Știri
Știri din categoria Agricultură

România a avut cea mai mare scumpire a îngrășămintelor din UE la final de 2025, un semnal de presiune pe costurile din agricultură într-un moment în care prețurile reîncep să urce la nivel european. Potrivit Agerpres, care citează date Eurostat, prețul mediu al îngrășămintelor și amelioratorilor de sol în Uniunea Europeană a crescut cu 8% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul IV 2024.
În rândul statelor membre, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la îngrășăminte: +16,8%. Următoarele în clasament au fost Irlanda (+15,3%) și Țările de Jos (+12,1%).
În ultimul trimestru din 2025, scumpiri au fost consemnate în 24 din cele 27 de state membre. Scăderi au apărut doar în:
Eurostat arată că prețurile la îngrășăminte din UE au crescut puternic în 2021 și 2022, apoi au scăzut în 2023 și 2024. În 2025, trendul s-a inversat, cu creșteri timp de patru trimestre consecutive.
În același context, Uniunea Europeană se pregătește să anunțe eliberarea de fonduri pentru a ajuta fermierii să facă față scumpirilor, fenomen care, potrivit informațiilor citate, s-a agravat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Organizațiile fermierilor au planificat și un miting în fața Parlamentului European de la Strasbourg, unde este așteptată prezentarea planului de acțiune al executivului comunitar.
Recomandate

Producția de carne de pasăre din România a urcat cu 13,4% în primele opt luni din 2026 , un ritm de aproape trei ori peste media UE, ceea ce poate schimba echilibrul de ofertă pe piața internă și poziționarea producătorilor locali în lanțul de aprovizionare, potrivit Agronet , pe baza tabloului de piață al Comisiei Europene . Datele Comisiei Europene (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală), actualizate la 11 noiembrie, compară volumele produse în ianuarie–august 2026 cu aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, creșterea producției a fost de 4,6% în același interval, sub dinamica raportată pentru România. Producție în creștere, preț european în scădere Pe lângă indicatorul de volum, tabloul de piață include și o cotație săptămânală la nivel european: în săptămâna 45 din 2026, prețul mediu UE pentru pui de carne (greutate carcasă) a fost de 283,64 euro/100 kg (aprox. 1.418 lei/100 kg). Comisia indică pentru această cotație o scădere de 1,9% față de aceeași săptămână a anului precedent. Publicația atrage însă atenția că cei doi indicatori nu sunt direct comparabili: perioada și produsul diferă, iar cotația europeană săptămânală nu este echivalentă cu prețurile încasate de fermele din România. Cu alte cuvinte, creșterea producției nu poate fi citită automat ca efect al unei evoluții de preț. Ce nu spun datele: marje, costuri și cerere Indicatorul Comisiei surprinde doar evoluția volumelor, nu și profitabilitatea. Pentru fermieri și procesatori, un volum mai mare trebuie pus în contextul costurilor (furaje, energie, procesare), al condițiilor contractuale și al cererii, notează Agronet. Datele nu arată marjele și nu demonstrează că prețurile plătite producătorilor români au urmat aceeași dinamică precum media europeană. Investiții și concurență: efectul depinde de livrările reale Creșterea volumului total include forme diferite de producție. În segmentul ecologic, Agronet amintește investiția anunțată de 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) pentru ferma BIO Carmistin de la Săhăteni, a treia unitate de acest tip a grupului, dar precizează că este vorba despre un segment cu cerințe specifice și că nu poate explica, singură, evoluția întregii producții naționale. Pe partea de concurență, piața europeană este influențată și de furnizori din afara UE. Publicația dă ca exemplu reluarea autorizării pentru exporturile argentiniene de carne de pasăre , cu livrări posibile din august 2026, subliniind că impactul depinde de cantitățile efectiv comercializate, de tipurile de produse și de cererea procesatorilor și comercianților. În continuare, relevanța pentru piață va fi dată de menținerea ritmului de creștere în restul anului și de comparații pe perioade similare, care pot confirma dacă avansul din ianuarie–august se consolidează sau se temperează. [...]

