Știri
Știri din categoria Agricultură

Lipsa a 272.742 de puieți din pepinierele Romsilva a generat un prejudiciu de 94.757 lei și 18 sancțiuni disciplinare, iar regia spune că diferența dintre stocurile din acte și cele din teren reprezintă 0,9% din producția anuală, potrivit Digi24. Cazul ridică o problemă de control operațional și de trasabilitate în pepinierele silvice, într-un moment în care statul derulează campanii anuale de împădurire.
Romsilva afirmă că Garda Forestieră Timișoara a făcut, în ultimul trimestru al anului trecut, un control în pepinierele silvice ale celor 17 ocoale silvice din cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin. Verificările au indicat diferențe între stocul scriptic și cel faptic la 7 ocoale, cu o lipsă cumulată de 272.742 de puieți forestieri.
Regia susține că este vorba despre „pierderi tehnologice admisibile” care nu au fost consemnate. Valoarea medie de inventar a unui puiet forestier a fost indicată la 0,34 lei (cu TVA), iar prejudiciul calculat se ridică la 94.757 lei.
Potrivit instituției, noua conducere a Direcției Silvice Caraș-Severin a dispus măsuri pentru recuperarea prejudiciului și a aplicat 18 sancțiuni disciplinare personalului silvic care ar fi încălcat îndatoririle de serviciu. Garda Forestieră Timișoara a fost informată despre demersuri și sancțiuni la 28 ianuarie 2026.
Romsilva mai precizează că produce anual, în 514 pepiniere silvice, peste 30 de milioane de puieți forestieri, din care circa 23 de milioane sunt folosiți în cele două campanii de împăduriri (primăvara și toamna). În acest context, deficiența din Caraș-Severin ar reprezenta 0,9% din producția anuală la nivelul regiei.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că aproximativ 250.000 de puieți care ar fi trebuit plantați în anii următori existau în documente, dar nu au fost găsiți în teren. În plus, controlul a indicat că personalul care gestiona pepinierele ar fi știut despre lipsa puieților, dar ar fi continuat să îi treacă în acte și, în unele situații, să deconteze lucrări de întreținere pentru culturi care nu mai existau efectiv.
Ministrul a apreciat situația drept un mecanism prin care „se fură pădurile viitoare” și a anunțat depunerea unei sesizări penale. Romsilva afirmă, la rândul ei, că nu tolerează consemnarea în documente oficiale a unor date care nu reflectă situația din teren și că aplică sancțiunile prevăzute de lege.
Recomandate

Un control al Gărzii Forestiere Timișoara a găsit lipsă în teren circa 250.000 de puieți trecuți în acte , iar cazul a ajuns la organele penale, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, spune că puieții ar fi trebuit plantați în anii următori, însă „existau doar pe hârtie”. Verificările au vizat 55 de pepiniere din zona Timișoara – Direcția Silvică Caraș-Severin . Concluzia controlului: personalul silvic care gestiona pepinierele ar fi știut că puieții lipsesc, dar ar fi continuat să îi treacă în documente și, în unele situații, să deconteze lucrări de întreținere pentru culturi care „nu mai existau efectiv în teren”. Prejudiciul estimat este de 77.000 de lei, conform ministrului. „Documentele arătau o realitate, iar terenul arăta alta”, a scris pe Facebook Diana Buzoianu. Impact operațional și de reglementare: sesizare penală și schimbarea modului de evaluare Buzoianu afirmă că Garda Forestieră de la Timișoara a făcut sesizare către organele penale. În paralel, ministrul critică sancțiunile disciplinare aplicate la nivelul Direcției Silvice Caraș-Severin, pe care le descrie ca fiind limitate la reduceri salariale de 10% pentru personalul silvic și avertismente scrise pentru șefii de ocol. În acest context, ministrul interimar leagă cazul de reforma anunțată la Romsilva, care ar urma să introducă „contracte de mandat” pentru șefii de ocoale, cu criterii de performanță „clare”. Potrivit declarațiilor sale, de anul viitor, în urma evaluărilor, neîndeplinirea criteriilor – inclusiv realizarea efectivă a lucrărilor planificate în pepiniere – ar urma să ducă la desfacerea contractului, nu la avertismente. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de ancheta organelor penale și de măsurile administrative interne. Ministrul spune că „vom vedea ce măsuri se vor lua la final”, în timp ce reforma la Romsilva este prezentată ca mecanism menit să reducă riscul repetării unor situații similare pe termen mediu. [...]

