Știri
Știri din categoria Agricultură
Din 17 iulie 2028, UE va aplica un regim diferențiat pentru plantele editate genomic, iar pentru fermieri miza practică va fi accesul la semințe (preț, licențe, brevete) și obligațiile de identificare a materialului semincer, nu o apariție rapidă a unor soiuri „anti-secetă”, potrivit Agronet.
Regulamentul pentru plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi a intrat în vigoare la 16 iulie 2026 și se va aplica începând cu 17 iulie 2028. Până atunci, trebuie pregătite proceduri de verificare, baze publice de date și norme de aplicare.
Noul cadru împarte plantele obținute prin tehnici genomice noi în:
În material este explicată și diferența de principiu dintre editarea genomică și inducerea convențională a mutațiilor: editarea (de tip CRISPR) permite modificări țintite, iar instrumentul molecular este folosit temporar și nu trebuie să rămână în planta finală. Plantele care conțin material genetic străin rămân reglementate prin sistemul actual pentru organisme modificate genetic.
Chiar dacă noile reguli pot scurta unele etape din ameliorare, pentru ferme nu dispare nevoia de cercetare, testare locală, înregistrare a soiurilor, multiplicare și distribuție comercială. Profesorul Jürgen Kleine-Vehn (citat într-un interviu publicat de Universitatea din Freiburg) estimează că dezvoltarea unei varietăți prin ameliorare convențională poate dura 25–30 de ani, iar editarea genomică poate reduce anumite etape, fără să elimine testele și experiențele în câmp.
Direcțiile de cercetare menționate includ toleranța la secetă și căldură, rezistența la boli, stabilitatea producției în condiții dificile, adaptarea la soluri sărace și îmbunătățiri nutritive.
Alimentele obținute din plante NGT 1 nu vor avea o etichetă specială care să indice tehnica genomică folosită. În schimb, semințele și materialele de reproducere vor fi etichetate, iar varietățile vor apărea în baze publice de informații, astfel încât fermierii să poată identifica materialul înainte de cultivare.
Un punct operațional important: plantele NGT 1 nu vor putea fi folosite în agricultura ecologică, conform regulilor europene prezentate de Universitatea din Freiburg, ceea ce obligă producătorii ecologici să urmărească originea semințelor și informațiile din registrele publice.
Materialul atrage atenția că dependența fermierilor de marile companii poate fi influențată de modul în care sunt organizate piața semințelor, proprietatea intelectuală și accesul la varietăți. Tehnologia poate fi utilizată de institute publice, universități, programe mici de ameliorare și companii semincere, însă accesul poate deveni limitat dacă brevetele și concentrarea pieței duc la controlul unor caractere genetice importante de către un număr redus de jucători.
Pentru fermieri, criteriile care vor conta în practică includ producția și stabilitatea, comportamentul în anii secetoși, rezistența la boli și dăunători, costul semințelor, restricțiile din licențe sau brevete, cererea din partea procesatorilor și comercianților și posibilitatea de valorificare a recoltei.
Aplicarea din 17 iulie 2028 deschide, astfel, în principal un traseu juridic mai simplu pentru NGT 1, nu o ofertă imediată de semințe; avantajele vor putea fi evaluate abia după apariția unor soiuri și hibrizi testați local, cu date despre producție, costuri și condiții de utilizare.
