79.359 ha de culturi de toamnă afectate, în 44 dintre cele 76 de unități administrativ-teritoriale, cu grade de afectare între 30% și 70% . [...]
Diferența dintre prețul la poarta fermei și cel de la raft a fost pusă din nou sub semnul întrebării , după ce antreprenorul și deputatul AUR Mohammad Murad a acuzat existența unor comisioane foarte mari în relația dintre producători și marile lanțuri comerciale, în prima zi a Forumului de la Neptun (11–12 august, județul Constanța), potrivit Agrointel . Murad a susținut că producătorii de legume ajung să vândă la prețuri foarte mici, în timp ce consumatorii plătesc de câteva ori mai mult în retail. Ca exemplu, el a indicat varza din bazinul legumicol Lungulețu (Dâmbovița), despre care a spus că se vinde în această perioadă cu aproximativ 0,70 lei/kg, în timp ce în magazine ar ajunge la 2,50–3 lei/kg. „Majoritatea magazinelor sunt ale multinaționalelor. Uitați-vă la prețurile care sunt astăzi. Varza la Lungulețu este 70 de bani și n-au ce face cu ea. De acolo luăm noi pentru hoteluri. Am fost la Lidl, la Kaufland, Selgros, Metro, unde doriți, varza este 3 lei, 2,50 lei.” Acuzații privind comisioanele și „exportul profitului” În intervenția sa, deputatul a ridicat problema costurilor și comisioanelor pe care furnizorii le-ar suporta în relația cu marile rețele comerciale, afirmând că „li se ia comision de 300%” și că „profitul se exportă”. Publicația precizează că afirmațiile despre nivelul comisioanelor reprezintă poziția exprimată de Mohammad Murad în cadrul evenimentului. „Și li se ia comision de 300%! Iar profitul se exportă, pentru că România nu este o țară «stabilă».” Exemplul se extinde și la ceapă Murad a spus că problema nu ar fi izolată și a dat un exemplu similar pentru cultura de ceapă, afirmând că în zone precum Titu sau Slobozia producătorii „muncesc tot anul” și ajung să vândă tot la circa 0,70 lei. Declarațiile au fost făcute marți, 11 august, în prima zi a Forumului de la Neptun, eveniment care abordează teme legate de economie, agricultură și dezvoltarea mediului antreprenorial. [...]
Exporturile de pepeni românești prin Lidl au ajuns la 2.820 de tone până la finalul lui iulie, aproape triplu față de 2025 , semnalând o creștere rapidă a capacității de valorificare externă a producției locale prin lanțuri de retail, potrivit Economedia . La finalul lunii iulie, Lidl România a exportat aproximativ 2.820 de tone de pepeni românești, comparativ cu 1.096 de tone în 2025. În acest sezon, retailerul a facilitat exportul de pepene verde și pepene verde cu puțini sâmburi către magazinele din Polonia și Slovacia. Din punct de vedere operațional, compania spune că, începând cu jumătatea lunii iulie, întregul sortiment de pepeni disponibil în magazinele Lidl provine de la producători români, ceea ce indică o aprovizionare integral locală pe segmentul respectiv în plin sezon. Cum își gestionează Lidl volumele și ce înseamnă pentru fermieri Retailerul descrie un model de planificare în avans, cu rol atât în reducerea risipei, cât și în stabilizarea veniturilor producătorilor, prin preluarea cantităților agreate și utilizarea rețelei internaționale atunci când producția depășește estimările. „Împreună cu partenerii noștri locali, stabilim cu un an înainte un plan de producție eficient care combate risipa alimentară. Prin preluarea cantităților discutate, le oferim siguranță fermierilor și asigurăm un flux constant de produse românești pe tot parcursul sezonului. Atunci când recoltele depășesc estimările, valorificăm rețeaua noastră internațională pentru a facilita exportul și peste volumele planificate. Toate aceste lucruri se unesc într-un parteneriat pe termen lung, iar acest lucru se vede inclusiv în economia românească. Colaborăm cu peste 600 de producători locali din toată țara care dovedesc că pot fi competitivi inclusiv pe piața europeană”, a spus Otto Keul , Head of Purchasing Fresh&Frozen Food Lidl România. Standardele cerute la furnizare: certificare și limite la pesticide Pe partea de conformare, Lidl precizează că toți furnizorii săi de fructe și legume dețin certificarea GLOBAL G.A.P. (standard internațional pentru bune practici agricole). În plus, compania solicită ca nivelul reziduurilor de pesticide să fie sub o treime din limita maximă admisă de Regulamentul (CE) nr. 396/2005. [...]
