Știri
Știri din categoria Agricultură
Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari a obținut acordul de mediu pentru fabricarea de azotați, după finalizarea procedurii de actualizare a Autorizației Integrate de Mediu. Potrivit Economedia, documentul emis de Agenția pentru Protecția Mediului stabilește cadrul operațional pentru extinderea capacităților de producție ale companiei.
CICh Năvodari, producător de fertilizanți tehnologici și biostimulatori listat la bursă, a anunțat că pentru anul 2026 are în derulare un plan de investiții orientat spre dezvoltarea de soluții tehnologice adaptate agriculturii moderne. Strategia companiei vizează în special culturile speciale, precum viticultura, pomicultura și legumicultura, prin produse care să îmbunătățească absorbția nutrienților, să susțină echilibrul vegetativ al plantelor și să crească rezistența culturilor la stres abiotic.
Planul operațional include și digitalizarea proceselor interne, precum și măsuri de eficientizare a managementului costurilor. Prin aceste schimbări, compania își propune să consolideze producția locală de fertilizanți și să dezvolte parteneriate mai strânse cu fermierii din România.
Investițiile vor contribui și la extinderea portofoliului actual de produse, care include deja gamele Nutri-Top, N-Guard, N-Guard+, Terram și Nutrifolium, destinate diferitelor tipuri de culturi agricole.
Contextul este important pentru sectorul agricol românesc, deoarece în prezent România nu mai are niciun producător major de îngrășăminte azotoase. Situația a apărut după ce combinatul Azomureș și-a oprit activitatea, a realizat concedieri colective și a pus instalațiile în conservare, ceea ce a redus semnificativ producția internă de fertilizanți esențiali pentru agricultură.
Recomandate
Costurile suplimentare generate de CBAM la îngrășăminte riscă să accelereze ieșirea fermelor din piață , într-un moment în care 20%-25% dintre fermierii din România și UE spun că nu știu dacă își mai pot continua activitatea și ar putea închide în cel mult un an fără măsuri de rentabilizare, potrivit Economica . În acest context, organizațiile din sector cer suspendarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte și un pachet mai larg de intervenții. Presiunea vine dintr-un cumul de factori: prețuri ridicate la carburanți și fertilizanți, tensiuni pe piață pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și o „recesiune prelungită” pe piețele culturilor arabile din UE, pe lângă costurile ridicate ale îngrășămintelor menținute la un nivel înalt după invazia Rusiei în Ucraina, conform comunicatului citat. CBAM și factura la îngrășăminte: estimări de cost până în 2034 În cazul îngrășămintelor, taxa CBAM ar urma să crească treptat până în 2034. Costul direct este estimat la 820 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) în 2026 , urmând să urce la 3,4 miliarde de euro (aprox. 17 miliarde lei) în 2034 , potrivit documentului. Tot acolo se arată că, pe următorii șapte ani, costul cumulat ar ajunge la aproximativ 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei) , adică peste 3% din bugetul actual al Politicii Agricole Comune (PAC) . Dacă îngrășămintele produse în UE își aliniază în continuare prețurile la cele ale importurilor, costul total ar putea urca la 39 de miliarde de euro (aprox. 195 miliarde lei) , aproape 10% din bugetul actual al PAC, sumă pe care agricultorii „nu o pot absorbi”, conform comunicatului. Efecte operaționale deja vizibile: reducerea suprafețelor și renunțarea la însămânțare Organizațiile din sector susțin că scumpirile la combustibil, îngrășăminte, ambalaje, furaje și logistică împing fermele să își ajusteze rapid activitatea. Consecințele descrise în document includ: reducerea suprafeței cultivate; schimbarea culturilor; renunțarea la însămânțare, pe motiv că producția nu mai este viabilă economic. În comunicat se avertizează că situația „afectează toate sectoarele” și poate avea consecințe pe termen lung asupra producției alimentare și asupra consumatorilor europeni, dacă nu sunt luate măsuri rapide. Ce măsuri sunt cerute: suspendări, flexibilizări și sprijin de criză Printre propunerile menționate se află un plan de acțiune cu măsuri imediate, pe termen mediu și lung, cu accent pe reducerea presiunii costurilor la inputuri și pe energie. Lista include: suspendarea CBAM pentru îngrășăminte și, pe termen lung, o soluție structurală de compensare a costurilor pentru fermieri; eliminarea temporară a tarifelor MFN (tariful „națiunii celei mai favorizate”, aplicat importurilor) și a taxelor antidumping pentru importurile de îngrășăminte din afara