Știri
Știri din categoria Agricultură
Din 17 iulie 2028, UE va aplica un regim diferențiat pentru plantele editate genomic, iar pentru fermieri miza practică va fi accesul la semințe (preț, licențe, brevete) și obligațiile de identificare a materialului semincer, nu o apariție rapidă a unor soiuri „anti-secetă”, potrivit Agronet.
Regulamentul pentru plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi a intrat în vigoare la 16 iulie 2026 și se va aplica începând cu 17 iulie 2028. Până atunci, trebuie pregătite proceduri de verificare, baze publice de date și norme de aplicare.
Noul cadru împarte plantele obținute prin tehnici genomice noi în:
În material este explicată și diferența de principiu dintre editarea genomică și inducerea convențională a mutațiilor: editarea (de tip CRISPR) permite modificări țintite, iar instrumentul molecular este folosit temporar și nu trebuie să rămână în planta finală. Plantele care conțin material genetic străin rămân reglementate prin sistemul actual pentru organisme modificate genetic.
Chiar dacă noile reguli pot scurta unele etape din ameliorare, pentru ferme nu dispare nevoia de cercetare, testare locală, înregistrare a soiurilor, multiplicare și distribuție comercială. Profesorul Jürgen Kleine-Vehn (citat într-un interviu publicat de Universitatea din Freiburg) estimează că dezvoltarea unei varietăți prin ameliorare convențională poate dura 25–30 de ani, iar editarea genomică poate reduce anumite etape, fără să elimine testele și experiențele în câmp.
Direcțiile de cercetare menționate includ toleranța la secetă și căldură, rezistența la boli, stabilitatea producției în condiții dificile, adaptarea la soluri sărace și îmbunătățiri nutritive.
Alimentele obținute din plante NGT 1 nu vor avea o etichetă specială care să indice tehnica genomică folosită. În schimb, semințele și materialele de reproducere vor fi etichetate, iar varietățile vor apărea în baze publice de informații, astfel încât fermierii să poată identifica materialul înainte de cultivare.
Un punct operațional important: plantele NGT 1 nu vor putea fi folosite în agricultura ecologică, conform regulilor europene prezentate de Universitatea din Freiburg, ceea ce obligă producătorii ecologici să urmărească originea semințelor și informațiile din registrele publice.
Materialul atrage atenția că dependența fermierilor de marile companii poate fi influențată de modul în care sunt organizate piața semințelor, proprietatea intelectuală și accesul la varietăți. Tehnologia poate fi utilizată de institute publice, universități, programe mici de ameliorare și companii semincere, însă accesul poate deveni limitat dacă brevetele și concentrarea pieței duc la controlul unor caractere genetice importante de către un număr redus de jucători.
Pentru fermieri, criteriile care vor conta în practică includ producția și stabilitatea, comportamentul în anii secetoși, rezistența la boli și dăunători, costul semințelor, restricțiile din licențe sau brevete, cererea din partea procesatorilor și comercianților și posibilitatea de valorificare a recoltei.