Dependența României de importurile de porc rămâne structurală, cu un deficit comercial de 1,4 mld. euro , iar pesta porcină africană blochează exporturile și împinge procesatorii într-un model paradoxal: importă carne, o procesează local și o reexportă cu valoare adăugată. Imaginea de ansamblu este descrisă de Alin Zamfira , acționar și președinte al consiliului de administrație al Abatorului Periș, într-o intervenție citată de Ziarul Financiar . „Importăm mii de tone de carne, le procesăm în România şi ulterior le trimitem în Spania, cu valoare adăugată, doar datorită faptului că le dăm gustul din România“, spune Zamfira, rezumând situația în care „gustul românesc” ajunge la export, dar nu și „carnea românească”. Deficitul: importuri de 72%–74% din consum și exporturi blocate Potrivit antreprenorului, România importă între 72% și 74% din carnea de porc pe care o consumă, iar deficitul comercial pe acest segment a ajuns la 1,4 miliarde de euro. Cauza principală invocată este pesta porcină africană, care „ține granițele închise” pentru export și lasă industria fără stabilitate. În acest context, Zamfira descrie România ca pe „un lac”, în sensul că producătorii nu pot ieși cu produse românești pe piața comunitară, cu atât mai puțin pe piețe precum China sau Japonia. „Brand de țară” fără volum și competitivitate: problema nu e doar legislația În comparație cu piețe precum Franța sau Marea Britanie, unde steagul țării apare pe multe produse alimentare, iar consumatorii răspund cu loialitate, Zamfira susține că state precum Germania, Spania sau Italia își „securizează” piața internă. El indică și o limitare de cerere: consumatorii declară că vor carne românească, dar sunt mai puțin dispuși să plătească un preț mai mare pentru calitate sau prospețime. Soluția propusă de antreprenor este una operațională, nu de imagine: creșterea calității la un preț comparabil cu importurile, până când diferențele de gust și prospețime devin evidente pentru cumpărător. Efectul pestei porcine asupra producției: de la 13–14 milioane de porci la circa 3 milioane Zamfira afirmă că România creștea în anii ’90 aproximativ 13–14 milioane de porci pe an, iar acum a ajuns la circa 3 milioane. În viziunea sa, revenirea presupune integrarea lanțului și coordonare între fermieri, abatoare, procesatori și instituțiile statului, pentru redeschiderea treptată a granițelor. În același timp, el descrie presiunea constantă asupra fiecărei verigi din lanț: „Fiecare fermier şi fiecare abator stau tot timpul cu o sabie deasupra capului.” Investiții și repoziționare: extindere de capacitate și export de produse procesate Abatorul Periș, deținut de Jabbar Kanani și Alin Zamfira, a încheiat 2025 cu afaceri de 753 milioane de lei (circa 150 mil. euro), în creștere cu 24% față de anul anterior, apropiindu-se de primii cinci jucători din industria cărnii, potrivit datelor din articol. Compania construiește la Periș (Ilfov) o nouă unitate de procesare de circa 38 milioane de euro, descrisă ca fiind „ultramodernă”, mai automatizată și „robotizată”. Separat de Periș, Zamfira spune că a investit 9 milioane de lire sterline într-o fabrică de procesare în Marea Britanie, destinată inclusiv unui brand românesc pentru comunitatea de acolo, iar următoarea țintă menționată este Italia. În paralel, compania încearcă să-și crească ponderea mărcii proprii la raft: în prezent, circa 85% din producție merge sub marcă privată pentru marile lanțuri de retail, în timp ce „brand Periș” se bazează pe carne de porc crescută în ferme din România și pe o rețea de peste 80 de parteneri (număr redus față de 120 la început, pe fondul pestei porcine). În concluzie, tabloul descris la ZF Retail Summit 2026 indică faptul că un „brand de țară” în carne nu poate fi susținut doar prin etichetare, ci depinde de refacerea producției, de competitivitate la preț și de redeschiderea exporturilor; până atunci, valoarea adăugată se va face în continuare în România, dar pe materie primă importată. [...]