Rusiei; creșterea flexibilității în cadrul Directivei privind nitrații și facilitarea utilizării mai largi a gunoiului de grajd și a digestatului; acces rapid la instrumente UE pentru sprijin de lichiditate ; măsuri pentru energie sigură și accesibilă , inclusiv accelerarea diversificării prin bioenergie, biometan, biogaz și energie regenerabilă la nivelul fermelor; consolidarea cadrului temporar de criză energetică: plafoane mai mari de ajutor, prelungire cel puțin până în iunie 2027 și extinderea costurilor eligibile dincolo de îngrășăminte și motorină. Separat, pe zona produselor fitosanitare, organizația susține că noile obligații aplicabile de la 1 ianuarie 2026 (inclusiv coduri de aprobare și coduri EPPO) adaugă o sarcină administrativă fără „valoare adăugată” suficient de evidentă pentru controale și cere o abordare mai proporțională. Miza de reglementare: PAC după 2027 și bugetul În discuțiile despre PAC după 2027, Copa și Cogeca au adoptat documente de poziție prin care cer ca PAC să rămână o politică „cu adevărat comună”, cu buget dedicat, menținut cel puțin la nivelurile actuale și indexat cu inflația pe perioada 2021-2027, potrivit aceleiași surse. În esență, mesajul este că presiunea pe costuri (inclusiv cea asociată CBAM la îngrășăminte) se suprapune peste o problemă structurală: veniturile fermierilor rămân în urma altor sectoare, ceea ce face ca sprijinul pe suprafață să fie considerat în continuare esențial. [...]
Clubul Fermierilor Români cere reguli mai stricte pentru creditul-furnizor , după ce în piață au apărut semnale că unele contracte și clauze de penalizare pot transforma acest instrument de finanțare într-un risc major pentru ferme, potrivit Economica . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: creditul-furnizor (termene de plată acordate de furnizorii de inputuri până la recoltă) este descris ca „uzual și esențial” pentru finanțarea operațională a fermierilor, în condițiile în care sectorul bancar rămâne prudent față de riscurile și volatilitatea agriculturii. Clubul susține însă că, în anumite cazuri, mecanismul ar fi deturnat prin practici care cresc artificial datoria și presiunea de lichiditate asupra fermierilor. Unde apar riscurile: discounturi „off invoice” și anularea lor Asociația indică situații în care discounturile „off invoice” (reduceri aplicate în afara facturii) ar ajunge până la 40% din prețul de listă. Problema, potrivit Clubului, este că aceste discounturi pot fi anulate integral de distribuitor chiar și pentru întârzieri minore la plată, de câteva zile, deși fermierul ar fi negociat achiziția pornind de la prețul net după discount. În unele cazuri, anularea discountului ar putea genera distribuitorului un câștig mai mare decât marja comercială normală, în timp ce pentru fermier efectul ar fi creșterea artificială a gradului de îndatorare, cu presiuni suplimentare pe cash-flow și dezechilibre majore. Ce propune Clubul Fermierilor Români Direcția cerută este o reglementare care să limiteze practicile considerate abuzive, fără a elimina creditul-furnizor ca instrument. Concret, Clubul susține eliminarea discounturilor „off invoice” și trecerea la discounturi „on invoice” (aplicate direct pe factură, la facturare), astfel încât fermierul să fie facturat la „prețul net real”. Întârzierile la plată ar urma să fie tratate separat, prin mecanisme „rezonabile”, precum penalități proporționale și transparente, nu prin anularea reducerilor. „Creditul-furnizor trebuie păstrat ca instrument de finanțare a agriculturii, dar trebuie corectate mecanismele care pot transforma o facilitate comercială într-o povară disproporționată pentru fermieri. Fermierul trebuie să știe de la început care este prețul real pe care îl datorează și care sunt consecințele rezonabile ale unei eventuale întârzieri graduale la plată”, a transmis Florian Ciolacu , Director Executiv al Clubului Fermierilor Români. Ce ar trebui să conțină cadrul de reglementare Clubul cere un cadru care să asigure, în esență: transparență în stabilirea prețului real al inputurilor agricole; predictibilitate contractuală pentru fermieri; eliminarea sancțiunilor disproporționate mascate ca anulare de discounturi; tratament echilibrat al întârzierilor la plată; menținerea creditului-furnizor ca instrument viabil de finanțare; prevenirea supraîndatorării artificiale a fermierilor. Asociația insistă că problema nu este creditul-furnizor în sine, ci modul în care anumite practici comerciale pot deturna mecanismul de la scopul său economic: acces la inputuri la timp, corelat cu ciclul de producție și cu încasarea veniturilor după recoltă. [...]
