Știri
Știri din categoria Agricultură
România are cea mai fragmentată agricultură din UE, iar distribuția subvențiilor favorizează marile exploatații, ceea ce menține un model „cu două viteze” în productivitate și acces la resurse, potrivit unui raport OECD citat de G4Media. Miza economică este că, deși țara concentrează o parte foarte mare din numărul de ferme din Uniune, o masă de ferme mici rămâne structural dezavantajată în competiția pentru finanțare și modernizare.
Raportul indică un dezechilibru persistent: banii publici ajung preponderent la exploatațiile mari, în timp ce „milioanele de ferme mici” au acces mai slab la resurse, ceea ce se vede în diferențe de productivitate și capacitate de investiții. În acest context, fragmentarea ridicată a sectorului devine o problemă operațională: fermele mici au mai puțină putere de negociere și, în general, o capacitate mai redusă de a absorbi sprijinul și de a-l transforma în creștere economică.
Agricultura are, în același timp, o pondere ridicată în economia României, iar modul în care sunt împărțite subvențiile influențează direct:
Concluzia centrală a raportului, așa cum este redată în material, este că modelul actual produce dezechilibre persistente pe trei axe: distribuția banilor, productivitate și acces la resurse. În lipsa unor corecții, aceste diferențe tind să se adâncească, pentru că subvențiile funcționează și ca „capital de pornire” pentru investiții viitoare, pe care fermele mici îl obțin mai greu.
Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii numerice sau propuneri concrete de politici publice din raportul OECD; informația disponibilă se limitează la diagnosticul privind fragmentarea și distribuția inegală a sprijinului.
Recomandate
România intră în noul sezon cu prețuri sub presiune, dar cu avantaj la export. Odată cu recoltarea orzului și cu o piață regională foarte competitivă, fermierii se confruntă cu cotații care rămân strâns legate de fluxurile din bazinul Mării Negre și de volatilitatea burselor, arată o analiză publicată de Agrointel . România este deja „în plin” la recoltatul orzului, într-un context în care oferta ridicată din Europa și concurența din regiune mențin presiunea pe prețuri. Pentru orz, evaluarea indicată în analiză este de 175 euro/tonă (aprox. 880 lei) DAP Constanța (DAP = livrat la punctul convenit, cu transportul plătit până acolo). În același timp, cererea din Orientul Mijlociu rămâne un sprijin pentru exporturile românești, cu importatori tradiționali precum Arabia Saudită și Iordania activi în special la grâu și orz, ceea ce ajută România să rămână competitivă pe piețele externe. România, lider la exportul de grâu în UE Potrivit datelor citate în analiză ( Comisia Europeană ), România ar urma să încheie sezonul pe locul 1 în clasamentul exportatorilor de grâu din Uniunea Europeană, cu 7,10 milioane tone. La nivelul UE, până la 14 iunie: exporturile totale de grâu au ajuns la 22,38 milioane tone, cu aproximativ 7% peste nivelul din 2024/25; exporturile de orz au urcat la 8,61 milioane tone; importurile de porumb s-au situat la 17,22 milioane tone, cu 10% sub nivelul anului precedent. Prețuri la Constanța: grâu, orz și rapiță (recolta 2026) Pentru vineri, 19 iunie, analiza indică următoarele niveluri DAP Constanța: grâu panificație: 1.020 lei/tonă ; grâu furaj: 985 lei/tonă ; orz: 910 lei/tonă ; rapiță: 487 lei/tonă . Bursele și Marea Neagră: volatilitate fără direcție, competiție dură Pe Euronext, grâul (scadența septembrie) a închis la 203,50 euro/tonă, după ce și-a întrerupt tendința de creștere, pe fondul scăderilor de la Chicago și al unui dolar mai puternic. Un element de sprijin a venit din achizițiile Algeriei (aprox. 800.000 tone), însă ofertele din zona Mării Negre au fost dominante, în intervalul 264–265 dolari/tonă C&F (cu 5 dolari/tonă sub licitația din luna mai, conform analizei). La porumb, MATIF (scadența noiembrie) a urcat la 212 euro/tonă, susținut de îngrijorările legate de valul de căldură din Franța și de reducerea estimărilor privind suprafața cultivată cu porumb în această țară. În regiunea Mării Negre, analiza notează o temperare a prețurilor la grâul rusesc (237,50 dolari/tonă) și presiune în Ucraina, unde grâul de panificație este indicat la 214–221 dolari/tonă CPT-port, iar cel furajer la 210–217 dolari/tonă CPT-port. Pentru orzul ucrainean din noua recoltă, cotațiile menționate sunt de 220–223 dolari/tonă FOB, respectiv 203–206 dolari/tonă CPT-port. Pentru începutul lunii iulie, analiza sugerează că o revenire a prețurilor la orz ar putea fi susținută de cererea din China și de acoperirea insuficientă a contractelor forward, însă pe termen scurt presiunea rămâne ridicată din cauza ofertei sezoniere. [...]
