Știri
Știri din categoria Agricultură

Blocarea Strâmtorii Hormuz riscă să declanșeze o criză globală a îngrășămintelor, cu efecte directe asupra costurilor din agricultură și, implicit, asupra prețurilor alimentelor, potrivit Libertatea. Publicația arată că perturbările din Orientul Mijlociu pot împinge prețurile alimentelor în sus cu până la 30%, pe fondul scumpirii și deficitului de inputuri agricole.
Conform NV, aproximativ o treime din îngrășămintele folosite la nivel mondial tranzitează această rută maritimă strategică. În contextul în care atenția piețelor este concentrată pe petrolul Brent, articolul subliniază că efectele colaterale asupra agriculturii pot fi cel puțin la fel de importante, deoarece îngrășămintele sunt esențiale pentru randamentele culturilor.
Textul indică și un alt mecanism de transmitere a crizei: gazele naturale, necesare pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, nu mai ajung în cantități suficiente pe piață, din cauza blocadei impuse de armata iraniană. În acest context, Matin Kaim, profesor la Universitatea din Bonn, avertizează asupra riscului de escaladare a impactului social.
„Există un potențial serios ca această situație să escaladeze și să transforme o criză majoră pentru cele mai sărace segmente ale populației”, avertizează Matin Kaim, profesor la Universitatea din Bonn.
În paralel, Libertatea notează scumpiri abrupte la mai multe componente-cheie: ureea ar fi crescut cu 50%, amoniacul cu 20%, iar motorina, importantă pentru funcționarea utilajelor agricole, cu 60%. În SUA, pe un fond deja dificil pentru fermieri, numărul falimentelor din agricultură a urcat cu 46% anul trecut, ceea ce pune presiune suplimentară pe deciziile de producție (inclusiv reducerea suprafețelor cultivate sau schimbarea culturilor).
Articolul mai arată că Orientul Mijlociu are un rol important în lanțul global al îngrășămintelor, inclusiv prin exporturi: Qatarul ar furniza 15% din ureea mondială și ar controla jumătate din comerțul internațional cu acest produs. Închiderea fluxurilor afectează și funcționarea fabricilor din state mari consumatoare de gaz, precum India și Pakistan, în timp ce Rusia și Belarus ar câștiga pârghie economică pe piața globală; în același timp, China ar fi suspendat exporturile pentru a-și proteja piața internă.
În acest tablou, politicile de biocombustibili sunt criticate pentru că mențin cererea de cereale în afara pieței alimentare. Paul Behrens, profesor la Universitatea Oxford, este citat spunând că „Ardem aproximativ 15 milioane de pâini în fiecare zi pentru biocombustibili. Este o modalitate nebunească de a produce energie”, iar el leagă episoadele de scumpiri rapide ale alimentelor de riscuri de instabilitate politică.
Concluzia articolului este că perspectivele pentru securitatea alimentară globală rămân incerte, iar impactul ar urma să fie resimțit cel mai puternic de populațiile vulnerabile.
Recomandate

