Știri
Știri din categoria Agricultură
Debitul Dunării se apropie de un minim istoric, iar asta înseamnă restricții la irigații și presiune suplimentară pe activitățile agricole din sudul țării, într-un context de secetă prelungită, potrivit Adevărul. La Giurgiu, retragerea apei a lăsat descoperite suprafețe mari din albie, iar schimbarea se vede deja în economie locală, inclusiv în pescuit.
Conform Administrației Naționale „Apele Române”, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) este de 1.600 metri cubi pe secundă, cu o posibilă scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, pe baza prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Nivelul este cu aproape trei sferturi sub media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) și se apropie de recordul negativ din 1985, când debitul a coborât la 1.400 mc/s, potrivit unei informări distribuite de Apele Române pe Facebook.
Efectul direct pentru agricultură este în zona de irigații, unde autoritățile mențin măsuri de restricționare a livrărilor de apă. Pe sectorul Călărași–Cernavodă sunt în vigoare restricțiile de treapta a III-a, ceea ce înseamnă apă livrată cu debite reduse sau doar în anumite intervale orare.
În practică, un astfel de regim complică planificarea udărilor și poate reduce eficiența irigațiilor exact în perioada de vârf a consumului de apă, când temperaturile sunt ridicate și precipitațiile insuficiente.
„Apele Române” arată că seceta hidrologică afectează mai multe regiuni – Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova – iar în unele zone râurile au ajuns la debite foarte mici, inclusiv cu fenomene de secare pe anumite sectoare.
Autoritățile monitorizează și riscul de „înflorire algală” (dezvoltare accelerată a algelor, favorizată de apă caldă și debit mic), însă, la momentul informării, fenomenul era considerat în limite normale.
Pentru populație nu sunt instituite restricții de alimentare cu apă, iar gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel pe care autoritățile îl consideră suficient pentru alimentarea în sistem centralizat.
Recomandate
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]
Un focar de Cyclospora lovește simultan cererea și oferta de salată iceberg în SUA, împingând costurile în sus și tăind vânzări în restaurante , potrivit Mediafax . Autoritățile sanitare investighează o posibilă legătură între îmbolnăviri și salata iceberg mărunțită servită în restaurante, iar consumatorii evită tot mai des preparatele care o conțin. Efect economic imediat: vânzări mai mici în lanțurile de restaurante Lanțul Taco Bell este indicat ca fiind printre cele mai afectate, după ce ancheta ar fi arătat salata iceberg mărunțită ca posibilă sursă. Compania a retras produsul din toate restaurantele, iar furnizorul a rechemat loturile suspecte de contaminare. Impactul se vede și în rezultate: compania-mamă Yum Brands a anunțat că vânzările au scăzut cu 2% în perioada iulie–septembrie, după ce în trimestrul precedent crescuseră cu 7%. Efectele se extind și dincolo de companiile vizate direct de investigație. Chipotle Mexican Grill a transmis că se așteaptă la vânzări mai mici decât estimase inițial, pe fondul evitării de către clienți a preparatelor cu salată. Presiune pe preț: salata era deja mai scumpă din cauza vremii Focarul vine într-un an dificil pentru cultivatorii de salată din SUA. Temperaturile neobișnuit de ridicate din Arizona, unul dintre principalele state producătoare, au afectat recoltele și au redus oferta. Pe acest fond, americanii au plătit în medie cu 33% mai mult pentru salata proaspătă decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale. La scumpiri au contribuit și costurile mai mari de transport și refrigerare. Context: ce este Cyclospora și de ce contează pentru lanțul alimentar Cyclospora cayetanensis este un parazit microscopic care provoacă ciclosporiază, o infecție intestinală transmisă prin alimente sau apă contaminate. În material se menționează că focarul a îmbolnăvit mii de persoane, iar autoritățile sanitare continuă investigația privind sursa exactă. Pentru industrie, combinația dintre retrageri/rechemări, schimbarea comportamentului de consum și scăderea producției din motive meteo amplifică volatilitatea pe un produs de bază, cu efecte directe în costurile și vânzările din segmentul de restaurante. [...]
