Știri
Știri din categoria Agricultură
România a avut cea mai mare scumpire a îngrășămintelor din UE la final de 2025, un semnal de presiune pe costurile din agricultură într-un moment în care prețurile reîncep să urce la nivel european. Potrivit Agerpres, care citează date Eurostat, prețul mediu al îngrășămintelor și amelioratorilor de sol în Uniunea Europeană a crescut cu 8% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul IV 2024.
În rândul statelor membre, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la îngrășăminte: +16,8%. Următoarele în clasament au fost Irlanda (+15,3%) și Țările de Jos (+12,1%).
În ultimul trimestru din 2025, scumpiri au fost consemnate în 24 din cele 27 de state membre. Scăderi au apărut doar în:
Eurostat arată că prețurile la îngrășăminte din UE au crescut puternic în 2021 și 2022, apoi au scăzut în 2023 și 2024. În 2025, trendul s-a inversat, cu creșteri timp de patru trimestre consecutive.
În același context, Uniunea Europeană se pregătește să anunțe eliberarea de fonduri pentru a ajuta fermierii să facă față scumpirilor, fenomen care, potrivit informațiilor citate, s-a agravat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Organizațiile fermierilor au planificat și un miting în fața Parlamentului European de la Strasbourg, unde este așteptată prezentarea planului de acțiune al executivului comunitar.
Recomandate
România a urcat în 2024 în topul UE la utilizarea îngrășămintelor fosfatice , cu 90.000 de tone, într-un context în care consumul total din Uniune a crescut puternic față de anul anterior, potrivit Economica . Datele Eurostat indică o intensificare a inputurilor agricole, cu implicații directe pentru costurile din fermă și pentru presiunea de mediu asociată fertilizării. În 2024, utilizarea îngrășămintelor pe bază de fosfor în producția agricolă din UE a fost de 900.000 de tone, în creștere cu 7,7% față de 2023. Cele mai mari volume au fost raportate în Spania (140.000 de tone), Franța (120.000), Italia (100.000), România (90.000) și Germania (70.000), iar aceste cinci state au depășit împreună jumătate din consumul total la nivelul blocului comunitar, conform unei sinteze Agerpres pe baza datelor Eurostat. Creștere și la îngrășămintele pe bază de azot Separat, utilizarea îngrășămintelor pe bază de azot în UE a urcat la un nivel estimat de 8,9 milioane de tone în 2024, un avans anual de 5,8%. Niveluri ridicate au fost consemnate în principalele economii agricole, în special Franța (1,8 milioane de tone), Germania (1,1 milioane de tone) și Spania (900.000 de tone). De ce contează: randamente mai mari, dar și risc de poluare Îngrășămintele pe bază de azot sunt prezentate ca având un rol important în creșterea randamentelor culturilor, însă utilizarea excesivă poate avea efecte negative: spălarea nutrienților din sol, afectarea ecosistemelor și contribuția la poluarea apei și a solului. În acest context, creșterea consumului la nivelul UE și poziționarea României între utilizatorii majori amplifică miza gestionării eficiente a fertilizării, inclusiv din perspectiva impactului asupra mediului. [...]
România împinge la Bruxelles o relaxare a protecției ursului brun , într-un demers care ar putea schimba regulile de gestionare a speciei în statele unde populația este considerată „în stare de conservare favorabilă”, potrivit Agerpres . Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că inițiativa are sprijinul a 12 state membre și că procesul „a început cu dreptul”. Tanczos Barna a anunțat, la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (organizat de Clubul Fermierilor Români), că a cerut experți de la Institutul de Cercetare și de la universitățile din Brașov și Suceava pentru a forma o echipă care să prezinte Comisiei Europene „situația reală” din România. Potrivit acestuia, data deplasării la Bruxelles ar urma să fie agreată „probabil săptămâna viitoare”. Ce cere România: reguli mai flexibile pentru statele cu populații mari Ministrul interimar afirmă că demersul inițiat de România și Slovacia vizează scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile, acolo unde specia se află într-o stare de conservare favorabilă. În argumentația sa, Tanczos Barna susține că nu pot fi tratate identic situații foarte diferite între state și că ar trebui lăsată mai multă libertate statelor membre „în interesul apărării vieții omului și a bunurilor”. Ce urmează la nivel european: evaluarea directivelor și prezentarea datelor științifice Demnitarul a precizat că, în prezent, Comisia Europeană evaluează în ce măsură Directivele privind Păsările și Habitatele sunt adaptate realităților actuale, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o componentă de consultare publică. În acest context, o echipă de experți din România ar urma să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice, iar datele ar fi solicitate să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene. Datele invocate: estimarea populației și amploarea studiului În material este menționat proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat din fonduri europene de peste zece milioane de euro, care arată că România ar avea cea mai numeroasă populație de urși și cea mai mare diversitate genetică a speciei, cu un număr estimat între 10.600 și 12.700 de exemplare. Studiul a fost realizat pe parcursul a trei ani, de 800 de specialiști, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel național. [...]
