Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii din nord-est reclamă prețuri la grâu de 600–800 lei/tonă, iar cazul ajunge la Consiliul Concurenței, pe fondul unor suspiciuni privind modul de formare a prețurilor și posibile practici anticoncurențiale, potrivit Agronet.
Sesizările vin de la fermieri din Suceava și Botoșani, care indică un interval de 0,60–0,80 lei/kg (600–800 lei/tonă). Deputatul AUR Petru Gabriel Negrea a transmis o întrebare oficială către Consiliul Concurenței, cerând verificări privind existența unor eventuale înțelegeri între marii cumpărători. Deocamdată, este vorba despre o solicitare și suspiciuni bazate pe reclamațiile fermierilor, nu despre o constatare a autorității.
Publicația arată că prețurile reclamate sunt mult sub ultimele repere naționale comparabile disponibile pentru perioada 27 iulie–2 august 2026. Atunci, cotațiile analizate indicau, între altele:
Prin comparație, 600 lei/tonă ar fi cu aproximativ 368 lei sub media națională de referință pentru grâul de panificație din perioada respectivă, iar 800 lei/tonă cu circa 168 lei mai puțin. Agronet subliniază însă că diferențele, singure, nu dovedesc o practică anticoncurențială, fiind influențate de calitate, condiții comerciale, transport și momentul livrării.
Semnalul din nord-est apare într-un moment în care piața internațională s-a întărit: la 14 august, grâul Euronext cu livrare în septembrie a ajuns la 227 euro/tonă (față de 223 euro/tonă la 7 august), iar contractul pentru decembrie era la 235,75 euro/tonă. Publicația notează că această evoluție nu se putea compara încă direct cu prețurile fizice din România, deoarece ultimele serii interne oficiale disponibile se opreau la 2 august.
În plus, diferența dintre prețul bursier (contracte futures) și prețul „la poarta fermei” poate fi semnificativă, după ce se scad costuri precum transportul, manipularea, depozitarea, finanțarea și marjele comerciale, iar calitatea poate ajusta suplimentar prețul.
România ar fi obținut în 2026 o recoltă de grâu estimată la aproximativ 13,4 milioane de tone, una dintre cele mai mari din ultimii ani, ceea ce poate pune presiune pe preț imediat după recoltare, mai ales acolo unde opțiunile de depozitare sau de vânzare sunt limitate.
Agronet oferă și un exemplu de impact economic: la o producție de 5 tone/ha, diferența dintre 0,60 și 0,90 lei/kg înseamnă 1.500 lei/ha la venitul brut; pentru o exploatație cu 200 ha, diferența ar ajunge la 300.000 lei.
Următorul reper este răspunsul Consiliului Concurenței la solicitarea parlamentarului. Până la o eventuală investigație sau concluzie oficială, intervalul de 0,60–0,80 lei/kg rămâne la nivelul unor valori reclamate de fermieri, iar existența unei înțelegeri între cumpărători nu este confirmată.
Recomandate
Un deputat AUR cere Consiliului Concurenței să verifice posibile înțelegeri anticoncurențiale pe piața grâului , după sesizări ale fermierilor din Suceava și Botoșani privind prețuri de achiziție de 0,60–0,80 lei/kg, potrivit Agrointel . Miza demersului este una de reglementare: dacă autoritatea de concurență deschide o analiză, traderii și marii achizitori ar putea fi verificați pentru practici care ar distorsiona formarea prețului la poarta fermei. Deputatul AUR de Suceava, Petru Gabriel Negrea , spune că agricultorii i-au reclamat că grâul este cumpărat la 0,60–0,80 lei/kg și apoi revândut „la valori semnificativ mai mari”, diferențe pe care le consideră suficient de mari încât să ridice suspiciuni privind existența unor posibile înțelegeri între marii cumpărători. Ce solicită concret parlamentarului Negrea afirmă că a transmis o întrebare oficială către Consiliul Concurenței , cerând instituției să analizeze dacă există practici care afectează concurența și îi dezavantajează pe producătorii agricoli. În mesajul publicat pe pagina sa, deputatul indică explicit suspiciunea de „înțelegeri anticoncurențiale” între marii achizitori și cere verificarea acestor practici, respectiv stabilirea existenței unor înțelegeri care ar dezavantaja producătorii români. „În urma sesizărilor primite de la fermierii din județele Suceava și Botoșani, am adresat o întrebare oficială Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri anticoncurențiale între marii achizitori de cereale.” Ce urmează și de ce contează pentru piață Parlamentarul spune că va urmări evoluția demersului și că va informa publicul după primirea răspunsului oficial al Consiliului Concurenței, inclusiv cu privire la eventualele concluzii ale verificărilor. Pe fond, solicitarea pune presiune pe autoritatea de concurență să se pronunțe asupra modului de funcționare a pieței cerealelor, într-un moment în care fermierii reclamă prețuri de achiziție pe care le consideră nejustificat de mici față de prețurile ulterioare de comercializare. [...]