Creșterea cu 3% a colectării laptelui în UE în ianuarie–august 2026 ridică presiunea pe piață, iar veniturile fermelor rămân dependente de preț și costuri , nu doar de volum, potrivit datelor sintetizate de Agronet pe baza tabloului pieței lactatelor al Comisiei Europene (actualizat la 11 noiembrie). În primele opt luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, avansul nu s-a văzut doar în laptele colectat, ci și în principalele produse rezultate din procesare, ceea ce indică o ofertă mai mare pe lanțul lactatelor. Oferta urcă și în procesare, nu doar la laptele colectat Datele pentru ianuarie–august 2026 arată următoarele evoluții la nivelul UE: lapte de vacă colectat: +3,0% unt produs: +7,7% lapte praf degresat produs: +9,0% brânzeturi produse: +3,6% Publicația notează că aceste cifre descriu o perioadă încheiată în august și nu reprezintă, prin ele însele, rezultatul pentru întregul an. Prețul mediu european: reper util, dar nu echivalent cu încasarea din fermă Pentru septembrie 2026, tabloul Comisiei Europene indică un preț mediu al laptelui crud în UE de 44,6 euro/100 kg , cu 3,8% peste media din august. Este însă o medie europeană lunară, care nu reflectă automat prețul din România și nici condițiile fiecărui contract. Mesajul central pentru fermieri și procesatori este că un volum mai mare livrat nu garantează o marjă mai bună: încasarea efectivă depinde de clauzele comerciale (inclusiv calitate și cantitate), iar profitabilitatea este influențată direct de costuri precum furajele și energia. În paralel, procesatorii au propriile presiuni de cost (energie, transport, ambalare), iar absorbția producției suplimentare depinde de cererea pentru unt, brânzeturi și lapte praf. În acest context, evaluarea pe fermă rămâne una „de contabilitate”: cantitatea livrată, prețul din contract și costurile proprii, urmărite pe aceeași perioadă. Pentru concluzia anuală, vor conta și evoluțiile din ultimele luni ale lui 2026. [...]

Fermierii români cer menținerea finanțării PAC și o alocare de minimum 23 mld. euro pentru 2028–2034 , pe fondul discuțiilor despre viitorul buget european, potrivit Economica . Miza este direct economică: nivelul subvențiilor și al banilor pentru investiții care susțin veniturile fermierilor și capacitatea de producție în agricultură. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) anunță că se alătură campaniei europene „NO CAP CUTS – FĂRĂ TĂIERI DIN PAC”, inițiată de fermierii irlandezi și susținută de organizațiile europene Copa-Cogeca, prin acțiuni organizate „direct în ferme”, pentru a transmite un mesaj către decidenții de la București și Bruxelles. De ce contează: subvenții și investiții, în același pachet AAC avertizează că propunerile privind viitorul buget european pot afecta competitivitatea fermelor, securitatea alimentară și dezvoltarea comunităților rurale. Organizația susține că o reducere a finanțării agricole, în contextul creșterii costurilor de producție, al schimbărilor climatice și al presiunii asupra producătorilor, ar putea diminua capacitatea fermierilor europeni de a continua producția. În poziția AAC, Politica Agricolă Comună (PAC) ar trebui să rămână o politică europeană distinctă, cu buget propriu și predictibil, păstrând cei doi piloni de finanțare: Pilonul I – plăți directe (subvenții); Pilonul II – investiții și dezvoltare rurală. Organizația insistă că cele două componente „nu trebuie puse în competiție una cu cealaltă” și afirmă că România ar trebui să obțină pentru 2028–2034 o alocare de minimum 23 miliarde euro (aprox. 115 miliarde lei) pentru agricultură, în cadrul celor doi piloni. Cum ar urma să se desfășoare mobilizarea AAC invită fermierii și cooperativele din toate județele, indiferent de dimensiunea exploatației sau sector, să participe la campania #NOCAPCUTS #FARATAIERIDINPAC prin acțiuni pașnice și mesaje publice transmise din ferme. Exemplele indicate includ afișarea mesajelor pe tractoare și utilaje, pe câmpuri, în ferme zootehnice, sere, solarii, livezi sau spații de depozitare, precum și distribuirea de fotografii și videoclipuri pe rețelele sociale cu mesaje precum „FĂRĂ TĂIERI DIN PAC!”, „NO CAP CUTS!” sau „AGRICULTURA ARE NEVOIE DE UN BUGET PUTERNIC!”. Ce solicită AAC autorităților AAC cere autorităților române să susțină în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 menținerea unui buget PAC „puternic, distinct și adaptat” provocărilor din agricultură. În același timp, organizația solicită instituțiilor europene să țină cont de pozițiile organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor și să nu transforme agricultura într-un sector care suportă reduceri bugetare în timp ce obligațiile și costurile cresc. AAC reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. [...]