Două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine, cu un buget total de peste 65 milioane euro, au trecut de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților , dar plățile depind în continuare de aprobarea Comisiei Europene și de pașii finali din Parlament, potrivit AGRO TV . Măsurile sunt gândite ca o compensare parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor de producție, în special la îngrășăminte și combustibili, pe fondul efectelor economice ale crizei din Orientul Mijlociu. Schemele ar urma să acopere activitatea fermelor zootehnice derulată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, iar sprijinul ar putea fi acordat până la finalul anului, după avizul Comisiei Europene. Ce sume sunt prevăzute și cum ar urma să fie finanțate După amendamentele adoptate în comisie, plafoanele maxime sunt: Suine: 11,54 milioane euro (aprox. 58 milioane lei), bani care ar urma să vină din suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Bovine: 54,4 milioane euro (aprox. 277,18 milioane lei), finanțare prin aceeași procedură bugetară. În ambele cazuri, Guvernul ar urma să adopte hotărârile necesare în termen de zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actelor normative. Condiția-cheie: aprobarea Comisiei Europene și implementarea prin APIA Schema va fi notificată Comisiei Europene în baza articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar implementarea la nivel național ar urma să fie făcută prin centrele județene și locale ale APIA . Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, deputatul Ionel Ciunt, a indicat că măsurile se bazează pe cadrul temporar de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu, care permite granturi temporare pentru sectoarele afectate de scumpirile la energie, combustibili și îngrășăminte. Termenul-limită până la care ajutoarele pot fi acordate este 31 decembrie 2026 , iar plafonul maxim pe beneficiar este de 50.000 euro (aprox. 252.000 lei), conform regulilor europene aplicabile. Ce urmează în Parlament Inițiativele au fost deja adoptate de Senat, în procedură de urgență. Înainte de votul final în plenul Camerei Deputaților, proiectele trebuie să primească și raportul Comisiei pentru buget, ultimul pas parlamentar înainte de trimiterea la promulgare. [...]
Guvernul a majorat cu 94,3 milioane de lei bugetul schemei de compensare a accizei la motorina folosită în agricultură , pentru a acoperi integral plata sprijinului aferent cantităților utilizate de fermieri în perioada 1 ianuarie–31 martie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Măsura are impact direct în costurile de producție, într-un moment în care lucrările agricole mecanizate depind de prețul combustibilului. Hotărârea de Guvern adoptată în ședința din 30 iulie 2026 modifică HG nr. 1.174/2014 și asigură fondurile necesare pentru plata integrală a sprijinului aferent primului trimestru din 2026. Ce se schimbă în buget și ce acoperă suplimentarea Bugetul schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 este suplimentat cu 94,3 milioane de lei, de la 620 milioane de lei la 714,3 milioane de lei. Conform ministerului, majorarea este făcută astfel încât să fie acoperită în totalitate plata sprijinului aferent perioadei 1 ianuarie–31 martie 2026. Nivelul sprijinului și cine poate beneficia Schema vizează producătorii agricoli din trei zone: sectorul vegetal; sectorul zootehnic; îmbunătățiri funciare. În 2026, sprijinul este de 2,697 lei/litru, reprezentând diferența dintre acciza standard și acciza redusă aplicabilă motorinei utilizate în agricultură. Rata accizei reduse este de 106,72 lei/1.000 litri, conform prevederilor legale în vigoare. Plăți și posibilă schimbare de termen în viitor Plățile urmează să fie făcute prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , în limita bugetului aprobat. Vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a indicat și o posibilă schimbare de ritm pentru viitor: „În același timp, ajutorul de stat trebuie să ajungă cât mai rapid la fermieri, de aceea lucrăm la o propunere astfel încât, în viitor, fermierii să poată recupera sumele aferente accizei în maximum trei luni de la achiziția motorinei.” [...]
Canicula și evapotranspirația ridicată împing fermele din vest spre irigare și lucru seara , în condițiile în care, la buletinul de la ora 18:00 din 29 iulie 2026, nu sunt estimate ploi semnificative în regiunile analizate, potrivit Agronet . Fereastra de lucru rămâne utilă până spre seară pentru recoltare, transport și lucrări în câmp, dar cu limitări legate de stresul termic și pierderea apei din sol. Ce se schimbă operațional: ferestre de lucru, dar cu restricții la tratamente În ansamblu, transportul este considerat favorabil spre seară, iar recoltarea și manipularea loturilor uscate pot continua în intervalele fără umezeală. În schimb, tratamentele (intervențiile fitosanitare) sunt de limitat la perioade cu vânt redus, fără ploaie apropiată și fără stres termic, cu prudență sporită în Banat și Crișana. Irigarea este indicată ca decizie de evaluat cu prioritate în vest, Oltenia, Muntenia, București-Ilfov și Transilvania, în funcție de umiditatea efectivă a solului. Vestul (Banat și Crișana): caniculă și presiune pe apă În Banat (Timiș și Caraș-Severin), căldura și aerul foarte