Putregaiul cenușiu poate compromite rapid calitatea strugurilor înainte de recoltare , iar controalele mai dese în pârgă și după ploi devin esențiale pentru a limita pierderile, potrivit Agronet . Boala nu debutează neapărat spectaculos, cu ciorchini acoperiți de mucegai, ci poate porni de la câteva boabe afectate, care apoi „trag” după ele boabele vecine dacă umezeala persistă. Semnele timpurii care merită urmărite în parcelă În vie, primele indicii pot fi boabe izolate care își schimbă culoarea: brună la soiurile albe și roșiatică până la brună la cele negre. Boabele se pot înmuia, crăpa, zbârci sau pot pierde suc, iar dacă umiditatea se menține apare sporulația – un puf cenușiu, cu aspect catifelat, pe crăpături și pe suprafața boabelor. Pentru verificare, publicația recomandă controale țintite, nu doar o privire de la marginea rândului: ciorchinii din interiorul butucului și din zonele dese, unde frunzele sau boabele rămân umede mai mult timp; zonele joase, rândurile cu circulație slabă a aerului și parcelările viguroase; boabele rănite de insecte, păsări, lucrări mecanice, grindină sau crăpare după variații de apă; dacă simptomele rămân izolate sau se extind de la o boabă la cele învecinate. De ce riscul crește spre maturare Agronet arată că Botrytis cinerea poate infecta florile, iar infecția poate rămâne latentă până când boabele intră în pârgă și acumulează zahăr. Spre maturare, boala este favorizată de umezeală liberă pe fruct, umiditate ridicată, vânt slab și ciorchini care se usucă greu. Riscul crește după ploi repetate sau rouă persistentă, mai ales în parcelele cu vegetație deasă. Un factor-cheie îl reprezintă rănile: crăpăturile de creștere, atacurile de insecte ori păsări, leziunile produse la lucrări și alte boli care afectează pielița pot accelera instalarea putregaiurilor în ciorchine. Măsuri practice pentru reducerea pierderilor înainte de recoltare În august și septembrie, verificările după episoadele de ploaie și înainte de recoltare sunt indicate în special la ciorchinii compacți. O zonă de rod echilibrată, cu circulație mai bună a aerului și uscare mai rapidă a frunzelor și ciorchinilor, reduce condițiile favorabile bolii, însă lucrările în verde trebuie adaptate: o deschidere excesivă sau făcută prea târziu poate expune boabele la arsură. Recomandările operaționale din material includ: evitarea creșterii vegetative inutil de puternice, care îndesește zona ciorchinilor; limitarea rănirii boabelor la lucrări și monitorizarea factorilor care produc leziuni; păstrarea unei evidențe simple a ploilor, a perioadelor cu rouă persistentă și a zonelor unde simptomele reapar; la recoltare, separarea ciorchinilor evident alterați și folosirea observațiilor pentru a identifica parcelele care vor necesita atenție în sezonul următor. Când e nevoie de confirmarea unui specialist Confirmarea de către agronom sau specialistul în protecția plantelor devine importantă dacă puful cenușiu și boabele moi apar în mai multe puncte ale parcelei, dacă degradarea avansează repede înainte de recoltare sau dacă există simultan multe boabe crăpate. În aceste situații, specialistul poate diferenția putregaiul cenușiu de alte putregaiuri ale ciorchinilor și poate evalua riscul în funcție de soi, stadiul de maturare, istoricul parcelei și prognoza locală. Pentru detalii tehnice suplimentare, Agronet trimite și la „ fișa practică din Sănătatea fermei ”, disponibilă aici: fișa practică din Sănătatea fermei . [...]