România are șanse mari să rămână liderul UE la exportul de porumb în 2026/27 , pe fondul scăderii producției europene și al loviturii primite de Franța din cauza secetei, potrivit unei analize Economica , care citează un raport al USDA . Miza pentru România este menținerea cererii din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), principala piață externă. USDA anticipează că exporturile europene de porumb vor scădea în anul de marketing 2026/27, pe fondul unei „culturi reduse semnificativ”. În acest context, România ar urma să își păstreze nivelul exporturilor, „sub presupunerea” că MENA rămâne o destinație atractivă. În paralel, Franța – principalul competitor – este așteptată să își reducă drastic exporturile către Regatul Unit, cea mai importantă piață de export a UE, din cauza producției mai mici. Dependența de MENA, principalul test pentru exporturi În anul comercial trecut, România a livrat în afara UE 1,1 milioane de tone de porumb, față de 1,2 milioane de tone cu un an înainte, dintr-o producție totală de 7,7 milioane de tone, conform datelor Comisiei Europene analizate de Economica. Cele mai mari cantități au mers către: Liban: 409.300 tone Israel: 193.400 tone Turcia: 161.700 tone USDA notează și schimbarea de profil a destinațiilor, arătând că Libanul a devenit a doua cea mai mare destinație după Regatul Unit, performanță „atribuită în întregime României”. Producție mai mică în UE și în România: exporturile se joacă pe disponibilitate Pentru 2026/27, USDA estimează că producția de porumb a UE va coborî la 52,5 milioane de tone metrice, de la 56,8 milioane în sezonul anterior, pe fondul reducerii suprafețelor cultivate (7,5 milioane de hectare față de 8,1 milioane) și al scăderii randamentelor la hectar. Cea mai mare reducere de suprafață este raportată în Franța, urmată de Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Spania și Portugalia, în timp ce Germania și Italia au înregistrat creșteri minore față de estimările din primăvară. În România, datele Ministerului Agriculturii indică 1,7 milioane de hectare cultivate cu porumb în această primăvară, în scădere cu 14% față de anul anterior. La un randament mediu estimat la 4,03 tone la hectar (plus 2% față de anul trecut), producția totală ar putea ajunge la 6,8 milioane de tone, de la 7,7 milioane de tone anul trecut. Raportul USDA mai menționează probleme de vegetație în România: temperaturi sub media sezonieră și sol umed care au întârziat semănatul, răsărire târzie și creștere lentă, iar în unele cazuri răsărire neuniformă și atacuri de dăunători și păsări, care au dus la reînsămânțări. Cerere internă mai slabă în UE, pe fondul competiției cu alte cereale Pe partea de consum, USDA estimează că Europa va consuma 73 milioane de tone în 2026/27, în principal din cauza unei utilizări mai reduse în furajare. Motivul: porumbul ar urma să fie mai puțin competitiv față de alte cereale furajere, precum grâul și orzul, din cauza disponibilității mai scăzute. Și utilizarea industrială este prevăzută să scadă sub nivelul sezonului anterior: așteptările pozitive din Polonia, România, Austria și Italia nu ar compensa revizuirea în scădere determinată de oferta redusă din Ungaria. În ansamblu, tabloul descris de USDA sugerează că România își poate păstra avantajul la export mai ales prin slăbirea concurenței franceze și prin menținerea accesului la piețele MENA, într-un sezon în care disponibilitatea de marfă va fi, în general, mai mică în UE. [...]