Aplicarea din 17 iulie 2028 deschide, astfel, în principal un traseu juridic mai simplu pentru NGT 1, nu o ofertă imediată de semințe; avantajele vor putea fi evaluate abia după apariția unor soiuri și hibrizi testați local, cu date despre producție, costuri și condiții de utilizare.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește 25 de milioane de euro pentru lanțurile laptelui și cacao din Nigeria , o finanțare care mizează pe dezvoltarea „din fermă până la piață” și care ar putea influența atât producția locală, cât și capacitatea de procesare, potrivit Agronet , care citează informații publicate de PUNCH . Programul este descris ca fiind într-un stadiu avansat de pregătire și vizează două sectoare cu greutate pentru economia rurală nigeriană: laptele, unde sunt necesare investiții în producție, colectare și procesare, și cacao, una dintre culturile de export cu rol major în veniturile fermelor și în comerțul exterior al țării. Ce include pachetul UE și de ce contează pentru agricultură Finanțarea de 25 de milioane de euro face parte dintr-un pachet mai amplu, de 70 de milioane de euro, convenit în cadrul cooperării dintre Nigeria și Uniunea Europeană. Pe lângă componenta agricolă, UE pregătește 45 de milioane de euro pentru securitate și consolidarea păcii, împărțite astfel: 20 de milioane de euro pentru echipamente destinate combaterii terorismului, inclusiv sisteme împotriva dronelor și a dispozitivelor explozive improvizate; 25 de milioane de euro pentru un program de pace și stabilizare în nord-vestul Nigeriei. Miza operațională, potrivit articolului, este legătura directă dintre securitate și funcționarea agriculturii: conflictele, criminalitatea și deplasarea populației pot limita accesul fermierilor la terenuri, piețe și infrastructură, afectând continuitatea producției și lanțurile alimentare. Context: discuții UE–Nigeria și pașii următori Anunțul a fost făcut la Abuja, în cadrul unei întâlniri între Bianca Odumegwu-Ojukwu, ministrul nigerian al Afacerilor Externe, și Gautier Mignot, ambasadorul Uniunii Europene în Nigeria și pe lângă Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest . Discuțiile au vizat evoluția relațiilor după dialogul ministerial din martie 2026 și posibile extinderi ale cooperării în agricultură, comerț, investiții, cercetare și inovare. În paralel, UE și Nigeria discută și despre investiții, energie regenerabilă, infrastructură, migrație și colaborare în cercetare, inclusiv participarea instituțiilor nigeriene la programul Horizon Europe, precum și creșterea finanțărilor pentru întreprinderile mici și mijlocii. O vizită oficială a președintelui Bola Tinubu la Bruxelles este analizată pentru octombrie 2026, întâlnire care ar putea consolida parteneriatul economic și deschide noi proiecte. Pentru agricultură, efectul concret al celor 25 de milioane de euro va depinde de modul în care fondurile vor fi distribuite între ferme, procesatori și celelalte verigi ale lanțurilor valorice. [...]
APIA a început plata a 6.082.058 lei pentru servicii de ameliorare prestate în mai 2026 , o tranșă care contează mai ales prin faptul că este un ajutor de stat distinct de subvențiile zootehnice obișnuite din Campania 2026 , potrivit Agronet . Plata este făcută prin centrele județene APIA și îi vizează pe solicitanții care au accesat deja schema de ajutor de stat din sectorul creșterii animalelor. Fondurile provin de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar baza legală este OUG nr. 61/2023, cu modificările și completările ulterioare. Ce finanțează tranșa și cui i se adresează Suma de 6,08 milioane de lei reprezintă valoarea totală plătită în această etapă pentru servicii de ameliorare a raselor realizate în luna mai 2026. Schema acoperă servicii legate de programele de ameliorare, selecție și reproducție, iar plata se raportează la activitățile efectiv prestate și la cererile depuse de solicitanți. Important pentru crescători: ajutorul nu este acordat automat tuturor și nu este un cuantum fix pe fermă sau pe cap de animal. Limită de transparență: nu există detalii pe beneficiar APIA nu a comunicat numărul solicitanților incluși în tranșă, distribuția plăților pe județe sau specii și nici valoarea medie per beneficiar. În lipsa acestor informații, totalul de 6.082.058 lei nu poate fi transformat într-un reper orientativ pentru fiecare crescător. De asemenea, plata nu înseamnă deschiderea unei noi sesiuni de depunere, ci se referă la cereri aferente serviciilor deja realizate în mai 2026. De ce contează: nu se confundă cu subvențiile din Campania 2026 Ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor este separat de Ajutorul Național Tranzitoriu Zootehnic, Sprijinul Cuplat Zootehnic, plățile directe sau eco-schemele pentru bunăstarea animalelor, care au condiții și calendare distincte. Pentru crescătorii care au solicitat subvenții în Campania 2026 rămân valabile obligațiile legate de menținerea animalelor în exploatație, controalele APIA și documentele justificative, cu termene diferite în funcție de specie și intervenția solicitată. [...]