Bursele au urcat, dar prețurile fizice din România rămân în urmă , iar decalajul de date complică deciziile de vânzare pentru fermieri, într-o piață împinsă în sus de riscurile din Marea Neagră și de caniculă, potrivit Agronet . Pe 14 august, contractele europene au închis peste nivelurile din 7 august: grâul Euronext (septembrie) la 227 euro/tonă, porumbul la 253 euro/tonă, iar rapița la 545,25 euro/tonă. La Chicago, reacția a fost mai puternică, cu grâul în urcare cu circa 3,1% și porumbul cu 1,7%, semn că tensiunile europene au început să se transmită mai vizibil și în piața americană. România: reperele fizice comparabile sunt mai vechi decât mișcarea burselor Problema practică pentru piața locală este că cele mai recente serii oficiale comparabile pentru cereale sunt din săptămâna 27 iulie–2 august, iar la oleaginoase există valori până la 3–9 august. În aceste condiții, comparația directă cu bursele din 14–15 august poate induce în eroare: diferența nu poate fi tratată automat drept „primă” sau „discount” al României, pentru că sunt măsurate lucruri diferite (piață fizică vs. contracte futures) și în momente diferite. Ultimele repere oficiale (Comisia Europeană) indicau, între altele, o medie națională la grâul de panificație de 184,43 euro/tonă (968,05 lei/tonă) la 2 august și o medie națională la porumb furajer de 200,75 euro/tonă (1.053,72 lei/tonă), tot la 2 august. La rapiță, media națională „plecare din siloz” era 481,33 euro/tonă (2.526,45 lei/tonă) în săptămâna 3–9 august, iar la floarea-soarelui 457,52 euro/tonă (2.401,48 lei/tonă) în aceeași perioadă. De ce se întăresc cotațiile externe: Marea Neagră, energia și porumbul Față de analiza anterioară (7 august) , publicația notează o deteriorare suplimentară a securității transportului maritim în Marea Neagră. Exporturile ucrainene de cereale erau în prima parte a lunii august cu 76% sub nivelul de anul trecut, pe fondul blocajului porturilor, iar Rusia a respins la 14 august ideea unui armistițiu parțial în Marea Neagră. În paralel, tensiunea s-a extins și spre infrastructura energetică: terminalul Sheskharis din Novorossiysk și-a oprit încărcările de țiței după un atac cu drone la 14 august. În acest context, prețul petrolului WTI a urcat la aproximativ 81,57 dolari/baril (aprox. 375 lei), de la circa 78,18 dolari/baril (aprox. 360 lei) la 7 august, o revenire de aproximativ 4,3%, cu potențial de impact în costurile de transport, navlu și uscare a cerealelor, dar și în relația oleaginoaselor cu piața biocarburanților. Porumbul adună cele mai multe argumente de susținere: USDA a redus la 12 august estimarea randamentului porumbului american pentru 2026 la 180,7 bușeli/acru (de la 183), iar în Europa seceta și căldura pun presiune pe producție. În Franța, producția ar putea coborî sub 7 milioane de tone (față de o prognoză oficială de 9 milioane), iar unii analiști estimează că recolta UE ar putea coborî sub 50 de milioane de tone, sub prognoza anterioară a Comisiei Europene de 51,9 milioane de tone. Germania estimează o reducere de 14%, la 4,24 milioane de tone. Canicula și Dunărea: riscul local care poate schimba rapid balanța Pentru România, Agronet indică o situație mai bună la porumb în prima parte a sezonului, iar estimări menționate de Reuters ar plasa producția „în jur de 8 milioane de tone”. Totuși, avantajul este fragil: august a devenit uscat, iar nivelurile foarte reduse ale Dunării afectează simultan agricultura și transportul. Buletinul meteo agricol al publicației pentru 15 august arăta o după-amiază fără precipitații estimate în regiunile analizate și avertizare de caniculă în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania și zona montană. În acest tablou, riscul se mută mai ales pe porumb și floarea-soarelui (unde randamentele încă se pot deteriora), în timp ce la grâu și rapiță recoltele sunt în mare măsură definite. Ce ar trebui urmărit în următoarele zile În lipsa unor cotații fizice interne suficient de proaspete pentru 14–15 august, semnalul central rămâne distanța dintre bursele externe și ultimele repere disponibile din piața fizică românească. Potrivit analizei, următoarele elemente cu potențial de a muta prețurile sunt: noile cotații fizice regionale din România; evoluția porumbului și florii-soarelui după episodul de caniculă; nivelul Dunării și costurile de transport; capacitatea rutelor ucrainene alternative și funcționarea terminalelor din Marea Neagră. Concluzia de etapă este că balanța s-a mutat spre prețuri internaționale mai ferme, dar nu există încă date fizice românești suficient de recente pentru a spune cât din această creștere se vede deja, integral, în prețul la fermă. [...]
