Uniunea Europeană aplică din 17 iulie 2028 un regim nou pentru plantele editate genomic - NGT 1 va avea autorizare simplificată, dar accesul fermierilor depinde de testarea în câmp și de brevete

Din 17 iulie 2028, UE va aplica un regim diferențiat pentru plantele editate genomic , iar pentru fermieri miza practică va fi accesul la semințe (preț, licențe, brevete) și obligațiile de identificare a materialului semincer, nu o apariție rapidă a unor soiuri „anti-secetă”, potrivit Agronet . Regulamentul pentru plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi a intrat în vigoare la 16 iulie 2026 și se va aplica începând cu 17 iulie 2028. Până atunci, trebuie pregătite proceduri de verificare, baze publice de date și norme de aplicare. Două categorii, două seturi de obligații Noul cadru împarte plantele obținute prin tehnici genomice noi în: NGT 1 : modificări genetice limitate, comparabile cu cele care ar putea apărea în natură sau prin ameliorare convențională; după verificarea încadrării, vor fi tratate în mare parte ca soiurile obținute prin metode obișnuite. NGT 2 : intervenții mai ample sau mai complexe; rămân sub regimul organismelor modificate genetic, inclusiv cerințe de evaluare a riscurilor, autorizare, trasabilitate și etichetare. În material este explicată și diferența de principiu dintre editarea genomică și inducerea convențională a mutațiilor: editarea (de tip CRISPR ) permite modificări țintite, iar instrumentul molecular este folosit temporar și nu trebuie să rămână în planta finală. Plantele care conțin material genetic străin rămân reglementate prin sistemul actual pentru organisme modificate genetic. De ce nu înseamnă „semințe noi” peste noapte Chiar dacă noile reguli pot scurta unele etape din ameliorare, pentru ferme nu dispare nevoia de cercetare, testare locală, înregistrare a soiurilor, multiplicare și distribuție comercială. Profesorul Jürgen Kleine-Vehn (citat într-un interviu publicat de Universitatea din Freiburg ) estimează că dezvoltarea unei varietăți prin ameliorare convențională poate dura 25–30 de ani, iar editarea genomică poate reduce anumite etape, fără să elimine testele și experiențele în câmp. Direcțiile de cercetare menționate includ toleranța la secetă și căldură, rezistența la boli, stabilitatea producției în condiții dificile, adaptarea la soluri sărace și îmbunătățiri nutritive. Etichetarea: fără mențiune pe aliment, dar cu identificare la sămânță Alimentele obținute din plante NGT 1 nu vor avea o etichetă specială care să indice tehnica genomică folosită. În schimb, semințele și materialele de reproducere vor fi etichetate , iar varietățile vor apărea în baze publice de informații, astfel încât fermierii să poată identifica materialul înainte de cultivare. Un punct operațional important: plantele NGT 1 nu vor putea fi folosite în agricultura ecologică , conform regulilor europene prezentate de Universitatea din Freiburg, ceea ce obligă producătorii ecologici să urmărească originea semințelor și informațiile din registrele publice. Brevetele și concentrarea pieței pot limita accesul Materialul atrage atenția că dependența fermierilor de marile companii poate fi influențată de modul în care sunt organizate piața semințelor, proprietatea intelectuală și accesul la varietăți. Tehnologia poate fi utilizată de institute publice, universități, programe mici de ameliorare și companii semincere, însă accesul poate deveni limitat dacă brevetele și concentrarea pieței duc la controlul unor caractere genetice importante de către un număr redus de jucători. Pentru fermieri, criteriile care vor conta în practică includ producția și stabilitatea, comportamentul în anii secetoși, rezistența la boli și dăunători, costul semințelor , restricțiile din licențe sau brevete, cererea din partea procesatorilor și comercianților și posibilitatea de valorificare a recoltei. Aplicarea din 17 iulie 2028 deschide, astfel, în principal un traseu juridic mai simplu pentru NGT 1 , nu o ofertă imediată de semințe; avantajele vor putea fi evaluate abia după apariția unor soiuri și hibrizi testați local, cu date despre producție, costuri și condiții de utilizare. [...]