Știri
Debitul Dunării se apropie de un minim istoric, iar asta înseamnă restricții la irigații și presiune suplimentară pe activitățile agricole din sudul țării , într-un context de secetă prelungită, potrivit Adevărul . La Giurgiu , retragerea apei a lăsat descoperite suprafețe mari din albie, iar schimbarea se vede deja în economie locală, inclusiv în pescuit. Conform Administrației Naționale „Apele Române ”, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) este de 1.600 metri cubi pe secundă, cu o posibilă scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, pe baza prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Nivelul este cu aproape trei sferturi sub media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) și se apropie de recordul negativ din 1985, când debitul a coborât la 1.400 mc/s, potrivit unei informări distribuite de Apele Române pe Facebook. Ce se schimbă pentru agricultură: apă mai puțină pentru irigații Efectul direct pentru agricultură este în zona de irigații, unde autoritățile mențin măsuri de restricționare a livrărilor de apă. Pe sectorul Călărași–Cernavodă sunt în vigoare restricțiile de treapta a III-a, ceea ce înseamnă apă livrată cu debite reduse sau doar în anumite intervale orare. În practică, un astfel de regim complică planificarea udărilor și poate reduce eficiența irigațiilor exact în perioada de vârf a consumului de apă, când temperaturile sunt ridicate și precipitațiile insuficiente. Context: secetă hidrologică extinsă și monitorizare pe mai multe bazine „Apele Române” arată că seceta hidrologică afectează mai multe regiuni – Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova – iar în unele zone râurile au ajuns la debite foarte mici, inclusiv cu fenomene de secare pe anumite sectoare. Autoritățile monitorizează și riscul de „înflorire algală” (dezvoltare accelerată a algelor, favorizată de apă caldă și debit mic), însă, la momentul informării, fenomenul era considerat în limite normale. Pentru populație nu sunt instituite restricții de alimentare cu apă, iar gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel pe care autoritățile îl consideră suficient pentru alimentarea în sistem centralizat. [...]