Seceta pedologică moderată și puternică se extinde în zone agricole-cheie , iar deficitul de apă din sol pune presiune pe culturile de grâu și porumb la început de iunie, potrivit prognozei agrometeorologice citate de AGRO TV , pe baza datelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). ANM indică o rezervă de umiditate „scăzută” sau „deosebit de scăzută” în sol în mai multe regiuni importante pentru producția vegetală, ceea ce înseamnă secetă pedologică (deficit de apă în sol) cu intensitate moderată și puternică. Din perspectivă operațională, acest tip de secetă afectează direct ritmul de vegetație și potențialul de producție, mai ales când se instalează înaintea perioadelor critice de consum de apă. Unde sunt cele mai mari probleme la grâu și porumb La grâul de toamnă, pe profilul de sol 0–100 cm, umiditatea se încadrează în limite scăzute și deosebit de scăzute în Maramureș, Crișana, Banat și Transilvania, dar și local în Moldova și Dobrogea. În restul zonelor agricole, aprovizionarea cu apă a solului este, în general, satisfăcătoare, apropiată de optim sau optimă. La porumb, rezerva de umiditate pe adâncimea 0–100 cm este estimată ca scăzută și deosebit de scăzută în Maramureș, Crișana, cea mai mare parte a Banatului și Transilvaniei, local în nordul și centrul Dobrogei, precum și izolat în Moldova și nordul Munteniei. ANM notează că, în aceste areale, culturile intră în prima lună de vară cu un deficit de apă în sol. Vremea: temperaturi aproape normale, ploi locale fără garanția refacerii rezervei din sol Prognoza indică un regim termic al aerului, în general, apropiat de normalul perioadei, cu maxime între 17 și 28°C și minime între 6 și 18°C, cu valori ușor mai scăzute posibile în zonele depresionare. Sunt așteptate și ploi locale, cu descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii izolate și posibile căderi de grindină. Totuși, ANM avertizează că episoadele de instabilitate nu rezolvă automat deficitul de apă din sol, în special acolo unde seceta pedologică este deja instalată. [...]

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău îşi mută accentul pe diversificare ca soluţie economică pentru fermele mici , prin extinderea paletei de culturi şi introducerea unor specii de nişă cu potenţial de piaţă, potrivit ZF Agropower . Miza este reducerea riscurilor şi creşterea veniturilor prin diferenţiere, într-un context în care fermierii mai mici caută tot mai des să-şi diversifice producţia. Ovidia Agapie, secretar ştiinţific al staţiunii, spune că instituţia nu se limitează la cercetare teoretică: dezvoltă soiuri adaptate condiţiilor pedoclimatice locale, testează tehnologii moderne de cultură şi produce efectiv seminţe şi răsaduri, ceea ce ar permite transferul rapid al rezultatelor către fermieri. Staţiunea este unul dintre cei mai importanţi producători de seminţe de legume din sistemul public, iar soluţiile sunt validate „în câmp şi în seră”, nu doar experimental. Ce livrează staţiunea către piaţă: soiuri omologate şi seminţe pentru producţie Staţiunea funcţionează în coordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS) şi în subordinea Ministerului Agriculturii, ca parte a Sistemului Naţional de Cercetare Agricolă. Activitatea este structurată pe patru direcţii: ameliorarea plantelor şi conservarea biodiversităţii; fiziologia plantelor; tehnologii de cultură şi producere de seminţe; protecţia plantelor. În portofoliu are peste 100 de soiuri omologate, care acoperă principalele specii legumicole, dar şi plante aromatice şi condimentare, adresându-se atât fermierilor care produc pentru vânzare, cât şi gospodăriilor pentru consum