Recomandate
Vremea de la ora 18:00 lasă loc pentru lucrări și transport până seara , cu cele mai bune „ferestre” în Banat și în zona București–Ilfov, în condițiile în care nu sunt semnalate avertizări și ploile estimate sunt nule sau nesemnificative, potrivit Agronet . Pentru fermieri, miza este una operațională: se poate continua recoltarea, pregătirea terenului și logistica, cu verificări punctuale ale accesului pe parcele și ale umezelii solului. Ce înseamnă practic pentru fermieri: lucrări care pot continua În intervalul de final de zi, publicația indică o fereastră favorabilă pentru accesul utilajelor și transportul producției de toamnă în toate regiunile analizate. Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot continua „unde solul permite”, cu recomandarea de a evita intrarea pe zone umede. Pentru tratamente, condițiile pot fi bune local, dar decizia rămâne dependentă de verificarea vântului, a frunzei umede și a probabilității de ploaie la nivel de fermă. Diferențe regionale: unde e cel mai sigur și unde e nevoie de prudență Tabloul general rămâne unul stabil, însă există nuanțe care pot schimba planificarea lucrărilor sensibile la umezeală: Banat : cer acoperit, dar condiții stabile și risc redus de ploaie; precipitații estimate 0 mm, probabilitate maximă 12%, vânt slab (4,5 km/h, rafale până la 19 km/h). Fereastra este considerată favorabilă inclusiv pentru continuarea activităților peste noapte, cu verificarea locală a solului înainte de intrarea utilajelor. București–Ilfov : este indicată o fereastră „foarte bună” până la 19:00 , ceea ce susține în special logistica și deplasările de final de zi. (Sursa nu detaliază în fragmentul disponibil indicatorii numerici pentru această zonă.) Moldova : rămâne lucrabil, dar cu cea mai ridicată probabilitate regională de precipitații (maxim 39%); cantitatea estimată este foarte mică (0,006 mm), însă recomandarea este de prudență pentru lucrările sensibile la umezeală și pentru zonele cu sol alunecos sau frunză umedă. În restul regiunilor (Crișana, Maramureș, Transilvania, Dobrogea, Muntenia, Oltenia), evaluarea este, în linii mari, de „ferestre de lucru până seara”, cu accent pe transport și lucrări în câmp, condiționate de starea locală a solului. La ce să fie atenți operatorii: acces pe sole și condiții locale Chiar dacă buletinul indică precipitații estimate nule sau nesemnificative și lipsa avertizărilor, recomandarea recurentă este una de execuție: verificarea locală a accesului pe parcelă și a umezelii solului înainte de intrarea utilajelor, mai ales în zonele cu umiditate mai ridicată sau cu probabilitate mai mare de ploaie. [...]
O firmă bavareză mizează pe electrificare „din piese existente”, combinând un tractor electric chinezesc cu propria tehnologie de amestecare , într-un pariu care poate reduce costurile de hrănire acolo unde există producție proprie de energie. Potrivit Agrarheute , compania Hirl, cunoscută pentru echipamente de furajare și tehnică pentru instalații, a ales să nu proiecteze de la zero un utilaj autopropulsat, ci să adapteze un tractor electric Xeevo din China la un concept de „mixer autopropulsat” complet electric. Un „mixer autopropulsat” electric construit pe baza unui tractor Xeevo Baza tehnică este un tractor electric Xeevo, din care pentru noul concept dispare puntea față. Împreună cu un mixer orizontal dezvoltat intern, rezultă un utilaj articulat (cu șasiu „knicklenker”, adică direcție prin articulație), gândit pentru manevrabilitate în curți înguste și în zona grajdurilor. Conform publicației, utilajul ar urma să acopere electric, pe baterii, întregul lanț de lucru din furajare: deplasare, frezare/încărcare, amestecare și descărcare. Date tehnice relevante: baterie de 105 kWh și două motoare electrice Inima sistemului este o baterie de 105 kWh de la CATL, pe tehnologie litiu-fier-fosfat (LFP). Propulsia și funcțiile de lucru sunt separate între două motoare electrice, fiecare cu 66 kW (90 CP) putere continuă: unul pentru deplasare, celălalt pentru amestecare