UDMR cere schimbarea Directivei Habitate pentru ca România să poată gestiona mai flexibil populația de urs brun , după ce un studiu genetic prezentat în Parlamentul European indică existența a peste 10.000 de exemplare, potrivit AGRO TV . Miza este una de reglementare: reclasificarea urșilor din zonele unde specia este într-o „stare favorabilă de conservare”, astfel încât să nu mai fie tratați automat ca specie strict protejată. Demersul se bazează pe o cercetare realizată pe probe genetice, descrisă de organizatori drept unică la nivelul Uniunii Europene, care ar confirma că România are cea mai mare populație de urs brun din Europa. Informația este atribuită de publicație agenției Mediafax. Ce modificare cere UDMR și de ce contează UDMR solicită ca, în cadrul Directivei Habitate, populațiile de urs brun aflate într-o stare favorabilă de conservare să nu mai fie încadrate la categoria „strict protejate”. Argumentul central este că actualul cadru european limitează instrumentele de intervenție ale autorităților în zonele unde prezența urșilor generează riscuri pentru oameni și pagube. În fața eurodeputaților, Tánczos Barna, fost ministru al agriculturii, a insistat că nu este vorba despre „vânătoare necontrolată”, ci despre un sistem care să permită reducerea riscurilor înainte de producerea unor incidente grave. „Nu dorim vânătoare necontrolată, ci un sistem predictibil, în care autoritățile să poată reduce riscurile înainte de producerea unei noi tragedii!” Costuri și presiune publică: atacuri și despăgubiri Reprezentanții UDMR au invocat și bilanțul atacurilor: potrivit datelor prezentate la Bruxelles, „zeci de persoane” au murit și „sute” au fost rănite în urma atacurilor urșilor. Pe componenta economică, despăgubirile aprobate pentru pagubele provocate de urși în ultimii doi ani și jumătate au depășit 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane lei). Europarlamentarul Vincze Loránt a susținut că prioritatea trebuie să fie siguranța oamenilor și a cerut soluții pentru localitățile unde prezența urșilor este un pericol. „În calitate de reprezentant al comunității locale în Parlamentul European, pentru mine nimic nu este mai prețios decât viața omului. Comunitățile locale amenințate permanent de prezența ursului brun au nevoie de soluții, iar această amenințare continuă trebuie înlăturată.” Precedentul „lupului” și pașii următori Vincze Loránt a invocat precedentul lupului , al cărui statut de protecție a fost revizuit la nivel european, și a cerut inițierea unui proces similar pentru ursul brun, pe baza noilor date științifice (în context este menționat și un material AGRO TV despre acest subiect: lupului ). UDMR afirmă că își va continua demersurile atât în Parlamentul României, cât și în instituțiile europene, cu obiectivul ca gestionarea populației de urs brun să se bazeze pe date științifice și să urmărească simultan conservarea speciei și siguranța comunităților locale. [...]