propriu. Dintre soiurile consacrate, staţiunea indică „varza de Buzău” ca reper pentru producţie stabilă, păstrare şi adaptabilitate inclusiv pentru procesare (murare). La ceapă, sunt menţionate „ceapa albă de Buzău” şi „ceapa roşie” soiul Rubiniu, apreciate pentru uniformitatea bulbilor şi capacitatea de păstrare; un avantaj operaţional subliniat este că aceste soiuri se înmulţesc prin sămânţă, ceea ce ar oferi fermierilor un control mai bun asupra costurilor şi tehnologiei de cultură. Extinderea paletei de culturi: nişe mai bine plătite şi adaptare la climă Staţiunea afirmă că, în ultimii ani, cercetarea s-a concentrat pe extinderea paletei de culturi şi pe soluţii cu „valoare economică reală” pentru fermieri. Un palier de inovaţie este introducerea şi adaptarea unor specii mai puţin cunoscute în România, dar cu potenţial ridicat: lufa , soiul Elida, cu utilizare dublă: consum ca legumă în faza de răsad (asemănător dovlecelului) şi, la maturitate, burete natural biodegradabil; castravetele apar , orientat spre segmente de nişă şi produse cu valoare adăugată. O altă direcţie este adaptarea culturilor la condiţiile climatice actuale, fiind dat exemplul spanacului de Malabar , remarcat pentru rezistenţa la temperaturi ridicate. „Impactul acestor cercetări asupra fermierilor este direct şi presupune diversificare a producţiei, reducerea riscurilor şi, foarte important, posibilitatea de a obţine venituri mai bune prin diferenţiere pe piaţă.” Unde se vede cererea: ceapă şi varză, în creştere la comenzi Pe partea comercială, staţiunea notează că, în ultimii ani, categoriile care au crescut cel mai mult ca şi comenzi au fost seminţele şi răsadurile pentru culturile de ceapă şi varza de Buzău . Agapie punctează şi diferenţa de costuri între semănatul din sămânţă şi plantarea arpagicului, arătând că semănatul poate reduce costurile, în timp ce arpagicul implică semănat manual şi cheltuieli mai mari de înfiinţare. În paralel, staţiunea continuă programele de ameliorare pentru legumele tradiţionale (tomate, ardei, vinete, castraveţi, fasole), pe fondul unei tendinţe observate la consumatori de a alege soiuri „cu gust”, inclusiv prin evenimente de degustare de tomate organizate de-a lungul timpului. [...]

Fermierii care cultivă usturoi mai au timp până pe 5 iunie să ceară sprijinul de 3.000 euro/ha (aprox. 15.000 lei/ha), în cadrul Programului de susținere a producției de usturoi , potrivit AGRO TV . Cererile se depun la Direcțiile Agricole Județene , iar fereastra de depunere este limitată la 10 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Schema este reglementată prin HG nr. 402/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 444 din 26 mai 2026, și are forma unui „ajutor de minimis” (sprijin de stat de valoare mică, acordat în condiții simplificate). Condiții-cheie și plafon pe beneficiar Ajutorul este de 3.000 euro/ha și se acordă pentru o suprafață cumulată de maximum 6 hectare pe beneficiar. Conform informațiilor din articol, pragurile de eligibilitate includ: suprafață minimă eligibilă: 3.000 metri pătrați; producție minimă: 3,5 tone/ha. Cine poate solicita și când se plătește Pot aplica persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice care desfășoară activitate în producția agricolă. Plata subvenției urmează să fie făcută într-o singură tranșă, până cel târziu la 22 decembrie 2026. Program extins la unele direcții agricole Pentru a prelua dosarele în termen, unele direcții agricole au anunțat program special. În județul Botoșani, de exemplu, cererile au putut fi depuse și sâmbătă (30 mai), duminică (31 mai) și luni (1 iunie), mai notează publicația. [...]

