Știri
Știri din categoria Agricultură
Lanțul de aprovizionare cu cartofi dulci depinde încă de multă muncă manuală, iar asta se vede în costurile și organizarea producției, de la multiplicarea plantelor până la recoltare și sortare, potrivit unei analize publicate de agrarheute. Deși produsul a câștigat teren în coșul de cumpărături din Europa, inclusiv în Germania, producția rămâne intens dependentă de forță de muncă sezonieră și de procese logistice bine controlate.
Articolul descrie cartoful dulce (Ipomoea batatas, numit și batată) ca o cultură cu cerere în creștere, dar care, spre deosebire de cartoful clasic în Europa, nu este complet mecanizată. În special veriga de recoltare rămâne sensibilă: rădăcinile au o coajă foarte fragilă, iar după ce utilajele deschid biloanele, culesul efectiv se face manual, cu lucrători care adună în coșuri și transportă către vehicule de colectare.
Publicația notează că acest model este posibil datorită muncitorilor sezonieri, în principal din Mexic, veniți prin programe guvernamentale. În practică, aceeași forță de muncă revine anual pe aceleași ferme și lucrează și la alte culturi (de exemplu arahide, pepeni, brazi de Crăciun), ceea ce sugerează o dependență structurală de mobilitatea sezonieră a lucrătorilor.
O parte importantă din cartofii dulci disponibili în retailul european provin din North Carolina, descrisă drept centrul producției americane. Acolo, aproximativ 300 de ferme (în majoritate afaceri de familie) acoperă lanțul de valoare, iar diferența față de modelul european este că, în SUA, fermele preiau adesea mai multe etape: cultivare, depozitare, condiționare, ambalare și export.
Pentru eficiență, unele ferme își grupează producția cu vecinii pentru a utiliza împreună capacități de depozitare și sortare sau formează cooperative de marketing. Sectorul este sprijinit și de North Carolina Sweetpotato Commission (NCSC), care susține cercetarea, marketingul și exportul. Conform articolului, circa 40% din recolta statului merge la export, în 34 de țări, iar Europa a devenit o piață importantă după primele livrări către Marea Britanie în 2007, cu o cerere în creștere în ultimii ani.
În North Carolina, randamentul mediu menționat pentru 2024 este de 22,4 tone/hectar, comparativ cu 11,4 tone/hectar la nivel mondial. Totuși, operațional, recoltarea este contra-cronometru: cartofii dulci nu suportă înghețul, iar marfa trebuie să ajungă în depozit înainte de primul val de frig.
Un punct central al lanțului este depozitarea, unde tehnologia a schimbat economia produsului. Articolul arată că, dacă în trecut cartofii dulci rareori treceau de finalul lunii noiembrie (Thanksgiving), astăzi pot fi păstrați până la un an și apoi transportați: condiționați, duși la port, expediați aproximativ două săptămâni pe mare și distribuiți în Europa.
Procesul include o etapă de „curing” (maturare controlată): depozitare 7–10 zile la aproximativ 29°C și 85% umiditate, pentru refacerea cojii și creșterea conținutului de zahăr și a capacității de păstrare, urmată de depozitare la circa 14°C. În același material este menționată creșterea „packout-rate” (ponderea de marfă vandabilă) de la aproximativ 65% în anii 1960 la circa 95% în prezent, pe fondul îmbunătățirilor de ventilație și control climatic dezvoltate la NC State University.
Dincolo de argumentele nutriționale (conținut redus de grăsimi, circa 80% apă, fibre, vitamine și minerale), articolul punctează că o organizație americană de consumatori (CSPI) a numit cartoful dulce „cea mai sănătoasă legumă” în 2019. Pentru piață, însă, miza imediată rămâne una operațională: cererea în creștere se sprijină pe o cultură care încă necesită multă muncă manuală, iar competitivitatea depinde de accesul la forță de muncă sezonieră și de infrastructura de depozitare și sortare.