Germania testează ideea de a integra rezervoarele de hidrogen în roțile tractoarelor , potrivit Fuel Cells Works . Conceptul urmărește să elibereze spațiu pe șasiu și să prelungească timpul de lucru al utilajelor agricole cu pile de combustie, într-un context în care amplasarea clasică a rezervoarelor (pe acoperiș sau lângă cabină) intră în conflict cu echilibrul, structura și funcționalitatea tractorului. Miza este una de inginerie: la presiuni de până la 700 bar, hidrogenul are o densitate energetică volumetrică mai mică decât motorina, astfel că autonomia ajunge să fie limitată de spațiul fizic disponibil, nu doar de cantitatea de combustibil. Mutarea stocării în ansamblul roților ar aduce masa mai aproape de axe și ar lăsa loc pentru alte componente, însă ar impune rezolvarea unor probleme dificile, de la transferul hidrogenului către un sistem aflat în rotație, până la etanșare sub solicitări mecanice continue și asigurarea unui circuit de alimentare sigur. În proiectul public finanțat H2Agrar din landul german Saxonia Inferioară, prototipul Fendt Helios folosește în prezent cinci rezervoare de hidrogen comprimat montate pe acoperiș. Fiecare rezervor ar stoca 4,2 kg de hidrogen, la o presiune de până la 700 bar, iar o alimentare ar asigura aproximativ 5-8 ore de lucru pe câmp, în funcție de tipul operațiunii. Tractorul are o pilă de combustie de 100 kW, o baterie tampon de 25 kWh și un motor electric de tracțiune de 100 kW, care alimentează și sistemele auxiliare. Directorul global de cercetare și inginerie avansată al AGCO, dr. Benno Pichlmaier, afirmă că performanțele sunt comparabile cu ale unui tractor diesel de putere similară și că modelul poate realiza aceleași lucrări pe fermă. Totuși, cele cinci rezervoare (în total 21 kg de hidrogen) reprezintă, în această configurație, limita superioară a autonomiei, nu o soluție optimă, iar ideea roților ca „rezervoare” este prezentată ca o direcție de lucru pentru depășirea constrângerilor de spațiu. H2Agrar a început în februarie 2021 și a primit circa 7,6 milioane de euro finanțare publică, fiind prezentat drept primul proiect demonstrativ „cap-coadă” pentru hidrogen în agricultură în Germania, cu producție, infrastructură și utilaje în același areal. Hidrogenul ar proveni dintr-un parc eolian comunitar din apropiere de Haren (16 turbine), unde două electrolizoare de 1 MW pot produce până la 900 kg pe zi; combustibilul este livrat și către o stație dedicată de alimentare, care poate furniza atât 350 bar, cât și 700 bar, cu o capacitate totală de stocare de 480 kg. După încheierea ciclului oficial de trei ani, două tractoare Fendt Helios au rămas în exploatare pentru colectarea de date, inclusiv din lucrări solicitante precum recoltarea, însă informațiile publice nu confirmă dacă soluția de stocare în roți va ajunge în faza de prototip sau rămâne la nivel de studiu de design. [...]

Tomatele extratimpurii din Olt se vând engros cu 40-42 lei/kg , pe fondul costurilor mai mari și al producției mai mici, relatează AGERPRES . Potrivit președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, prețurile sunt influențate în special de cheltuielile cu încălzirea solariilor, de cantitățile încă reduse recoltate și de cererea ridicată din această perioadă. Ion Păunel spune că în iarna 2025-2026 consumul de combustibil pentru încălzire a fost mai mare decât în ultimii ani, pe fondul temperaturilor scăzute și al nebulozității, iar inputurile (semințe, îngrășăminte, fertilizanți, forță de muncă) s-au scumpit. În același timp, doar câțiva producători au reușit să iasă la recoltare încă din martie, ceea ce a limitat oferta la început de sezon. „Anul acesta au fost cele mai mari costuri din ultimii ani, în primul rând din cauza creșterilor de preț la combustibil, la forța de muncă, semințe, la toate inputurile, consumul de combustibil a fost dublu față de ultimele trei - patru ierni.” Pentru săptămâna dinaintea Paștelui, Păunel estimează că, deși cantitatea de roșii românești ar urma să crească, cererea ar putea rămâne suficient de mare încât să nu se vadă o ieftinire la tarabă. El a indicat și un istoric recent al prețurilor, de la pornirea la producător și până la nivelul din piețe, susținând că în unele zone prețurile au urcat semnificativ în funcție de cerere și de specificul pieței. Un alt producător, inginerul Tomel Băețică din Izbiceni (localitate cu mulți cultivatori de tomate), afirmă că producerea tomatelor extratimpurii presupune costuri zilnice consistente cu încălzirea și o muncă intensă, inclusiv nopți petrecute în solarii. Băețică susține că, în acest sezon, cheltuielile i-au fost mai mari cu aproximativ 40% față de anii anteriori și estimează o producție mai mică cu circa 20-25%, inclusiv din cauza lipsei de lumină și a temperaturilor scăzute. În paralel, fermierii din județ au fost informați că sancțiunile pentru depășirea limitelor admise de reziduuri sau folosirea de substanțe neomologate au fost înăsprite, amenda menționată fiind de 35.000 de lei, cu riscul excluderii din programele de sprijin și de la subvențiile APIA. La nivelul programului de susținere a cultivării legumelor în spații protejate, directorul DAJ Olt, Ion Drăgoi, a declarat că până la 4 aprilie 2026 s-au înscris aproximativ 3.000 de fermieri, cu circa 750 de hectare cultivate cu tomate în solarii; înscrierile continuă până la 15 aprilie, iar estimarea este de aproximativ 4.000 de fermieri. [...]