România și Slovacia cer schimbarea regimului de protecție al ursului brun , invocând costuri tot mai mari pentru comunități și agricultură, potrivit Adevărul . Cele două state solicită Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor de gestionare, pe fondul creșterii numărului de urși și al înmulțirii incidentelor în gospodării, ferme și zone turistice. Demersul are o miză de reglementare cu efect economic direct în mediul rural: Bucureștiul și Bratislava susțin că actualul regim strict de protecție nu mai reflectă „realitatea din teren” în țările care găzduiesc cele mai numeroase efective de urs brun din UE și care suportă, în consecință, o parte disproporționată din costuri (inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților). Ce solicită concret România și Slovacia la nivel european Cele două țări au transmis o poziție comună către Comisia Europeană , prin care cer inițierea unei analize pentru introducerea unei flexibilități sporite în regimul de protecție al ursului brun. Subiectul urmează să fie discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH). În document, România și Slovacia cer, în esență: clarificări privind aplicarea prevederilor europene pentru marile carnivore atunci când populațiile au atins și mențin o „stare favorabilă de conservare”; recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management; analizarea posibilității unui regim mai flexibil de gestionare, pentru reducerea conflictelor om–animal. De ce contează pentru agricultură și comunitățile rurale Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România și Slovacia găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două state afirmă că suportă cea mai mare parte a responsabilităților asociate conservării, inclusiv costurile generate de pagube și de măsurile necesare pentru protejarea comunităților locale. Argumentul central este că succesul conservării a dus la creșterea semnificativă a efectivelor, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni incidentele care afectează siguranța publică și activitățile agricole. Precedentul invocat: abordarea UE în cazul lupului România și Slovacia indică drept precedent faptul că UE a acceptat recent o abordare mai flexibilă pentru lup și sugerează că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă din perspectiva conservării. Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a susținut că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice din mediul rural. „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.” Ministerul Agriculturii afirmă că va continua discuțiile la nivel european pentru soluții care să mențină populația de urs brun într-o stare favorabilă de conservare, dar să reducă riscurile pentru oameni și pentru activitățile economice din zonele rurale. [...]
Întârzierile la plata subvențiilor riscă să blocheze cash-flow-ul fermierilor , deși „toți banii” ar fi disponibili, iar problema ține mai degrabă de coordonare și execuție între instituții, potrivit Agrointel . Ministrul interimar Tanczos Barna a criticat public întârzierile la plățile pentru schemele de dezvoltare rurală și modul în care APIA și AFIR colaborează pentru închiderea campaniei de subvenții 2025. În emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, Tanczos Barna a spus că soluționarea problemelor a fost întârziată de lipsa de coordonare între instituții și de discuții administrative prelungite, în locul unei rezolvări rapide a blocajelor. În același timp, ministrul s-a declarat nemulțumit că, în loc să existe preocupare pentru soluții, funcționarii ar fi fost concentrați pe „pasarea vinei”. „DR-urile nu sunt plătite nici până acum și tot caută soluții APIA cu mai mult sau mai puțin succes. (…) Este inacceptabil din punctul meu de vedere. Dar o să închidem campania de plăți în câteva zile, avem toți banii la dispoziție, atât AFIR cât și APIA au toți banii.” Ce plăți au fost făcute și unde persistă blocajele Ministrul a indicat că, în cursul săptămânii, au fost făcute plăți din AFIR de „vreo 270 de milioane de lei” (luni, 16 iunie), iar plata ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) ar fi ajuns la „97–98%”. În schimb, plățile pentru „DR-uri” (intervenții/scheme din zona dezvoltării rurale) ar fi rămas restante, cu „doar câteva” astfel de scheme încă în dificultate, conform declarațiilor sale. Tot el a avertizat că apropierea termenului final de plată (menționând un orizont de „două săptămâni”) face ca apariția repetată a problemelor să fie „extrem de frustrantă”. AFIR: întârzieri legate de disponibilul financiar, rezolvate prin ordin comun Tanczos Barna a afirmat că și la AFIR au existat probleme cu plățile și că instituția ar fi rămas în urmă „mai mult decât APIA”, însă cauza ar fi fost „disponibilul financiar” venit de la Ministerul Finanțelor. Potrivit ministrului, situația ar fi fost deblocată printr-un „ordin comun” între Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii, iar sumele necesare ar fi acum la dispoziție. De ce contează pentru fermieri și pentru piață Mesajul central al ministrului este că blocajul nu ar fi unul de finanțare, ci de funcționare administrativă între APIA și AFIR. Pentru fermieri, întârzierile la subvenții înseamnă presiune directă pe lichidități, într-un moment în care multe exploatații își calibrează plățile curente și investițiile în funcție de calendarul subvențiilor. În lipsa unor date suplimentare în material despre câți beneficiari sunt afectați sau ce sume mai sunt restante pe „DR-uri”, amploarea exactă a întârzierilor nu poate fi cuantificată doar din informațiile disponibile. [...]