Compania Longin a revenit pe creștere în 2025, iar controlul a trecut integral la Dragoș Drăghicescu , într-o mișcare de succesiune care vine după un an de recul și readuce în prim-plan miza continuității operaționale într-unul dintre cele mai mari businessuri agricole din Olt, potrivit Ziarul Financiar . Compania Longin, care exploatează circa 8.000 de hectare în județul Olt, a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 352 milioane lei, în creștere cu 66% față de 210 milioane lei în 2024, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de publicație. Evoluția marchează o revenire după scăderea din anul anterior, însă nivelul rămâne sub pragul de aproape 400 milioane lei atins în 2023. Succesiune într-un business agricol de mari dimensiuni Schimbarea de control este una completă: firma este „controlată acum în totalitate” de Dragoș Nicolae Drăghicescu, fiul lui Longin Mircea Drăghicescu, unul dintre cei mai mari fermieri din județul Olt, notează ZF. Familia Drăghicescu face agricultură din 1993, are sediul în localitatea Șerbănești și operează suprafața de circa 8.000 de hectare în județ, potrivit celor mai recente date menționate. Profilul noului proprietar și contextul local Dragoș Nicolae Drăghicescu este inginer agronom și s-a alăturat „de mulți ani” activității din fermă. În paralel, a urmat și o carieră politică în PSD, ocupând funcții precum consilier județean în Olt și director executiv la Direcția pentru Agricultură Județeană Olt ; de asemenea, a fost propus membru în Comisia pentru Agricultură, conform informațiilor din articol. Din datele prezentate nu reiese dacă transferul de control a fost însoțit de schimbări de strategie, investiții sau modificări în structura operațională a companiei. [...]
Fermierii reclamă pagube la porumb, dar intervenția împotriva ciorilor e blocată de protecția legală a păsărilor , ceea ce riscă să împingă costurile în sus prin reînsămânțări și pierderi de producție, potrivit Libertatea . Un caz prezentat este cel al lui Alexander Degianski , agronom din Giulvăz (județul Timiș), care spune că păsările au devastat solele însămânțate cu porumb, răsărit „ca la carte”. Într-un video publicat online, el descrie precizia cu care ciorile scot boabele din pământ: „Cât de bine știe cioara unde-i bobul de porumb, la fix. Deci nu ratează niciunul.” Costuri operaționale: reînsămânțare și suprafețe compromise Din relatările fermierilor, problema nu este punctuală, ci repetitivă și cu efect direct asupra lucrărilor din câmp. În comentariile din mediul online citate de publicație apar exemple de pierderi care duc la refacerea culturii: un fermier din Timiș spune că ajunge să „întoarcă cultura” (adică să o desființeze și să reia semănatul) și că a făcut sesizări către autorități fără să vadă „măsură concretă”; un fermier din Caraș-Severin afirmă că „anul trecut, de trei ori am semănat”; un producător de porumb menționează distrugerea a trei hectare de cultură; în Gottlob (Timiș), ciorile sunt descrise drept „inamicul numărul 1” pentru cultivatorii de lubenițe și legume. Materialul nu oferă o evaluare agregată a pagubelor la nivel național, însă indică faptul că fermieri din mai multe zone raportează situații similare. Blocaj de reglementare: „monumente ale naturii” Degianski susține că posibilitățile de intervenție sunt limitate deoarece ciorile sunt protejate de lege, descriindu-le drept „monument al naturii” și comparând situația cu perioade în care vânătorii ar fi avut posibilitatea să le vâneze. În acest context, fermierii cer autorităților soluții „eficiente” pentru limitarea impactului asupra producției, pe fondul altor dificultăți deja existente în agricultură, precum seceta, mai notează publicația. [...]