Recomandate
Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]
Grâul de panificație a urcat la 237 euro/tonă DAP Constanța, dar semnalul de preț rămâne amestecat între produse și piețe , iar o zi de revenire nu echivalează cu o tendință, arată datele sintetizate de Agronet . Pentru fermieri și traderi, miza imediată este că diferențele dintre condițiile comerciale (DAP, FOB, „la poarta fermei”, contracte futures) și dintre regiuni pot schimba concluzia despre „scumpire” sau „ieftinire”, chiar când titlurile indică o creștere în port. Constanța: grâul crește săptămânal, porumbul și oleaginoasele rămân sub nivelul anterior Setul de cotații DAP Constanța din 13 octombrie (publicat de Agrointeligența) comparat cu 6 octombrie arată o recuperare incompletă pentru mai multe produse. În intervalul 6–13 octombrie: grâu de panificație: 234 → 237 euro/tonă ( +1,28% ); grâu furajer: 220 → 220 euro/tonă (0%); porumb: 227 → 225 euro/tonă ( −0,88% ), deși în ziua de 13 octombrie a fost un plus de 3 euro/tonă; floarea-soarelui: 476 → 473 euro/tonă (−0,63%); rapiță: 517 → 512 euro/tonă ( −0,97% ), chiar dacă a avut o creștere zilnică de 7 euro/tonă. Interpretarea-cheie din analiză: o mișcare pozitivă într-o singură zi poate arăta o revenire, dar nu înseamnă automat că piața a recuperat pierderile din săptămâna anterioară. Piața internă: aceeași marfă, direcții diferite în funcție de regiune Datele raportate Comisiei Europene și publicate de AGRIMEDIA (pentru săptămâna 5–11 octombrie) indică diferențe regionale care fac riscantă o concluzie generală de tipul „porumbul s-a scumpit în România”. În seria citată: la porumb furajer, Muntenia crește (179,65 → 201,32 euro/tonă, +12,06%), în timp ce Banatul scade (204,40 → 189,72 euro/tonă, −7,18%), iar Constanța (în această serie, reper FOB) coboară (246,34 → 239,48 euro/tonă, −2,78%); la grâul de panificație, Banatul urcă, dar Constanța scade în media săptămânală din serie. Agronet insistă asupra unui punct tehnic cu impact direct în decizii: 222,83 euro/tonă FOB (medie săptămânală) și 237 euro/tonă DAP (observație zilnică) nu sunt comparabile direct , pentru că diferă perioada și condiția comercială. Bursele: porumbul european se desprinde de Chicago, dar transmiterea în România nu e automată Pe 14 octombrie, cotațiile intrazilnice publicate de AHDB arată o divergență puternică: porumbul pe Euronext (contract noiembrie) urcă la 302,50 euro/tonă , în timp ce porumbul american (Chicago, decembrie) scade ușor față de referința anterioară. În același „instantaneu”, grâul pe Euronext avansează moderat, iar rapița scade marginal. Concluzia operațională pentru piața locală, așa cum reiese din analiză: piețele internaționale nu transmit același semnal , iar ofertele interne nu urmează automat mișcarea de la Paris, inclusiv din cauza diferențelor de logistică și a condițiilor de livrare. De ce contează: costul transportului în Marea Neagră poate rupe legătura dintre bursă și prețul la fermă Agronet notează că transportul prin Marea Neagră rămâne o variabilă care complică relația dintre prețurile bursiere, prețul de export și suma oferită la fermă. În acest context, chiar și atunci când apar cotații mai mari în anumite puncte (port, FOB, futures), costurile și riscurile logistice pot absorbi o parte din avantaj , iar „prețul mai bun” nu se vede automat în oferta netă pentru producător. Pentru producătorii români, implicația practică este să trateze separat reperele de preț (fermă/port/bursă) și să compare oferte doar pe serii compatibile (aceeași perioadă, aceeași monedă, aceeași condiție comercială), altfel concluziile pot fi înșelătoare. [...]