Ajutorul european pentru secetă riscă să se dilueze la circa 15 euro/ha , dacă suma de 14,8 milioane de euro (aprox. 74 milioane lei) alocată României este împărțită la suprafețele calamitate, potrivit unei reacții din teren consemnate de AgroInfo . Fondurile vin din rezerva agricolă a Uniunii Europene, iar alocarea a fost aprobată de Consiliul UE . Într-o postare, europarlamentarul Dan Motreanu a precizat că banii pot fi completați cu fonduri naționale de până la 200% din valoarea alocării europene, ceea ce ar însemna că suma totală „se poate tripla”. Context: ce a generat sprijinul și ce acoperă Potrivit aceleiași postări, seceta severă și valurile repetate de căldură din intervalul iunie–august 2025 au afectat producția de porumb și floarea-soarelui din România. Motreanu a amintit și cadrul mai larg al Politicii Agricole Comune 2023–2027 , care prevede o rezervă agricolă de cel puțin 450 de milioane de euro anual pentru perturbări de piață sau evenimente excepționale care afectează producția ori distribuția. Reacția din fermă: „o sumă foarte subțire” Fermierul Cosmin Micu, din Vinga (județul Arad), care lucrează la ferma Procereal Agrosan, a comentat că, după împărțirea sumei la hectarele calamitate, ajutorul ar ajunge „până în 15 euro/ha”. „Domnule Motreanu, acest ajutor împărțit la suprafața calamitată, rezultă o sumă foarte subțire, până în 15 euro/ha! Gândiți o strategie națională pentru dezvoltarea sistemelor de irigații, pentru ca fermierii să nu mai fie atât de vulnerabili în anii secetoși!” Din perspectiva impactului economic, mesajul indică o problemă de eficiență a sprijinului: fără o completare substanțială din bugetul național (posibilă în limita menționată în postare), ajutorul pe hectar poate rămâne prea mic pentru a compensa pierderile din anii cu secetă severă. [...]
Dependența României de importuri la lactate a urcat costul economic la un deficit de circa 700 milioane euro (aprox. 3,5 miliarde lei), în condițiile în care Ungaria a ajuns să acopere grosul aprovizionării externe, potrivit Newsweek . Între 2014 și 2025, Ungaria a furnizat între 67% și 78% din importurile românești de produse lactate, conform unui raport sectorial al Autorității române pentru concurență citat de publicație. În acest context, piața românească a devenit una „strategică” pentru exportatorii maghiari, mai ales pe segmentul produselor prelucrate, cu valoare adăugată mai mare. De ce contează: problema nu e producția totală, ci integrarea în procesare România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, dar doar circa o treime ajunge la prelucrarea industrială. Țara este pe locul 10 în UE la producția de lapte crud, însă abia pe locul 17 la cantitatea de lapte colectată de procesatori, ceea ce indică o ruptură între fermă și industrie. Autoritatea de concurență avertizează că importurile nu sunt cauza, ci consecința problemelor structurale din sector. Printre factorii indicați în raport se numără: fragmentarea exploatațiilor (aproximativ trei sferturi dintre ferme au sub cinci vaci de lapte); productivitatea scăzută; un sistem de colectare deficitar; putere de negociere limitată a fermierilor, care nu pot asigura volume constante și standardizate pentru fabrici. Productivitate mult sub media UE și scădere a colectării interne Producția medie pe vacă în România este de 3.580 kg de lapte, față de media UE de 8.450 kg, potrivit presei maghiare citate în articol. Pe partea de materie primă pentru industrie, cantitatea de lapte crud colectată de procesatori a scăzut de la 1,235 milioane de tone în 2024 la aproximativ 1,1 milioane de tone în 2025. În paralel, în 2024 importurile de lapte crud au crescut cu aproape 40%, semn că industria a compensat prin achiziții din afara țării. Importuri aproape de 1 miliard euro și recomandări pentru reducerea dependenței În 2025, importurile de produse lactate ale României s-au apropiat de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), iar deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate. Pentru reducerea dependenței pe termen lung, raportul citat recomandă măsuri de consolidare a sectorului: cooperare între producători prin cooperative , finanțare preferențială și relații mai stabile în lanțul de aprovizionare, astfel încât procesatorii să poată contracta volume previzibile și cu calitate uniformă. [...]