ANM își crește capacitatea de avertizare meteo , după instalarea a șapte radare noi care monitorizează continuu fenomenele extreme, o schimbare cu impact operațional direct pentru agricultură prin avertizări mai rapide și mai precise, potrivit AGRO TV . Administrația Națională de Meteorologie a instalat șapte radare dual-polarimetrice Doppler, în bandă S, la București, Craiova, Oradea, Timișoara, Bobohalma, Iași-Bârnova și Medgidia. Fiecare radar acoperă non-stop o rază de până la 230 km, iar împreună ar asigura acoperirea întregii țări, cu suprapuneri în zonele considerate critice. Ce aduc nou radarele și de ce contează în teren Diferența față de un radar convențional este că sistemele dual-polarimetrice transmit și recepționează semnale atât pe orizontală, cât și pe verticală, ceea ce permite o identificare mai bună a tipului, formei și dimensiunii particulelor de precipitații. În termeni practici, asta poate ajuta meteorologii să distingă mai bine între ploaie și episoade cu grindină (inclusiv grindină cu potențial distructiv), în timp real. Datele radar sunt folosite pentru: determinarea poziției și direcției de deplasare a formațiunilor noroase; analiza structurii acestora; identificarea tipului de precipitații (ploaie, grindină, lapoviță, zăpadă); estimarea cantității de precipitații pe unitatea de suprafață. ANM a transmis că, prin instalarea celor șapte sisteme, „capacitatea de monitorizare și prognoză meteorologică a țării a fost semnificativ îmbunătățită”, iar informațiile furnizate sunt „de înaltă calitate”. „Prin instalarea celor 7 sisteme radar noi, capacitatea de monitorizare și prognoză meteorologică a țării a fost semnificativ îmbunătățită, iar informațiile furnizate de specialiști sunt de înaltă calitate.” Impactul operațional pentru fermieri: avertizări mai timpurii, localizare mai bună Pentru agricultură, miza nu este „oprirea” grindinii, ci reducerea timpului pierdut între apariția fenomenului și avertizare, respectiv creșterea preciziei geografice. În scenariul descris de publicație, o fereastră de avertizare de 30–60 de minute poate face diferența între pierderi și măsuri de protecție (de la retragerea utilajelor din câmp și protejarea animalelor, până la activarea sistemelor anti-grindină acolo unde există). Materialul amintește și contextul ultimilor ani, cu episoade repetate de fenomene meteo severe (grindină, vijelii, ploi torențiale, secetă), care au afectat direct culturile. ANM notează, în comunicatul citat, că schimbările climatice au devenit „o realitate” cu impact major asupra economiei și populației, ceea ce face ca infrastructura de monitorizare să devină tot mai importantă pentru managementul riscului în ferme. [...]