și funcțiile de lucru. Ideea separării este operațională: producătorul susține că puterea de tracțiune rămâne disponibilă și când utilajul frezează și amestecă, fără a „împărți” aceeași putere între mers și lucru. Alte elemente menționate: rotor de preluare a furajului de 1,7 m, amplasat în spate; trei melci orizontali în cuva de amestecare; volume disponibile ale cuvei: 9, 11 sau 13 m³; viteză maximă: 20 km/h. Încărcare în loc de alimentare: 3–5 cicluri și încărcare rapidă DC Cu o încărcare, ar fi posibile între trei și cinci cicluri complete de furajare, în funcție de condițiile de utilizare. La încărcare rapidă DC, bateria ar putea fi încărcată complet la 120 kW în aproximativ 1,5 ore, iar la 30 kW în circa patru ore, potrivit datelor citate. Publicația notează că modelul devine mai interesant pentru fermele cu fotovoltaice sau instalații de biogaz: folosirea energiei produse intern poate reduce costurile energetice ale furajării. Pe lista de beneficii sunt menționate și eliminarea emisiilor locale, reducerea zgomotului și un potențial necesar mai mic de întreținere față de un autopropulsat diesel. Ce rămâne de demonstrat: dacă economia se confirmă în exploatare Agrarheute descrie abordarea ca una pragmatică de electrificare, bazată pe combinarea tehnicii de serie (tractorul) cu tehnologia proprie (mixerul). Rentabilitatea, însă, ar depinde în principal de necesarul de furajare, condițiile de încărcare și disponibilitatea energiei proprii în fermă. [...]
Confirmarea primului caz uman cu virusul Shamonda ridică miza supravegherii în ferme , într-un moment în care agentul patogen s-a extins rapid în zootehnia europeană și poate produce pierderi prin scăderea producției de lapte și probleme de reproducție, potrivit Agronet . Franța a anunțat oficial la 22 octombrie că un pacient imunodeprimat, internat la Lyon, a fost diagnosticat cu Shamonda și a murit la începutul lunii octombrie, ancheta fiind în desfășurare. Pacientul era tratat pentru o boală gravă și a dezvoltat complicații cerebrale considerate „foarte probabil” asociate infecției. Autoritățile franceze investighează în continuare rolul exact al virusului în deces și modul de infectare, iar în acest stadiu nu indică un risc sanitar pentru populația generală. De ce contează pentru zootehnie: virusul e deja prezent în multe țări Cazul uman apare după ce Shamonda, cunoscut anterior pentru îmbolnăviri la bovine și alte animale, a fost depistat pentru prima dată în Europa în vara lui 2026. Într-o comunicare din 22 octombrie, ECDC arată că primele simptome la animale au fost observate în iunie, iar identificarea virusului a avut loc la finalul lunii iulie. Până în octombrie, infecții la animale fuseseră raportate în Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Elveția, precum și în Jersey. Extinderea a ajuns și în Europa Centrală și de Est: Autoritatea Veterinară din Slovenia a confirmat la 9 octombrie un caz național într-o exploatație din regiunea Savinja, conform Guvernului Sloveniei . În Republica Cehă, Administrația Veterinară de Stat a introdus de la 1 octombrie testarea obligatorie în anumite situații (inclusiv avorturi la bovine și viței cu malformații), potrivit SVS . Impact operațional în ferme: simptome, pierderi și limitele controlului Conform evaluării publicate la 22 octombrie de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA) , infecțiile afectează în principal bovinele, dar au fost documentate și la ovine, caprine, cai și alpaca. Manifestările raportate includ: febră, diaree și reducerea apetitului; scăderea producției de lapte; avorturi și tulburări de reproducere; malformații congenitale; manifestări neurologice (mai rar, inclusiv la cai). În multe cazuri la bovine adulte, simptomele sunt temporare, însă pierderile de producție pot afecta veniturile exploatațiilor, iar consecințele asupra gestației necesită monitorizare pe termen mai lung. OMSA menționează și existența a două variante europene (Shamonda Europe 1 și 2), ale căror efecte complete asupra fertilității și