Prețul porcilor pentru sacrificare a coborât din nou la 1,40 euro/kg , adâncind pierderile fermierilor, pe fondul unui exces de ofertă și al unei cereri slabe de carne, potrivit agrarheute . Pentru crescători, scăderea înseamnă o distanță și mai mare față de nivelul de preț necesar acoperirii costurilor. VEZG (asociația germană a grupurilor de producători pentru animale și carne) a redus pe 14 octombrie recomandarea de preț cu 5 cenți/kg greutate la sacrificare (SG), până la 1,40 euro/kg (aprox. 7 lei/kg). Nivelul revine astfel la minimul din acest an, iar înainte de 2026 un asemenea prag mai fusese atins ultima dată în februarie 2022. VEZG pune presiunea pe seama unei oferte „per ansamblu ample” și, pe alocuri, peste necesar. Pierderile se adâncesc: pragul de rentabilitate rămâne mult peste piață Impactul economic imediat este în marja fermelor. „Schweineradar”, un indicator al Landvolks Niedersachsen , arăta că în săptămâna calendaristică 41 ar fi fost necesar un preț de 1,63 euro/kg SG pentru ca îngrășătorii să își acopere costurile, iar într-un „sistem închis” (lanț integrat) pragul ar fi fost de 1,87 euro/kg SG. În acea calcule, pierderea era deja de 17,65 euro pe animal (aprox. 88 lei). Prin coborârea la 1,40 euro/kg SG, diferența față de nivelul considerat „cost-covering” (care acoperă costurile) se mărește, ceea ce împinge mai multe exploatații mai adânc în zona de pierdere, în condițiile în care costurile nu se ajustează la fel de rapid ca prețul de vânzare. De ce scade prețul: ofertă în creștere, cerere slabă și presiune din partea abatoarelor Pe piață, oferta de animale vii crește sezonier, în timp ce cererea de carne rămâne „reținută”, notează publicația. La presiunea de ofertă contribuie și creșterea greutăților la sacrificare, potrivit Camerei Agricole din Schleswig-Holstein: abatoarele lucrează la un grad ridicat de utilizare, dar tot nu reușesc să preia toate animalele oferite. În plus, vacanțele au frânat cererea, iar vremea mai rece și ploioasă a redus consumul, complicând vânzarea. Dr. Robert Elmerhaus, responsabil de achiziția de animale vii, citat din Tönnies Agrarblog, spune că lipsesc impulsurile necesare pentru a plasa pe piață volumele în creștere: „Pe partea de carne lipsesc în continuare impulsurile necesare pentru a valorifica pe piață, în mod adecvat, cantitățile în creștere la sacrificare.” Rămâne însă neclar dacă ieftinirea la poarta abatorului va stimula efectiv vânzările de carne; potrivit unor cunoscători ai pieței citați de agrarheute, acest lucru este „îndoielnic”. Context european: presiune suplimentară în UE Presiunea nu este doar locală. ISN (asociația crescătorilor de porci din Germania) estimează că oferta de porci gata de sacrificare crește sezonier și la nivel european, după încheierea perioadei de caniculă, când animalele cresc mai repede și ajung mai repede la greutatea de sacrificare. Cererea de carne nu ține pasul, iar piața europeană rămâne bine aprovizionată, cu presiune mai ales pe anumite piese (inclusiv cele cu os și sferturile din față). Pentru stabilizare, Camera Agricolă din Schleswig-Holstein indică drept condiție reducerea cantităților oferite — un semnal că, pe termen scurt, corecția ar putea veni mai degrabă din ajustarea ofertei decât dintr-o revenire rapidă a cererii. [...]