Interdicția totală la exportul de animale vii riscă să blocheze vânzările din oierit , iar crescătorii cer Guvernului un mecanism de compensare pentru pierderi și costuri suplimentare, potrivit AGRO TV . Reprezentanți ai asociațiilor de crescători de animale și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) s-au întâlnit joi pentru a discuta situația exporturilor de ovine și măsuri de „deblocare și eficientizare” a acestora. Fermierii spun că restricțiile au escaladat rapid: dacă anterior existau limitări doar către Uniunea Europeană, în prezent ar fi în vigoare o interdicție totală a exportului de animale vii, atât către state membre UE, cât și către state din afara Uniunii. Pierderi invocate și efecte în lanț pe piață Adrian Zamfirachi, reprezentant al Asociației de Creștere a Animalelor din România „Păstorul Crișana” (Arad) , susține că restricțiile au lăsat oierii fără piață de desfacere și că impactul se propagă pe întreg lanțul economic asociat: distribuție, transport, abatoare și carmangerii. „Astăzi avem, din păcate, o interdicție totală a exportului de animale vii, atât către statele membre UE, cât și către statele nemembre UE. Aceste restricții au distrus domeniul zootehnic din România, pentru că oierii nu mai au unde să-și vândă nici animalele.” Acesta afirmă că pierderile din sectorul ovin și caprin ar fi „foarte mari”, la nivel de „sute de milioane de euro”, și cere un plan de măsuri și un mecanism de sprijin financiar pentru crescătorii care nu își mai pot vinde animalele și sunt obligați să suporte costuri suplimentare cu furajarea. „Guvernul României să instituie un mecanism de compensare, de susținere, de ajutor financiar al crescătorilor care sunt în imposibilitatea de a-și mai vinde animale.” Risc social și lipsa unor măsuri anunțate Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole Țara Loviștei, spune că fermierii „decontează factura” lipsei de reacție instituțională și cere o colaborare mai eficientă între instituțiile statului. „Cei peste 100.000 de ciobani din România riscă să ajungă cazuri sociale.” Întâlnirea dintre reprezentanții ANSVSA și crescători s-a încheiat, potrivit materialului, fără o concluzie clară și fără anunțarea unor măsuri concrete. Fermierii afirmă însă că vor continua dialogul cu autoritățile și insistă asupra unor soluții rapide pentru sprijinirea sectorului ovin și caprin. [...]
Harghita își leagă turismul de ferme și restaurante, într-un model care poate aduce bani direct în rural , odată cu lansarea traseelor culinare și a programului „ Open Farm ”, înainte de anul în care județul va purta titlul european. Informațiile apar în Libertatea , care notează că Harghita a primit oficial titlul de „ Regiune Gastronomică a Europei” pentru 2027 , iar oferta pentru turiști este deja funcțională din această vară. Miza economică a proiectului este scurtarea lanțului dintre producător și consumator: turiștii sunt încurajați să ajungă nu doar în hoteluri și restaurante, ci și în fermele care furnizează ingredientele, astfel încât cheltuielile să se ducă „direct la micii producători”, potrivit aceleiași surse. Ce se pune în mișcare, concret Circuitul este construit ca un produs turistic integrat, care reunește: peste 60 de restaurante; 30 de ferme locale; o „hartă gastronomică oficială” și primele trasee tematice, disponibile deja pentru public. În paralel cu titlul european din 2027, deschiderea anticipată a traseelor urmărește să capitalizeze interesul turistic încă din sezonul curent, nu doar la momentul „vârfului” de vizibilitate. „Open Farm”: acces în ferme și în „centrele de producție” Programul „Open Farm” este prezentat ca elementul de diferențiere: vizitatorii pot intra în ferme și în centrele de producție pentru a vedea cum sunt obținute produsele și cum funcționează un „lanț de producție sustenabilă”. Conceptul este orientat în special către familii cu copii și include, între altele, vizite la animale, grădini de legume și sere, cu accent pe plante aromatice folosite în bucătăria locală. Într-o intervenție la Europa FM, consultantul în turism Andra Pascu a descris programul ca o premieră în România prin faptul că extinde turismul dincolo de hotel și restaurant: „Pentru prima dată se întâmplă și în România ca turismul să nu rămână doar la nivel de hotel și restaurant. Acest lucru înseamnă că turiștii vor putea să intre în aceste ferme și în aceste centre de producători.” Ce găsesc turiștii în meniuri Libertatea menționează că „amprenta gastronomică” a zonei se bazează pe ingrediente locale, ierburi aromatice și tehnici tradiționale. Andra Pascu a indicat câteva exemple de preparate incluse în catalogul oficial, deja disponibile în unitățile partenere: supă de cartofi cu tarhon, crochete de cârnați cu piure, clătită cu brânză dulce și mărar. Pentru operatorii locali (restaurante și ferme), proiectul înseamnă o platformă comună de promovare și vânzare, cu potențial de a crește fluxul de turiști și de a distribui mai mult din cheltuielile acestora către economia rurală. [...]