Suspendarea curselor maritime către porturile ucrainene de la Marea Neagră riscă să strângă oferta globală de cereale și să împingă în sus prețurile la grâu , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra coastei, potrivit news.ro . Oficialii ucraineni citați de AFP spun că mai multe companii de transport maritim au suspendat serviciile către porturile ucrainene. Tensiunile din zonă au început să se reflecte în piață: escaladarea într-o regiune esențială pentru exporturile mondiale de cereale determină creșterea prețurilor internaționale la grâu, potrivit Lloyd’s List Intelligence, companie specializată în date maritime. Blocaj operațional în porturile-cheie și efect direct asupra exporturilor Ucraina este un exportator important de porumb, grâu, rapiță, semințe de floarea-soarelui și ulei vegetal, iar 90% din exporturile sale de mărfuri trec prin porturile de la Marea Neagră din Odesa și din împrejurimi. În același timp, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 30% din aprovizionarea mondială cu grâu. Maersk și Hapag-Lloyd au declarat pentru AFP că și-au suspendat operațiunile la Chornomorsk, unul dintre cele trei terminale ucrainene cheie de apă adâncă. Hapag-Lloyd a invocat creșterea riscurilor operaționale și de securitate în urma atacurilor cu rachete și drone din regiunea Odesa, precizând totodată că piața ucraineană rămâne deservită prin rute rutiere și feroviare care traversează Polonia și România. Potrivit site-ului de monitorizare MarineTraffic, joi dimineață nu a intrat nicio navă comercială într-un port ucrainean de la Marea Neagră. Ministrul de Externe al Ucrainei, Andriï Sybiga, a spus că, miercuri, nicio navă nu a folosit coridorul maritim ucrainean „chiar în plin sezon de recoltare”. Exporturi agricole oprite și redirecționări limitate Pe partea de fluxuri comerciale, nu s-a înregistrat niciun export de produse agricole din Odesa începând cu 12 iulie, când 20.000 de tone de porumb au plecat spre Turcia, potrivit site-ului de monitorizare a comerțului și mărfurilor Kpler. La Cernomorsk, nu s-a mai înregistrat nicio mișcare de marfă după 19 iulie, când au fost expediate 65.000 de tone de porumb către Bulgaria. În portul Pivdennyi, situat la 40 de kilometri est de Odesa, nu s-au înregistrat exporturi în această săptămână. Un broker maritim din Odesa, Anton Shapran (Maritime Logistics), a apreciat că situația din ultimele zile este „cea mai gravă din mai 2022”, deși unele nave mai mici ar fi putut fi redirecționate prin porturile de pe Dunăre. Miza: securitatea alimentară și presiunea diplomatică la ONU Kievul avertizează că atacurile reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare globale și a solicitat convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe 27 iulie. Pentru Ucraina, exporturile agricole – care aprovizionează în principal Asia, Africa și Orientul Mijlociu – sunt una dintre puținele surse de valută forte în timpul războiului început în februarie 2022, astfel că orice întrerupere prelungită a rutelor maritime poate amplifica atât presiunea economică internă, cât și volatilitatea pe piețele internaționale de cereale. [...]