Cotațiile cerealelor intră în iunie cu semne de revenire, dar prețurile la poarta fermei rămân sub nivelurile din porturi. Potrivit Agrointel , după o scădere accentuată la final de mai, trasă în jos de ieftinirea petrolului, începutul verii aduce o ușoară schimbare de direcție, pe fondul scumpirii țițeiului și al unei deschideri „ușor pe plus” a grâului pe piețele americane. Europa: grâul își caută un prag, porumbul rămâne mai scump La Euronext , contractul futures pe grâu pentru septembrie 2026 (noua recoltă) a coborât cu 2,75 euro/tonă, până la 207,50 euro/tonă, cel mai redus nivel din 8 mai. În același timp, la portul Hamburg, grâul din noua recoltă este indicat la 216 euro/tonă, față de 208 euro/tonă la sfârșitul lunii mai. Pentru noua recoltă 2026, publicația indică următoarele repere orientative în piața europeană: Grâu: 216 euro/tonă Orz furajer: 197,50–199 euro/tonă (față de 196 euro/tonă la finele lui mai) Secară: 180,50–182 euro/tonă (față de 179 euro/tonă la finele lui mai) La porumb, diferența de preț față de grâu se menține: futures august 2026 la Euronext a rămas la 227 euro/tonă, iar noua recoltă (noiembrie 2026) a fost cotată la 211,75 euro/tonă, peste grâu. România: ofertele pentru recolta 2026, sub echivalentul din export În România, prețurile „la poarta fermei” pentru recolta 2026 sunt descrise ca fiind mai scăzute, în condițiile în care marfa acumulează ulterior costuri logistice și de transport până la procesare și export. Ca reper, Agrointel citează cotațiile indicative afișate de Fermele Iliuță (cumpărător din județul Călărași): Orz (recolta 2026): 845 lei/tonă Grâu de panificație (recolta 2026): 935 lei/tonă Grâu furajer (recolta 2026): 895 lei/tonă Rapiță (recolta 2026): 2.590 lei/tonă Colectarea se face prin bazele companiei din Călărași: Drăgalina, Ivănești și Floroaica. La un curs indicat de aproximativ 5,00 lei/euro, prețul grâului de panificație de 935 lei/tonă este echivalent cu circa 187 euro/tonă, sub nivelul menționat pentru portul Hamburg. Presiuni și sprijin din prognoze: UE taie din cereale, Rusia mizează pe exporturi mari Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările de producție pentru 2026: Grâu comun: 126,9 milioane tone Orz: 51,75 milioane tone Porumb: 60,35 milioane tone În schimb, estimările pentru oleaginoase au fost revizuite în sus, la 20,85 milioane tone rapiță și 8,9 milioane tone floarea-soarelui, aspect prezentat ca favorabil pentru fermierii români cu astfel de culturi. Pe partea de ofertă globală, Rusia intenționează să exporte în 2025/2026 circa 60 milioane tone de cereale, dintre care 50 milioane tone grâu, peste estimările anterioare de 43–44 milioane tone, ceea ce menține presiunea pe prețuri la nivel mondial. Rapița: scădere pe contract, posibil sprijin din soia și petrol La rapiță, contractul futures august 2026 la Euronext a scăzut cu 2,50 euro/tonă, până la 524,50 euro/tonă. Totuși, Agrointel notează că o creștere a prețurilor la soia și petrol ar putea susține cotațiile rapiței la început de săptămână. În acest context, publicația amintește estimări USDA privind o cerere mondială robustă de soia și stocuri americane mai strânse decât se așteptau piețele, alături de prognoze de producție ridicate la nivel global și importuri în creștere ale Chinei în 2026/27. De ce contează pentru fermieri și traderi Diferența dintre reperele din porturi/burse și ofertele la poarta fermei rămâne un punct sensibil în negocierile pentru recolta 2026, mai ales într-o piață în care energia (prin petrol) influențează rapid sentimentul și costurile. În paralel, perspectivele de producție din UE și planurile de export ale Rusiei pot continua să țină prețurile sub presiune, chiar dacă pe termen scurt apar semne de revenire pe fondul scumpirii țițeiului. [...]