MADR cere flexibilizarea regulilor UE pentru a limita pagubele din ferme provocate de specii protejate , în contextul evaluării la nivel european a directivelor privind păsările și habitatele, potrivit AgroInfo . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că a finalizat completarea chestionarului Comisiei Europene din „testul de rezistență” (stress test) aplicat Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice și Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Demersul face parte din consultarea publică inițiată de Comisia Europeană la 12 mai 2026, care urmărește să identifice dificultăți, suprapuneri și sarcini administrative, cu obiectivul de simplificare. În răspunsul transmis, MADR spune că a urmărit „susținerea intereselor fermierilor” și un echilibru între conservarea biodiversității și desfășurarea activităților agricole „în condiții de predictibilitate și sustenabilitate economică”. Ministerul argumentează că protejarea biodiversității și o agricultură competitivă pot coexista, dacă măsurile sunt „fundamentate științific” și adaptate realităților din teren, iar fermierii au „reguli clare, coerente și predictibile”. Ce schimbări cere MADR în aplicarea directivelor Punctul central al poziției este accelerarea și simplificarea mecanismelor prin care statele pot interveni atunci când speciile protejate produc pagube în agricultură. În chestionarul completat pentru Comisia Europeană, MADR indică drept priorități: simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare (excepții de la regimul de protecție, în condiții reglementate); mai multă flexibilitate pentru statele în care anumite specii protejate au atins un „statut favorabil de conservare” și au populații în creștere; management bazat pe date științifice și intervenții adaptate situației naționale, cu menținerea protecției biodiversității. De ce contează pentru fermieri: pagube și venituri Ministerul leagă direct aplicarea celor două directive de impactul economic din teren, menționând că, în România, populațiile unor specii precum ursul brun, ciorile și cormoranii „generează pagube importante” în agricultură, zootehnie și acvacultură, afectând veniturile fermierilor și continuitatea activităților economice. „Considerăm necesare simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare, precum și o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor. Managementul acestora trebuie să se bazeze pe date științifice și să permită intervenții adaptate situației naționale, asigurând concomitent protecția biodiversității, a producției agricole, a securității alimentare și a siguranței publice.” În final, MADR mai arată că evaluarea directivelor ar trebui să țină cont de particularitățile statelor membre și de diversitatea sistemelor agricole europene. Publicația nu oferă un calendar pentru eventuale modificări la nivelul UE, dincolo de faptul că procesul este în derulare în cadrul consultării Comisiei Europene. [...]
Canicula reduce fereastra de lucru în câmp la câteva ore dimineața , iar în Banat și Crișana maximele urcă spre 34°C până la prânz, cu presiune pe apă și risc de stres termic pentru oameni și culturi, potrivit Agronet . La nivel național, ziua de 11 august (ora 05:00) începe senin, cu probabilități foarte mici de ploaie în intervalul de lucru de dimineață până la prânz. Estimările indică 0 mm precipitații în toate regiunile analizate, iar probabilitatea maximă de ploaie rămâne între 1% și 4%. Limitarea majoră este încălzirea rapidă, cu avertizări de caniculă și disconfort termic în aproape toate regiunile, cu excepția Dobrogei. Unde se strânge cel mai mult „fereastra” operațională În Banat (Timiș, Caraș-Severin) și Crișana (Arad, Bihor), încălzirea către 34°C până la prânz impune comprimarea lucrărilor în primele ore ale dimineții. În ambele regiuni, precipitațiile sunt estimate la 0 mm, iar avertizările sunt de cod portocaliu pentru caniculă și disconfort termic. Diferența relevantă pentru deciziile din fermă este pe componenta de uscare a solului: în Crișana, umiditatea este mai redusă (29,5%), iar evapotranspirația este cea mai ridicată dintre regiunile analizate (7,47 mm), ceea ce amplifică riscul de stres hidric și pune presiune pe planificarea irigării. Ce înseamnă pentru lucrările din fermă, până la prânz Recomandările operaționale din buletin vizează, în esență, mutarea activităților în intervale scurte, matinale, și evitarea expunerii pe măsură ce temperatura crește: Tratamente : pot fi luate în calcul doar în ferestre matinale scurte, după verificarea vântului și a umezelii de pe frunză; sunt de evitat orele care se încălzesc repede. Recoltare și transport : pot fi planificate acolo unde cultura este la maturitate și accesul este bun, cu atenție la stresul termic al personalului și la protejarea încărcăturii. Irigare : decizia trebuie bazată pe controlul local al umidității din sol, în contextul unei evapotranspirații ridicate (interval indicat: 5,12–7,47 mm). Context regional: fără ploi, dar cu diferențe de vânt și avertizări Dobrogea rămâne fără avertizări, însă tot fără precipitații utile (0 mm) și cu vânt mai prezent (rafale până la 23,5 km/h), ceea ce poate limita ferestrele pentru tratamente. În restul regiunilor (inclusiv Muntenia, Oltenia, București-Ilfov, Transilvania, Moldova și zona montană), buletinul indică avertizări de cod portocaliu și maxime de peste 31°C până la prânz, ceea ce menține presiunea pe organizarea lucrărilor în prima parte a zilei. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, elementele de urmărit sunt creșterea rapidă a temperaturii, umezeala frunzei la pornirea lucrului și vântul local înaintea oricărui tratament. În lipsa ploilor estimate, verificarea accesului utilajelor pe fiecare parcelă și a rezervei de apă rămâne esențială, iar irigarea ar trebui decisă pe baza controlului local al solului și al culturii. [...]
