Comisia Europeană pregătește un pachet de „câteva sute de milioane de euro” pentru fermieri - sprijin de urgență pe fondul scumpirii îngrășămintelor și al riscului de presiuni la prețurile alimentelor

Comisia Europeană pregătește un pachet de câteva sute de milioane de euro pentru fermieri , după ce scumpirea îngrășămintelor riscă să împingă în sus costurile de producție și, cu întârziere, prețurile alimentelor, potrivit Ziarul Financiar . Măsurile vin pe fondul unor noi tensiuni în lanțurile de aprovizionare și al dependenței ridicate a UE de importuri. Prețurile îngrășămintelor au rămas peste nivelurile de dinainte de 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia și scumpirea gazelor, iar situația s-a agravat odată cu conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează în mod normal 30% din îngrășămintele lumii. În 2024, îngrășămintele erau cu 60% mai scumpe decât în 2020, iar „astăzi” sunt cu 70% mai scumpe decât în 2024, conform articolului. Ce conține intervenția UE: bani, flexibilitate în PAC și opțiuni de stocare Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru a ajuta fermierii să facă față noilor creșteri de prețuri la îngrășăminte, într-un moment în care, pe de altă parte, prețurile la cereale sunt scăzute. În apropierea verii, când fermierii decid ce vor planta în toamnă, combinația dintre inputuri mai scumpe și venituri potențial mai mici poate duce la reducerea suprafețelor cultivate. În iunie, Comisia ar urma să pună pe masă: un pachet de „câteva sute de milioane de euro” pentru agricultori, finanțat inclusiv din „rezerva agricolă” a bugetului comunitar, unde au rămas 200 de milioane de euro pentru 2026; vor fi adăugate și alte fonduri, fără o valoare precizată în această etapă; un pachet de măsuri de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC), pentru mai multă flexibilitate a statelor membre în utilizarea ajutoarelor și pentru plăți în avans din PAC. Pe termen mai lung, Bruxelles-ul ia în calcul și măsuri de pregătire a aprovizionării, inclusiv stocuri sezoniere/minime și, eventual, achiziții comune de îngrășăminte. Miza economică: costuri de producție mai mari și risc de transmitere în prețurile alimentelor Comisia nu indică un efect imediat de tip domino asupra prețurilor alimentelor, dar avertizează că acesta s-ar putea vedea până la finalul anului, pe măsură ce fermierii epuizează stocurile cumpărate anterior. În paralel, Comisia a exclus suspendarea taxei la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte (în vigoare de la 1 ianuarie), argumentând că o astfel de decizie ar fi contraproductivă și ar putea crea presiune pentru tratament preferențial și în alte sectoare poluante. Fermierii se tem, însă, că prin această taxă plătesc indirect factura pentru costurile mai mari la îngrășăminte, potrivit Euronews (menționată în articol). România: dependență de importuri și presiune pe costul cerealelor Pentru România, problema are o traducere directă în costuri: țara importă mai mult de jumătate din îngrășămintele folosite în agricultură, iar acestea reprezintă 20–30% din costul de producție al cerealelor, notează ZF. Pe plan local, Chimcomplex întâmpină probleme, iar Azomureș – rămas cel mai mare producător de îngrășăminte din țară și singurul combinat – este în curs de a fi cumpărat de Romgaz, conform articolului. [...]