productivității nu sunt încă stabilite. Pe partea de control, Franța recomandă măsuri de reducere a expunerii la insectele vector (musculițe din genul Culicoides), eliminarea zonelor cu apă stătătoare și controlul insectelor în jurul adăposturilor și transportului, potrivit Ministerului Agriculturii din Franța . În prezent, nu există vaccin comercial și nici tratament antiviral specific, iar îngrijirea vizează ameliorarea simptomelor. Ce se știe despre transmitere și riscul pentru consumatori Ipoteza principală analizată pentru cazul uman este infectarea prin înțepătura unei musculițe Culicoides, într-o zonă din estul Franței unde virusul circula deja la animale. Inserm precizează că diagnosticul a fost stabilit după manifestări neurologice, iar confirmarea a venit prin analize genetice și probe biologice recoltate la date diferite, conform Inserm . Până acum, nu există dovezi de transmitere de la om la om. Pentru consumatori, Ministerul Agriculturii din Franța afirmă că datele științifice disponibile nu documentează transmiterea virusului prin consum de carne, lapte sau produse derivate, conform ministerului . Produsele provenite de la animale bolnave sunt excluse de la consum potrivit regulilor sanitare aplicabile. În paralel, ECDC monitorizează situația împreună cu autoritățile franceze, Comisia Europeană și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Pentru ferme, miza imediată rămâne limitarea pierderilor din producția de lapte și gestionarea riscurilor de reproducție, în condițiile în care transmiterea este legată de sezonul de activitate al insectelor Culicoides, care tinde să scadă odată cu răcirea vremii, dar diferă în funcție de specie și condiții meteo. [...]
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
APIA a autorizat la plată peste 240 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în avans, iar aproape 396.000 de fermieri au intrat deja la bani , în primele cinci zile ale campaniei 2026, potrivit AGRO TV . Ritmul de autorizare și faptul că o parte importantă a sumelor a fost deja transferată contează direct pentru lichiditatea fermelor înainte de iarnă. În intervalul 16–20 octombrie 2026, APIA a autorizat la plată 395.533 de fermieri, adică 58,89% din totalul de 671.693 de beneficiari eligibili. Valoarea totală autorizată a ajuns la 240.370.280,36 euro (aprox. 1,2 miliarde lei). De unde vin banii și cine plătește efectiv Din totalul autorizat, 207,19 milioane euro (aprox. 1,0 miliarde lei) provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 28,19 milioane euro (aprox. 141 milioane lei) din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar aproape 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) reprezintă cofinanțare de la bugetul național. APIA precizează că întreaga sumă autorizată din FEGA, respectiv 207,19 milioane euro, a fost deja plătită fermierilor. În schimb, plățile aferente intervențiilor finanțate din FEADR și de la bugetul național sunt efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Unde s-au concentrat cele mai mari sume autorizate Situația detaliată prezentată indică cele mai mari valori la: sprijinul de bază pentru venit (BISS): 112,46 milioane euro (aprox. 562 milioane lei); sprijinul redistributiv complementar (CRISS): 58,49 milioane euro (aprox. 292 milioane lei). În zootehnie, au fost autorizate: 15,24 milioane euro (aprox. 76 milioane lei) pentru sprijinul cuplat la ovine; 13,37 milioane euro (aprox. 67 milioane lei) pentru vacile de lapte; 2,15 milioane euro (aprox. 11 milioane lei) pentru caprine; 1,78 milioane euro (aprox. 9 milioane lei) pentru bovinele de carne. Pentru intervențiile destinate zonelor afectate de constrângeri naturale au fost autorizate peste 33,17 milioane euro (aprox. 166 milioane lei), cea mai mare parte pentru zona montană. Calendar: până când se plătește avansul și când încep plățile finale Campania de plăți în avans APIA 2026 continuă până la 30 noiembrie. De la 1 decembrie ar urma să înceapă efectuarea plăților finale către fermierii eligibili. [...]