uscat mențin disconfortul termic până la finalul ferestrei de lucru. Pentru intervalul până seara, sunt estimate precipitații de 0 mm, cu probabilitate maximă de 1%, iar avertizarea este de cod galben pentru caniculă și disconfort termic. În aceste condiții, irigarea este trecută în prim-plan după verificarea apei din sol, iar pentru tratamente sunt indicate doar intervale scurte, mai potrivite după răcire. În Crișana (Arad și Bihor), seara rămâne uscată, cu vânt slab până la moderat și șanse foarte mici de ploaie (0 mm estimate; probabilitate maximă 1%). Agronet indică evapotranspirație de 6,79 mm, ceea ce susține nevoia de verificare rapidă a solelor (porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi, vie) și prioritizarea irigării, în timp ce tratamentele rămân o opțiune restrictivă în context de caniculă. Restul regiunilor: logistică posibilă, deficitul de apă rămâne de urmărit În Maramureș și Satu Mare, intervalul de final de zi este descris ca favorabil pentru transport și lucrări, cu probabilitate redusă de ploaie (maxim 5%), dar cu recomandarea de a verifica vântul înaintea tratamentelor. Transilvania are un final de zi însorit, fără avertizări active și fără precipitații estimate, însă evapotranspirația de peste 5 mm este un semnal pentru monitorizarea umidității în culturile sensibile la deficit. În Moldova, vremea este liniștită și permite continuarea recoltării și transportului, dar vântul rămâne un factor de control pentru orice tratament, iar lipsa ploilor susține monitorizarea stresului hidric în culturile cu consum mare de apă. Dobrogea rămâne uscată, cu fereastră bună pentru lucrări și transport, însă vântul și rafalele pot limita precizia intervențiilor fitosanitare, care sunt de amânat pentru o fereastră mai potrivită. Muntenia are condiții stabile, fără ploi estimate, cu vânt moderat; activitatea poate continua, dar cu atenție la necesarul de apă al culturilor de vară. La ce să se aștepte fermele în orele următoare În lipsa ploilor prognozate în fereastra de lucru, deciziile cu impact imediat rămân organizarea muncii spre seară (pentru a reduce expunerea la arșiță) și prioritizarea irigării acolo unde verificarea locală confirmă deficitul de apă din sol, mai ales în vest și în zonele cu caniculă. [...]
România cere ca reînnoirea generațională să devină obiectiv transversal în viitoarea Politică Comună în domeniul Pescuitului , mizând pe simplificarea regulilor și pe un pachet de sprijin pentru tineri, într-un sector care se confruntă cu îmbătrânirea forței de muncă și dificultăți de recrutare, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Poziția a fost prezentată de subsecretarul de stat Cristian-Mihael Leonov la reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili pentru pescuit (28–29 iulie 2026, Cork), organizată sub egida Președinției irlandeze a Consiliului UE. Discuțiile au vizat atât condițiile de muncă și siguranța, cât și îmbunătățirea cadrului de reglementare și consolidarea competitivității economice a sectorului după 2028. Ce măsuri susține România la nivel UE În intervențiile sale, delegația României a susținut o serie de direcții cu impact de reglementare și operațional pentru operatori, în special pentru cei mici: includerea reînnoirii generaționale ca obiectiv transversal al viitoarei Politici Comune în domeniul Pescuitului; simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru operatorii la scară mică; mecanisme mai accesibile de autorizare în acvacultură; dezvoltarea unui „pachet de instalare” pentru tinerii pescari și antreprenorii din acvacultură, care să combine sprijin financiar, formare profesională, mentorat și investiții în tehnologii moderne. De ce contează: finanțare predictibilă și reguli mai ușor de aplicat MADR leagă atragerea tinerilor de viabilitatea economică a sectorului și de accesul la finanțare, într-un cadru cu reguli clare și condiții de muncă sigure. „Nu putem vorbi despre reînnoire generațională fără un sector viabil economic, cu reguli clare, condiții de muncă sigure și acces real la finanțare. Tinerii trebuie să vadă în pescuit și acvacultură o perspectivă profesională stabilă, modernă și atractivă. România va susține măsuri europene care protejează resursele, dar care investesc, în egală măsură, în oameni, în întreprinderi și în dezvoltarea comunităților costiere și rurale”, a declarat subsecretarul de stat Cristian-Mihael Leonov. În marja reuniunii, Leonov a discutat cu comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, și cu ministrul irlandez al agriculturii, alimentației și mediului marin, Martin Heydon. Potrivit ministerului, discuțiile au vizat particularitățile sectorului românesc (inclusiv acvacultura de apă dulce și pescuitul costier la scară mică din Marea Neagră) și nevoia unei finanțări europene „predictibile și clar identificabile” pentru pescuit și acvacultură, inclusiv pentru control și colectarea datelor. Ce urmează Ministerul afirmă că va continua să promoveze în negocierile europene soluții adaptate specificului național, cu obiectivul de modernizare a sectorului, dezvoltare durabilă a acvaculturii și crearea de oportunități pentru noua generație de pescari și antreprenori. În comunicat nu sunt precizate termene sau instrumente financiare concrete pentru implementarea propunerilor. [...]