O semănătoare depozitată murdară sau umedă poate genera costuri și timpi morți la reluarea lucrului în primăvară , iar de aceea curățarea, uscarea, inspecția și ungerea corectă ar trebui făcute imediat după ultima campanie de semănat, înainte de perioadele lungi cu ploaie, ceață și îngheț, potrivit Agronet . Publicația argumentează că resturile rămase în buncăre și dozatoare pot păstra umezeală, pot atrage rozătoare și pot bloca sau coroda componentele. O intervenție temeinică în octombrie reduce riscul de „reparații din scurt” în primăvară și limitează coroziunea și depunerile apărute pe durata iernii. Ordinea recomandată: golire, curățare, uscare, inspecție Agronet descrie o succesiune practică a lucrării, cu accent pe evitarea dispersării prafului și pe eliminarea completă a resturilor: golirea completă a fiecărui buncăr, dozator și a conductelor de semințe sau îngrășământ, inclusiv din zonele greu accesibile; îndepărtarea pământului, plevei și prafului cu perie, racletă și, unde se poate, aspirare; este recomandată evitarea folosirii jetului de aer care ridică un nor de praf și evitarea îndreptării aerului comprimat spre operator sau alte persoane; pentru semănătorile cu instalație de îngrășământ lichid: golirea și clătirea circuitului în succesiunea prevăzută pentru echipament, astfel încât sistemul să rămână fără lichid înainte de îngheț; după spălare/clătire: uscarea completă, deoarece apa rămasă în zone ascunse poate accelera coroziunea și poate compromite lubrifierea aplicată ulterior; inspecția componentelor expuse uzurii (discuri brăzdare, roți de copiere și tasare, tuburi de semințe, lanțuri, pinioane, lagăre, furtunuri, capace), urmărind fisuri, jocuri, piese deformate, legături înțepenite, cabluri roase și apărători lipsă; notarea separată a pieselor care trebuie schimbate, pentru a evita o verificare „din memorie” înainte de semănatul de primăvară. Ungerea „după manual”, nu „peste tot” Un punct cheie din recomandări este că lubrifierea trebuie făcută doar după ce utilajul este curat și uscat și numai în punctele, cu tipurile de lubrifiant și la intervalele indicate pentru modelul respectiv. Agronet atrage atenția că aparatele de dozare pot avea reguli diferite, iar unele nu trebuie contaminate cu ulei; în aceste cazuri trebuie urmate strict instrucțiunile producătorului, inclusiv când este permis un lubrifiant uscat. Tot în această etapă sunt recomandate verificări pentru arcuri, întinzătoare, elemente de transmisie și conexiuni electrice. Publicația notează că nu ar trebui forțate piesele blocate și nici „mascat” un joc mare cu surplus de vaselină: defectul se consemnează și se remediază înainte de sezonul următor. Depozitarea corectă și situațiile în care lucrarea se amână Pentru a păstra efectul lucrărilor, semănătoarea ar trebui depozitată într-un spațiu uscat, acoperit și inaccesibil rozătoarelor, cu buncărele goale. Piesele demontate (de exemplu discuri sau capace) se etichetează și se păstrează astfel încât să nu se deformeze sau să nu se piardă; dacă manualul prevede eliberarea tensiunii unor arcuri, operațiunea se face înainte de depozitare. Agronet recomandă amânarea „închiderii definitive” în câteva situații: dacă utilajul este încă umed după spălare/clătire/ploaie, dacă vântul ridică praful spre operator sau alte persoane, ori dacă apar semne care cer evaluare și reparație (fisuri la cadru, furtunuri deteriorate, scurgeri, cabluri afectate, organe de lucru cu uzură pronunțată). De asemenea, intervențiile sub elemente rabatate sau ridicate nu se fac fără sprijinul și blocajele prevăzute pentru utilaj. [...]
Ploile și burnița din sud și est pot bloca lucrările agricole de dimineață , în special în Muntenia, unde probabilitatea de precipitații urcă la 80% și cantitatea estimată ajunge la 3,17 l/mp, potrivit Agronet . Pentru ferme, miza imediată este una operațională: accesul pe parcele și pe drumurile agricole poate deveni dificil, iar tratamentele și intrarea cu utilaje pe sol umed cresc riscul de tasare și întârzieri la recoltarea de toamnă. Unde se îngustează „fereastra” de lucru În buletinul de la ora 05:00, Agronet indică o dimineață cu precipitații și rafale care reduc intervalele utile în mai multe regiuni: Muntenia : burniță și ploi, cu „blocaj pentru lucrările de dimineață”; 3,17 l/mp estimate și avertizare cod galben pentru averse torențiale. Moldova : ploi și rafale; 2,94 l/mp estimate, probabilitate maximă 55% și cod galben pentru averse torențiale. Dobrogea : ploi izolate și vânt puternic; 1,96 l/mp estimate, rafale până la 36,5 km/h , cu risc ridicat pentru transport. Transilvania : averse posibile și acces „de verificat”; 0,60 l/mp estimate și cod galben pentru averse torențiale. În București–Ilfov , buletinul menționează burniță și umiditate foarte ridicată, ceea ce poate complica deciziile de intrare pe teren în prima parte a zilei. Vestul țării, mai favorabil pentru logistică și lucrări în câmp În contrast, Banatul și Crișana apar ca zone cu ferestre mai stabile dimineața, fără precipitații estimate în intervalul analizat: Banat : 0 mm precipitații estimate, probabilitate maximă 23%; fereastră bună până la prânz, cu transport recomandat. Crișana : 0 mm precipitații estimate, probabilitate maximă 16%; fereastră bună până la prânz, dar cu rafale mai active (până la 31 km/h). Maramureș : ploi foarte slabe (0,01 l/mp), cu recomandarea de a limita tratamentele la intervale scurte. Ce decizii recomandă buletinul pentru ferme Agronet pune accent pe măsuri de reducere a riscului operațional în prima parte a zilei: verificarea locală a accesului , a umezelii solului și a drumurilor agricole înainte de recoltare sau transport; amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, burniță, umiditate ridicată ori vânt; evitarea intrării pe sol umed la pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă; irigarea nu este considerată presantă în nicio regiune, pe baza datelor din buletin. Pentru fermele din sud și est, mesajul practic al dimineții este că planificarea trebuie făcută „din mers”, după controlul din teren: chiar și precipitațiile moderate ca volum pot închide rapid accesul pe parcele și pot împinge lucrările către intervale mai uscate. [...]
O creștere a producției de porumb a Chinei cu 5–8 milioane de tone ar putea pune presiune pe prețuri și pe fluxurile comerciale , într-un moment în care importurile chineze sunt așteptate să scadă ușor, potrivit informațiilor prezentate de AGRO TV , care citează Reuters via AGERPRES. Anunțul a fost făcut de Zhang Dalong , director de cercetare la COFCO (companie de stat chineză din agribusiness), pe fondul unor rezultate bune în nordul țării. În acest context, oficialul a indicat că livrările de porumb din SUA „nu sunt încă o opțiune”, deoarece rămân neviabile economic. Ce se schimbă în cererea Chinei Estimarea prezentată pentru anul agricol 2026/2027 indică importuri de porumb de 3,5 milioane de tone, în scădere cu 170.000 de tone față de anul precedent. Zhang Dalong a detaliat și o structură orientativă a provenienței: 1,2 milioane de tone din Brazilia; 1,2 milioane de tone din Argentina; 900.000 de tone din SUA; restul, de la alți furnizori. În paralel, el a descris o dinamică mixtă în producția internă: în nord-est a crescut suprafața semănată, dar au scăzut randamentele, în timp ce în nordul Chinei producția și calitatea s-au îmbunătățit. De ce urmăresc traderii relația China–SUA Traderii globali urmăresc dacă Beijingul va majora achizițiile de produse agricole din SUA, în condițiile în care cele două țări au prezentat o listă de produse pentru care sunt reduse taxele vamale, inclusiv porumb, grâu și uleiuri vegetale, potrivit Reuters. Totuși, reprezentantul COFCO a susținut că importurile de porumb din SUA nu mai sunt viabile comercial „chiar cu taxe vamale de 1%”, deoarece marjele la import rămân negative. Context: presiune deja vizibilă în prețuri Informațiile din China vin la o zi după un raport al Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), care a indicat o creștere cu circa 6 milioane de tone a producției estimate pentru sezonul 2026/2027, evoluție care a fost urmată de o scădere puternică a prețurilor la porumb pe bursa din Chicago, conform materialului. Alte estimări pentru cereale furajere Pe lângă porumb, Zhang Dalong a prezentat și estimări pentru alte importuri: sorg: 8 milioane de tone în 2026/2027, în creștere cu 550.000 de tone; orz: 10 milioane de tone, în scădere anuală cu 3,14 milioane de tone. Pentru trimestrul al patrulea, el a indicat importuri estimate de 400.000 de tone de porumb, 2,95 milioane de tone de sorg și 2,6 milioane de tone de orz. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul exact al achizițiilor și despre nivelurile de preț vizate, rămâne de urmărit dacă revizuirea producției interne a Chinei se va traduce într-o reducere efectivă a cererii pe piața internațională și într-o presiune suplimentară asupra cotațiilor. [...]