Fermierii reclamă lipsa îngrășămintelor din stoc în plină campanie de fertilizare , potrivit Agrointeligența , care citează atât producători agricoli, cât și un furnizor de inputuri. Problema este semnalată în special la produsele pe bază de azot, iar fermierii spun că nu primesc nici termene de reaprovizionare. Valentin Popa, fermier din comuna Sohatu (județul Călărași), afirmă că riscă să intre la semănat fără fertilizare, după ce a încercat timp de mai multe săptămâni să cumpere îngrășăminte pentru culturile de porumb și floarea-soarelui. El spune că a discutat cu mai mulți furnizori, fără rezultat. „Am vorbit în cinci locuri până la momentul acesta, de trei săptămâni, și toți mi-au spus că nu au nici pe stoc și nici nu promit când vor ajunge îngrășămintele, că nu știu nici ce să ne spună, să ne dea un termen, absolut nimic.” Fermierul adaugă că, în lipsa produselor, alternativa este să semene fără îngrășăminte, urmând să aplice ulterior, dacă va găsi marfă „în vegetație” (adică după răsărirea culturii). În același timp, el reclamă și scumpiri, pe care le leagă de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, susținând că „nici măcar așa, scumpe, nu mai găsim”. Pe partea de ofertă, unul dintre furnizorii menționați în articol, SEEFCO, a anunțat public că are stocuri epuizate pentru anumite produse, inclusiv DAP 18.46.0 și TSP 0.46.0, în timp ce pentru NPKS 14.28.14+5.5S compania indică „stoc mic disponibil prompt de livrare”, conform mesajului citat de publicație. Dragoș Ivan, manager comercial SEEFCO, a declarat pentru Agrointeligența că, deși există marfă la nivel internațional, traderii (operatori care cumpără și revând cantități mari) ar fi reticenți să facă achiziții noi la prețurile actuale, ceea ce poate alimenta penuria. El a mai spus că disponibilitatea ureei și a complexului DAP 18.46.0 este în scădere și a atras atenția asupra comparațiilor făcute doar „pe tonă”, fără calculul raportat la „substanța activă” (nutrientul efectiv, precum azotul sau fosforul), oferind ca exemplu o ofertă din 15.03.2026 în care ureea ar fi mai ieftină pe kilogram de substanță activă decât sulfatul de amoniu. [...]

Federația Romovis spune că oierii sunt la un pas de protest național , potrivit Agrointeligența , după întâlniri cu autoritățile din zona zootehniei în care organizația afirmă că a rămas dezamăgită, în special de pozițiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Consiliul Director al Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS anunță că va continua demersurile către Guvern și Președinția României și că va încerca să obțină autorizație pentru declanșarea unui protest, „dacă fermierii o cer”. Organizația le solicită crescătorilor să rămână informați prin asociațiile afiliate și să transmită în continuare problemele și propunerile către conducerea federației, susținând că puterea de negociere depinde de „unitate, coerență și solidaritate”. „Consiliul Director al Federației Romovis își exprimă dezamăgirea (…) față de cele prezentate și susținute de către ANSVSA, prin urmare anunță continuarea demersurilor atât către Guvern și Preșidenția României, cât și obținerea de autorizație în vederea declanșării unui protest, dacă fermierii o cer.” Federația a prezentat un bilanț al demersurilor administrative și juridice înaintate către Ministerul Agriculturii (MADR), ANSVSA, Comisia de Agricultură din Parlament, prim-ministru și președintele României. Un punct central este deblocarea comerțului intracomunitar (în interiorul UE) cu ovine și caprine vii, despre care Romovis afirmă că este blocat până la 30 iunie, pe fondul pestei micilor rumegătoare (PRM). În paralel, federația contestă direcția de modificare a Ordinului ANSVSA nr. 35/2016, care reglementează, între altele, programe de supraveghere și control al bolilor la animale, precum și identificarea și înregistrarea animalelor. În urma unei întâlniri de lucru la ANSVSA, pe 2 aprilie 2026, Romovis susține că instituția a invocat așteptarea bugetului pentru implementarea unui program de screening necesar combaterii PRM și că deblocarea comerțului intracomunitar ar putea fi discutată cu Comisia Europeană după testarea efectivelor, proces estimat la 4-6 luni. Federația avertizează că, în acest interval, crescătorii ar acumula pierderi prin cheltuieli suplimentare în ferme și că lipsa unui calendar ferm afectează direct sectorul, în condițiile în care Comisia Europeană ar cere un program etapizat pe 1-2 ani pentru ridicarea restricțiilor înainte de 30 iunie 2026. Un alt subiect de conflict este finanțarea vaccinării obligatorii împotriva antraxului. Romovis cere ca ANSVSA să suporte, din bugetul aprobat, contravaloarea vaccinării și să renunțe la transferul integral al costurilor cu manopera către crescători. Federația afirmă că ANSVSA intenționează să mențină în proiectul de modificare a Ordinului 35 prevederea privind suportarea manoperei de către crescători, ceea ce a generat nemulțumiri, și avertizează că ordinul va fi contestat în instanță dacă va apărea „în forma susținută” de conducerea ANSVSA. În plus, Romovis solicită reglementarea situației medicilor veterinari concesionari, astfel încât să fie eliminate abuzurile și lipsa de concurență profesională și să fie recunoscut dreptul crescătorilor de a contracta și alți medici veterinari, cu posibilitatea negocierii transparente a prețurilor. Federația indică faptul că, în lipsa unor soluții asumate și a unui calendar, presiunea din sector ar putea escalada până la un protest național. [...]

