Analiza Infinexa: profitul net al companiilor agricole din România s-a prăbușit cu 70% între 2022 și 2025 - 66% dintre firme aveau capital de lucru negativ la final de 2024

Sectorul agricol și-a erodat masiv profitabilitatea, pe fondul unui șoc combinat de prețuri și costuri , iar multe firme au ajuns să funcționeze cu lichiditate insuficientă: între 2022 și 2025, cifra de afaceri a producătorilor a scăzut cu 28,6% (de la 43,2 la 30,9 miliarde lei), iar profitul net s-a prăbușit cu 70%, potrivit Economedia , care citează o analiză sectorială realizată de Infinexa . Problema nu este doar una de rezultate contabile: la finalul lui 2024, 66% dintre companiile agricole funcționau cu capital de lucru negativ, ceea ce indică presiune directă pe plăți curente și pe finanțarea activității (stocuri, inputuri, salarii). Ce a împins sectorul în criză: prețuri în cădere, costuri în urcare Analiza indică o deteriorare rapidă a raportului dintre prețurile de vânzare și costurile de producție. Prețul grâului a coborât de la un vârf de 435 euro/tonă în 2022 la sub 210 euro/tonă în 2025, în timp ce inputurile au devenit semnificativ mai scumpe. În paralel: îngrășămintele s-au scumpit cu 344% în doi ani; costul per hectar la porumb s-a dublat. Presiune suplimentară: importuri și secetă prelungită Peste șocul economic s-au suprapus doi factori care au redus și mai mult puterea de negociere și capacitatea de producție. Importurile de cereale ucrainene au crescut de 20 de ori în 2022, ceea ce, potrivit analizei, a slăbit poziția fermierilor locali în piață. Pe partea climatică, România a avut 41 de luni consecutive de secetă în perioada 2022–2025, descrisă drept cea mai lungă din istoria recentă, cu efecte severe asupra producției. Efecte în lanț: nici traderii nu au fost ocoliți Dificultățile nu s-au limitat la producători. Traderii au înregistrat o contracție a veniturilor de peste 41%, iar marjele brute au coborât sub 1%, semn că presiunea pe prețuri și volatilitatea au afectat întregul lanț comercial. Un element structural suplimentar menționat în analiză este că, din 2025, România nu mai are producție internă de îngrășăminte, după închiderea Azomureș , ceea ce crește dependența de importuri într-un moment de costuri ridicate. [...]