Aproape 40 de noi focare de PPA la mistreți într-o săptămână ridică presiunea sanitar-veterinară în Polonia , într-un moment în care migrația sezonieră a animalelor sălbatice poate accelera răspândirea bolii, potrivit Agrointel . Conform datelor Inspectoratului Veterinar Șef , cazurile au fost raportate săptămâna trecută în șase voievodate. Publicația notează că este dificil să se tragă concluzii dintr-un singur interval săptămânal, însă numărul focarelor este „probabil” să crească pe fondul intensificării sezoniere a presiunii bolilor în populația de mistreți. Un factor invocat pentru această evoluție este migrația mai accentuată a mistreților asociată sezonului de reproducere, care favorizează transmiterea virusului, potrivit Farmer.pl, citat de Agrointel. Cum arată bilanțul pe 2026 și diferențele față de anul trecut În total, în acest an au fost confirmate în Polonia 1.877 de focare de PPA la mistreți. Nivelul este cu peste 1.000 mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate. Distribuția geografică s-a modificat ușor față de acum 12 luni, cu câteva schimbări punctuale menționate în material: mai puține focare confirmate în Voievodatul Pomerania; absența cazurilor în regiunea Opole; presiune scăzută în voievodatele Lubusz și Polonia Mare; creștere a numărului de focare în Voievodatul Cuiavia-Pomerania; apariția bolii în județul Piotrków (Voievodatul Łódź) și în județele Przemyśl și Rzeszów (regiunea Podkarpacie). Impactul asupra fermelor: 10 focare la porci domestici Pe lângă cazurile la mistreți, în 2026 au fost confirmate și 10 focare de PPA în efectivele de porci din ferme, în voievodatele Cuiavia-Pomerania, Lublin, Podlaskie, Pomerania și Pomerania de Vest. Pentru sectorul zootehnic, evoluția la fauna sălbatică rămâne un indicator operațional important: un număr mai mare de cazuri la mistreți poate însemna risc sporit de introducere a virusului în exploatații, ceea ce pune presiune pe măsurile de biosecuritate și pe controlul sanitar-veterinar. [...]

Un focar de Bluetongue într-o fermă de 604 bovine din Sibiu blochează mișcarea animalelor și impune restricții de transport , cu impact direct asupra operațiunilor și livrărilor din zonă, potrivit Agrointel . Planul de măsuri a fost aprobat vineri, 20 noiembrie 2026, de Centrul Local de Combatere a Bolilor Sibiu, în cadrul Unității Locale de Decizie conduse de prefectul județului Sibiu, Gheorghe Florian Giubega. Boala a fost confirmată prin test de laborator Real Time PCR, serotip 3. Din 604 bovine examinate, buletinul de analiză emis de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București indică 20 de animale pozitive, după o solicitare de retestare formulată de operatorul economic. Restricții operaționale în fermă și condiții pentru transport Întregul efectiv a fost plasat sub supraveghere sanitar-veterinară. Conform informațiilor preluate de publicație, animalele nu prezentau semne clinice de boală între momentul recoltării probelor și întocmirea planului de măsuri (atribuit de Agrointel site-ului sibiu100.ro). Principalele măsuri dispuse de autorități includ: interzicerea intrării și ieșirii animalelor din exploatație; restricționarea circulației persoanelor, vehiculelor și produselor care ar putea răspândi virusul; investigații epidemiologice pentru identificarea sursei infectării; curățarea și dezinsecția adăposturilor; aplicarea tratamentelor cu insecticide sau insectifuge pentru animale; monitorizarea permanentă a stării de sănătate și raportarea imediată a modificărilor. Transportul rumegătoarelor din alte exploatații (neinfectate sau nesuspecte epidemiologic) este permis doar dacă animalele nu au simptome de Bluetongue și sunt însoțite de documentele sanitar-veterinare prevăzute de lege. Când ar putea fi declarat stins focarul Conform planului aprobat, focarul ar putea fi declarat stins după 60 de zile de la confirmarea bolii, în jurul datei de 12 ianuarie 2027, dacă examinarea întregului efectiv nu evidențiază semne clinice. Termenul poate fi redus la 30 de zile dacă întregul efectiv eligibil este vaccinat împotriva serotipului 3. Pe durata aplicării măsurilor, autoritățile au în vedere și controale în trafic pentru verificarea respectării restricțiilor și limitarea riscului de răspândire către alte exploatații din județul Sibiu. [...]