Agricultură05 apr. 2026
Războiul din Orientul Mijlociu blochează transportul îngrășămintelor esențiale - prețurile alimentelor ar putea crește semnificativ la nivel global
Blocarea Strâmtorii Hormuz riscă să declanșeze o criză globală a îngrășămintelor , cu efecte directe asupra costurilor din agricultură și, implicit, asupra prețurilor alimentelor, potrivit Libertatea . Publicația arată că perturbările din Orientul Mijlociu pot împinge prețurile alimentelor în sus cu până la 30%, pe fondul scumpirii și deficitului de inputuri agricole. Conform NV , aproximativ o treime din îngrășămintele folosite la nivel mondial tranzitează această rută maritimă strategică. În contextul în care atenția piețelor este concentrată pe petrolul Brent, articolul subliniază că efectele colaterale asupra agriculturii pot fi cel puțin la fel de importante, deoarece îngrășămintele sunt esențiale pentru randamentele culturilor. Textul indică și un alt mecanism de transmitere a crizei: gazele naturale, necesare pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, nu mai ajung în cantități suficiente pe piață, din cauza blocadei impuse de armata iraniană. În acest context, Matin Kaim, profesor la Universitatea din Bonn, avertizează asupra riscului de escaladare a impactului social. „Există un potențial serios ca această situație să escaladeze și să transforme o criză majoră pentru cele mai sărace segmente ale populației”, avertizează Matin Kaim, profesor la Universitatea din Bonn. În paralel, Libertatea notează scumpiri abrupte la mai multe componente-cheie: ureea ar fi crescut cu 50%, amoniacul cu 20%, iar motorina, importantă pentru funcționarea utilajelor agricole, cu 60%. În SUA, pe un fond deja dificil pentru fermieri, numărul falimentelor din agricultură a urcat cu 46% anul trecut, ceea ce pune presiune suplimentară pe deciziile de producție (inclusiv reducerea suprafețelor cultivate sau schimbarea culturilor). Articolul mai arată că Orientul Mijlociu are un rol important în lanțul global al îngrășămintelor, inclusiv prin exporturi: Qatarul ar furniza 15% din ureea mondială și ar controla jumătate din comerțul internațional cu acest produs. Închiderea fluxurilor afectează și funcționarea fabricilor din state mari consumatoare de gaz, precum India și Pakistan, în timp ce Rusia și Belarus ar câștiga pârghie economică pe piața globală; în același timp, China ar fi suspendat exporturile pentru a-și proteja piața internă. În acest tablou, politicile de biocombustibili sunt criticate pentru că mențin cererea de cereale în afara pieței alimentare. Paul Behrens, profesor la Universitatea Oxford, este citat spunând că „Ardem aproximativ 15 milioane de pâini în fiecare zi pentru biocombustibili. Este o modalitate nebunească de a produce energie”, iar el leagă episoadele de scumpiri rapide ale alimentelor de riscuri de instabilitate politică. Concluzia articolului este că perspectivele pentru securitatea alimentară globală rămân incerte, iar impactul ar urma să fie resimțit cel mai puternic de populațiile vulnerabile. [...]