Depozitarea neconformă a îngrășămintelor chimice poate duce la dosar penal și amendă. Potrivit Agrointel , Garda de Mediu Suceava a înaintat o sesizare penală către organele de cercetare și a aplicat o amendă contravențională de 15.000 lei unui cetățean care a depozitat neconform cantități mari de îngrășăminte chimice, invocând risc major de poluare și nerespectarea regimului substanțelor periculoase. Măsura a fost anunțată de comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Centrul Județean Suceava , într-o postare pe pagina instituției, în care au încadrat situația drept una cu potențial ridicat de afectare a mediului, în special a resurselor de apă. De ce contează: de la „neglijență” la infracțiune Garda de Mediu susține că ceea ce „părea o simplă neglijență” poate fi tratat ca infracțiune, în condițiile în care depozitarea necorespunzătoare ar favoriza: poluarea apei , prin spălarea substanțelor chimice în sol și în pânza freatică, cu impact asupra fântânilor din zonă; riscuri chimice , inclusiv reacții periculoase sau degradarea substanței active; încălcarea cerințelor legale privind depozitarea: protecție față de intemperii, amenajare pe suprafețe impermeabile și securizare. Ce a mai constatat controlul Pe lângă îngrășămintele chimice, comisarii au indicat că, la fața locului, ar fi fost identificate și deșeuri depozitate în amestec , care ar fi trebuit colectate și transportate către centre autorizate, nu abandonate direct pe sol. În acest context, instituția a prezentat cazul ca pe un avertisment privind severitatea sancțiunilor atunci când sunt puse în pericol resursele de apă și sănătatea publică. [...]
Ucraina pregătește sancțiuni împotriva transportatorilor și intermediarilor implicați în exportul de grâu din teritorii ocupate , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a acuzat că în Israel a ajuns „încă o navă” cu cereale pe care Kievul le consideră „furate” de Rusia, potrivit Reuters . Zelenski a spus că achiziția de grâu provenit din teritorii ucrainene ocupate „nu este – și nu poate fi – o afacere legitimă” și a susținut că autoritățile israeliene „nu pot să nu știe” ce nave intră în porturi și ce marfă transportă. De ce contează: risc de sancțiuni și blocaje pe lanțul de aprovizionare Miza imediată este una operațională și de conformare: dacă Kievul introduce sancțiuni, acestea pot viza atât transportul maritim, cât și entitățile (persoane și companii) care ar încerca să obțină profit din astfel de livrări. Zelenski a indicat că pachetul de sancțiuni ar urma să îi includă pe cei care transportă grâul și pe „indivizii și entitățile juridice” implicate. În paralel, cazul ridică o problemă practică pentru comercianți: traderi citați de Reuters spun că este imposibil de urmărit originea grâului după ce acesta este amestecat, ceea ce complică verificările în tranzacții și în porturi. Ce susține Ucraina și care este poziția Israelului Kievul consideră „furat” tot grâul produs în cele patru regiuni pe care Rusia le-a revendicat după invazia din 2022, precum și în Crimeea (anexată de Rusia în 2014). Rusia numește aceste regiuni „noi teritorii”, însă ele sunt recunoscute internațional ca parte a Ucrainei; Moscova nu a comentat statutul legal al grâului colectat acolo, notează Reuters. Pe linie diplomatică, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a anunțat că ambasadorul Israelului la Kiev a fost convocat, invocând lipsa de acțiune a Israelului în privința intrării transporturilor de cereale din zone ocupate. Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, i-a transmis lui Sîbiha că Ucraina nu a furnizat dovezi că grâul ar fi „furat”. Ce urmează Zelenski a afirmat că Ucraina a făcut „toți pașii necesari pe canale diplomatice”, dar că nava nu a fost oprită. El a mai spus că se așteaptă ca Israelul să se abțină de la acțiuni care ar putea afecta relațiile bilaterale. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze și a indicat că Rusia nu se va implica, potrivit Reuters. [...]