APIA a primit 116.482 de cereri de plată în primele două săptămâni ale Campaniei 2026 , pentru o suprafață totală de 432.739,65 hectare. Intervalul la care se referă datele este 16-31 martie 2026. Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv. Informația apare într-un comunicat al APIA transmis joi către Agerpres. În această etapă, fermierii sunt contactați de funcționarii agenției pentru programarea depunerii cererilor, iar APIA cere respectarea datei și orei stabilite. Agenția precizează că se depune o singură cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează terenuri sau exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite, și că beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026. „Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv.” Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația geospațială AGI Online, pe baza instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii care accesează scheme din sectorul zootehnic, este necesară completarea declarației specifice sectorului înainte de accesarea AGI Online, în funcție de programarea stabilită cu funcționarii APIA. Principalele repere și condiții menționate de APIA pentru Campania 2026 sunt: 116.482 de cereri depuse în perioada 16-31 martie 2026, pentru 432.739,65 hectare termen-limită de depunere: 5 iunie 2026 (inclusiv) o singură cerere de plată per solicitant, inclusiv când terenurile/exploatațiile sunt în județe diferite completarea cererii și a declarației de suprafață în AGI Online pentru zootehnie, completarea declarației specifice înainte de accesarea AGI Online semnarea cererii este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice APIA mai atrage atenția că responsabilitatea pentru legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului sau autorității emitente, iar semnarea cererii de plată este obligatorie. [...]

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, acuză presiuni din retail împotriva producătorilor români , potrivit Adevărul , și spune că statul va monitoriza mai atent prezența produselor autohtone la raft, avertizând marile lanțuri de magazine că nu va tolera practici care dezavantajează producătorii locali. La finalul unui interviu, ministrul a susținut că relația dintre retaileri și producătorii români trebuie să se bazeze pe colaborare, nu pe impuneri, iar dialogul cu marile lanțuri comerciale va fi purtat „strict în interesul producătorului național”. În acest context, Barbu a transmis că direcția urmărită de autorități este una de parteneriat, nu de „dictat”. „Vrem parteneriat, nu dictat”. Florin Barbu a mai afirmat că autoritățile vor urmări mai strict prezența produselor românești în magazine și vor interveni dacă acestea sunt înlocuite de importuri. Ministrul a invocat existența unor „pârghii legislative” prin care statul poate reacționa și a avertizat că tentativele de marginalizare a producătorilor români vor fi sancționate. În același timp, ministrul a acuzat existența unor campanii plătite împotriva sa, despre care spune că ar fi finanțate de retaileri, inclusiv în mediul online. Deși a precizat că nu a depus plângeri oficiale, Barbu a declarat că are încredere în instituțiile statului să identifice astfel de acțiuni și a insistat că nu va renunța la obiectivul de a crește prezența produselor românești la raft. [...]