Vântul puternic poate bloca tratamentele și transportul agricol în Maramureș și Transilvania în a doua parte a zilei de 23 iulie, chiar dacă precipitațiile estimate până spre seară rămân reduse, potrivit Agronet . În paralel, în Dobrogea sunt raportate cele mai ridicate viteze ale vântului, iar în Banat și Crișana presiunea pentru irigare rămâne mai mare. Ce contează operațional pentru ferme după prânz Buletinul meteo agricol publicat la ora 12:00 indică un tablou în care „fereastra de lucru” există în multe regiuni, dar deciziile devin sensibile la rafale și la instabilitatea locală: tratamentele (stropirile) și lucrările expuse la vânt sunt primele care trebuie reprogramate, în timp ce recoltarea și transportul pot continua doar cu verificări locale. În „reperele rapide”, Agronet notează că: în Dobrogea vântul ajunge la 27,5 km/h , cu rafale de 33,5 km/h , ceea ce duce la recomandarea de amânare a tratamentelor și a lucrărilor expuse ; cantitățile estimate de precipitații în ferestrele regionale de lucru nu depășesc 0,264 mm , însă rămâne riscul de manifestări locale de instabilitate; evapotranspirația (pierdere de apă prin evaporare și transpirația plantelor) este mai ridicată în Crișana și Banat , unde irigarea este indicată ca prioritară după verificarea solului. Zonele cu risc mai mare pentru lucrări sensibile Maramureș și Transilvania sunt semnalate ca zone unde vântul și instabilitatea pot complica lucrările după prânz. În Maramureș, deși în intervalul imediat precipitațiile sunt aproape neglijabile, estimarea pe 24 de ore urcă la 5,5 mm , iar recomandarea este de amânare a tratamentelor și atenție la transport și accesul pe parcelă. În Transilvania, intervalul rămâne utilizabil pentru lucrări și transport, dar tratamentele sunt acceptabile doar dacă vântul rămâne redus și nu se apropie ploaia. În Dobrogea , chiar fără avertizări indicate în raportul regional, rafalele sunt prezentate ca principalul factor limitativ: tratamentele trebuie amânate, iar transportul are risc ridicat. Unde se poate lucra mai bine și unde irigarea rămâne în prim-plan În Banat , intervalul este descris ca uscat până spre seară, cu posibilitatea de a continua recoltarea și transportul acolo unde culturile sunt mature, dar cu verificarea vântului. Tot aici, irigarea este recomandată cu prioritate seara sau noaptea, în funcție de umiditatea solului. În Crișana , după-amiaza rămâne în mare parte utilizabilă, însă tratamentele au doar „ferestre scurte”, iar irigarea rămâne prioritară. În Moldova , probabilitatea de ploaie este redusă și lucrul este posibil, dar tratamentele cer confirmarea unui interval fără intensificări ale vântului. În Muntenia , deși ploi puține, recomandarea rămâne prudentă: tratamentele se amână, iar parcela se verifică înainte de intrare. La ce să se aștepte fermierii în restul zilei Mesajul central al buletinului este că, deși precipitațiile estimate până spre seară sunt mici la nivel regional, vântul și instabilitatea locală pot scurta rapid ferestrele de lucru . Pentru operațiunile cu risc (tratamente, lucrări expuse, transport în condiții de rafale), decizia rămâne dependentă de verificarea locală a vântului și a evoluției norilor, în special în Maramureș, Transilvania și Dobrogea. [...]
Vântul puternic și instabilitatea din Maramureș și Transilvania pot restrânge ferestrele de lucru în câmp vineri dimineață , cu efect direct asupra tratamentelor, cositului, recoltării și transportului, potrivit Agronet . Deși cantitățile medii de precipitații estimate sunt, în general, reduse, publicația avertizează că lucrările sensibile la vânt sau la frunză umedă depind de verificarea directă în parcelă. În buletinul de la 23 iulie, ora 21:00, Agronet indică drept semnale principale pentru ziua de lucru din 24 iulie vântul puternic și instabilitatea în Maramureș și Transilvania, cu fenomene similare de urmărit și în Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană. În regiunile cu „semnal galben”, tratamentele sunt recomandate doar dacă vântul scade și nu există ploaie apropiată, iar recoltarea și transportul cer verificarea accesului. Unde sunt cele mai mari riscuri operaționale pentru lucrările de dimineață Maramureșul apare ca zona cu cea mai mare cantitate medie estimată în fereastra de lucru (1,38 mm, probabilitate maximă 41%), cu „semnal galben” pentru vânt și instabilitate și posibilitatea unor averse intense. În acest context, Agronet recomandă prudență la transport și evitarea începerii cositului și balotatului