Valul de caniculă reduce producția de lapte și obligă fermele din Botoșani să-și schimbe programul de lucru , pe fondul unor temperaturi resimțite care au depășit local 40°C, potrivit Mediafax . Crescătorii de animale spun că efectele se văd direct în comportamentul turmelor și în randamentul zilnic, iar măsurile de protecție devin o rutină pe durata codului roșu . În teren, oierii descriu o situație pe care nu spun că au mai întâlnit-o la acest nivel. Un crescător citat în material afirmă că, la 59 de ani, nu a prins „așa călduri”, iar animalele caută constant umbra. De ce scade producția și ce se schimbă în fermă Impactul operațional este imediat: animalele refuză să mai mănânce în timpul zilei din cauza temperaturilor ridicate, ceea ce se traduce în scăderea producției de lapte. Ca răspuns, fermierii au modificat programul de pășunat, scoțând turmele abia după apus. Inginerul zootehnist Daniel Nechifor explică faptul că animalele adulte sunt duse la pășunat noaptea pentru a evita căldura, în timp ce cele tinere sunt ținute în fermă, ferite de soare, pentru a nu consuma energie suplimentară. Apa, o problemă logistică zilnică Pe lângă schimbarea programului, asigurarea apei devine o provocare de zi cu zi. Un cioban, Carmin Răileanu, descrie soluții improvizate pentru a avea apă rece la îndemână, inclusiv păstrarea unei sticle la congelator peste noapte. „Cu Dumnezeu nu ne putem bate.” Ce recomandă specialiștii și la ce se așteaptă fermierii Directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, Ionică Nechifor, recomandă fermierilor să prioritizeze sănătatea animalelor în perioadele de caniculă și să fie atenți la modul în care le protejează. Meteorologii anunță continuarea valului de căldură, iar fermierii din Botoșani vor menține măsurile de protecție pe durata codului roșu, conform informațiilor din material. [...]
Producțiile mari de grâu din 2026 nu se traduc automat în profit, pentru că prețurile au rămas la nivelul de acum un deceniu, în timp ce costurile și dobânzile au urcat , arată Adevărul , pe baza declarațiilor unor fermieri și ale direcțiilor agricole județene din sudul țării. În județul Olt, campania de recoltare a început în ultima săptămână din iunie, iar producțiile raportate sunt peste așteptări acolo unde fermierii au mai avut resurse să investească și să respecte tehnologia. Directorul Direcției Agricole Județene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi, indică o medie „în jur de 7,5 tone/ha”, cu diferențe pe zone, dar avertizează că ploile și episoadele de grindină pot întârzia recoltarea și pot produce pagube. Prețuri „ca acum 10 ani”, în timp ce costurile cresc Problema centrală pentru fermieri este prețul de valorificare. În Olt, grâul este cumpărat de baze la 0,86 lei/kg (nepanificabil) și 0,88 lei/kg (panificabil), „adus în curte”, iar după scăderea transportului rămâne, potrivit aceleiași surse, circa 0,84 lei/kg, în funcție de depozit. Un fermier din Olt, Teiu Păunescu, spune că presiunea vine din decalajul dintre prețuri și cheltuieli: „Prețurile – aici este nenorocirea - prețurile sunt exact ca acum 10 ani. Costurile au crescut vizibil pentru toată lumea, motorina și celelalte input-uri, iar prețul a rămas ca în 2017-2018.” În paralel, fermierii ajung să își achite datoriile către furnizorii de input-uri (semințe, îngrășăminte, produse de protecție etc.) direct cu cereale, ceea ce le reduce flexibilitatea în negocierea prețului și în alegerea momentului de vânzare. Contractele futures: protecție pentru unii, constrângere pentru alții O parte dintre producători au intrat în sezon cu contracte futures (înțelegeri semnate în avans pentru livrare la un preț stabilit). În funcție de cum au negociat, acestea pot fi un avantaj sau un dezavantaj. În cazul grâului, Păunescu afirmă că s-au făcut contracte la 85–87 bani/kg, iar în prezent ar fi apărut oferte mai slabe, „în jur de 0,80–0,82 lei/kg”. În schimb, la rapiță, cei care au contractat din timp ar fi dezavantajați, pentru că între timp prețul a crescut, potrivit articolului. Riscul de lichiditate: dobânzi de 10–12% și costuri indirecte mari Pe lângă costurile directe (motorină, îngrășăminte), fermierii reclamă presiunea finanțării. Păunescu susține că dobânzile totale ar fi „în jur de 10–12%”, ceea ce împinge în sus cheltuielile indirecte și poate transforma un an cu producție bună într-unul cu marje mici sau chiar pierderi, mai ales pentru fermele medii fără activități complementare. În acest context, ideea de „integrare” (folosirea cerealelor în ferme zootehnice sau procesare, pentru a vinde produse cu valoare adăugată, nu materie primă) rămâne, în practică, greu de finanțat fără „respiro” și capital, potrivit fermierului citat. Sudul a mutat suprafețe spre grâu, după pierderile din 2024–2025 În Olt, suprafața cultivată cu grâu a crescut la 160.000 de hectare, în detrimentul porumbului și al florii-soarelui, după doi ani de secetă severă . Păunescu spune că regretul major este reducerea porumbului într-un an care, până acum, a avut ploi favorabile prășitoarelor, după ce în anii anteriori pagubele la porumb au fost aproape totale în multe exploatații. În Dolj, directorul DAJ, Romulus Agapie, confirmă producții bune, dar pune scăderea prețului pe seama „supraproducției” și atrage atenția asupra costurilor de depozitare, care îi pot obliga pe fermieri să vândă rapid, la prețul „impus”. El amintește și riscurile meteo și operaționale din plin sezon (incendii, grindină, ploi care întârzie intrarea la recoltat), într-un an în care fermierii încă resimt pierderile mari din 2024 și 2025 la porumb și floarea-soarelui. [...]