fără confirmarea unui interval suficient de uscat. În Transilvania, media precipitațiilor în fereastra de lucru este redusă (0,558 mm, probabilitate maximă 21%), însă „semnalul galben” indică posibile episoade locale de vânt și instabilitate, ceea ce poate face tratamentele dependente de calmarea vântului și de absența unei ploi apropiate. Unde există ferestre mai stabile pentru câmp și logistică Pentru Banat, Crișana și Dobrogea, buletinul indică intervale mai stabile pentru lucrări și transport, dar cu aceeași condiționare pentru tratamente: verificarea vântului și a stării frunzei înainte de intrarea în parcelă. Câteva repere din datele regionale prezentate: Banat : precipitații estimate foarte mici (0,095 mm; probabilitate maximă 11%), fără avertizări semnalate; fereastră favorabilă dimineață–după-amiază pentru câmp și transport, cu tratamente doar după verificare locală. Crișana : vreme foarte uscată (0,005 mm; probabilitate maximă 10%), dar cu evapotranspirație ridicată (5,74 mm), ceea ce mută decizia de irigare către controlul umidității solului și al stării culturii. Dobrogea : risc scăzut și condiții potrivite pentru recoltare și transport (0,53 mm; probabilitate maximă 10%), fără avertizări semnalate. Ce ar trebui prioritizat în ferme Din perspectiva impactului operațional, mesajul central al buletinului este că vineri dimineață deciziile trebuie luate „la firul ierbii”, mai ales acolo unde există semnal de vânt și instabilitate. Lucrările care cer cele mai atente decizii sunt: tratamentele (dependente de vânt și de frunză umedă), cositul și balotatul (risc de a începe pe umezeală sau înaintea unor averse locale), recoltarea și transportul (necesită verificarea accesului și prudență la rafale, mai ales la încărcături ușoare). Agronet precizează că valorile de vânt din tabele sunt „reperele disponibile la ultima actualizare”, nu o prognoză distinctă pentru fiecare oră din fereastra de lucru, ceea ce crește importanța verificărilor directe în parcelă înainte de a mobiliza utilaje și echipe. [...]
Menținerea umidității solului cât mai constantă reduce semnificativ crăparea roșiilor vara , o problemă care poate compromite rapid o parte din recoltă, potrivit Adevărul . Miza este una operațională pentru grădinari: prevenția ține mai ales de rutină (udare, mulcire, momentul recoltării), nu de tratamente. De ce apar crăpăturile și când riscul crește Roșiile, alcătuite în mare parte din apă, devin mai vulnerabile pe măsură ce se coc, când pielița se subțiază și își pierde din flexibilitate. Problema apare în special când solul trece brusc de la foarte uscat la foarte umed: după o perioadă de secetă sau udare inconsistentă, o ploaie abundentă ori o udare excesivă face ca fructul să absoarbă rapid apă, iar interiorul se dilată mai repede decât poate „ține pasul” coaja, ceea ce duce la crăpare. În practică, grădinarii observă două tipuri de crăpături: radiale , care pornesc de la tulpină în josul fructului; concentrice , care formează inele circulare în jurul tulpinii. Materialul indică faptul că aceste crăpături sunt, de regulă, legate de schimbări bruște ale umidității solului , nu de boli. Ce măsuri recomandă experții: udare constantă, mulci și recoltare mai devreme Sfatul central este udarea constantă , astfel încât fructele să se dezvolte într-un ritm uniform, fără „umflări” intermitente. Luke Marion , citat în articol, indică udarea neregulată drept unul dintre motivele importante pentru care roșiile crapă. Pentru a limita fluctuațiile de umiditate încă de la început, o soluție simplă este mulcirea în jurul plantelor de tomate. Sunt menționate ca opțiuni: paie, frunze mărunțite, așchii de lemn netratate. Mulciul încetinește evaporarea, menține temperaturi mai uniforme în sol și reduce alternanța „ud-uscat” care favorizează crăparea. O altă măsură este recoltarea puțin mai devreme dacă se prognozează ploaie: Marion recomandă culegerea roșiilor când au ajuns la aproximativ 70–75% din culoare, apoi coacerea completă în interior. Argumentul este că, până la stadiul de înroșire, cea mai mare parte a aromei este deja formată, iar riscul de crăpare (și de deteriorare de la păsări sau insecte) scade. Se mai pot consuma roșiile crăpate? Roșiile crăpate rămân comestibile dacă fisura este proaspătă și fructul nu a început să mucegăiască sau să atragă insecte: se poate îndepărta zona afectată. În schimb, roșiile cu crăpături adânci, care au început să putrezească sau prezintă semne de mucegai, ar trebui aruncate. [...]