Fereastra de lucru rămâne bună, dar stresul hidric din vest poate împinge costurile cu irigarea și riscurile de pierderi , într-o după-amiază în care nu sunt așteptate ploi, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 14 august (ora 12:00) indică probabilități maxime de precipitații de doar 1–3% și cantități estimate de 0 mm în intervalul analizat, ceea ce susține recoltarea și transportul, dar pune presiune pe apa disponibilă în sol, mai ales în Crișana și Banat. În vest și nord-vest, temperaturile urcă spre 33°C, iar evapotranspirația (pierdere de apă prin evaporare și transpirația plantelor) este ridicată, ceea ce poate accelera instalarea deficitului de apă în culturile sensibile. În acest context, lucrările care depind de temperatură și vânt (în special tratamentele) trebuie programate prudent, iar irigarea devine o decizie operațională cu impact direct în consumul de apă și energie. Vestul țării: presiune pe umiditatea din sol în Banat și Crișana În Banat (Timiș și Caraș-Severin), după-amiaza este descrisă ca „uscată și caldă”, cu temperaturi de 29,5–32,5°C și evapotranspirație de 5,3 mm. Vântul este moderat (9,5 km/h, rafale de 14 km/h), iar precipitațiile estimate sunt 0 mm, cu probabilitate maximă de 2%. Recomandarea practică din buletin: lucrările de câmp și transportul pot continua, dar umiditatea solului trebuie verificată, iar irigarea este indicată spre seară sau peste noapte. În Crișana (Arad și Bihor), riscul agricol este mai pronunțat: temperatura ajunge până la 33°C, iar evapotranspirația urcă la 6,3 mm (cea mai ridicată dintre regiunile analizate). Și aici precipitațiile estimate sunt 0 mm, cu probabilitate maximă de 1%. Publicația indică menținerea recoltării și transportului, însă recomandă limitarea lucrărilor sensibile în orele calde și evaluarea necesarului de apă înaintea unei decizii de irigare. Restul regiunilor: logistică favorizată de vremea uscată, cu excepții la tratamente În Maramureș și Satu Mare, intervalul este stabil pentru lucrări în câmp, cu temperaturi de 26–29,5°C și evapotranspirație de 4,4 mm, fără precipitații estimate. În Transilvania, norii parțiali nu aduc un risc relevant de ploaie în fereastra de lucru, iar tratamentele sunt recomandate doar spre seară, după verificarea vântului și evitarea aplicării pe vegetație umedă. În Moldova, vremea rămâne însorită și uscată, cu temperaturi de 26–28,5°C și evapotranspirație de 4,4 mm, ceea ce susține transportul și lucrările în câmp, dar nu elimină nevoia de monitorizare a apei din sol. În Dobrogea, deși intervalul este uscat, vântul este mai susținut (17 km/h, rafale de 19,5 km/h), iar buletinul indică amânarea tratamentelor cât timp vântul rămâne prezent. Ce pot face fermele în practică, în intervalul analizat Pe baza orientărilor din buletin, deciziile cu impact operațional imediat sunt: Recoltare și transport : pot continua în majoritatea regiunilor, pe fondul lipsei ploilor estimate. Irigare : de verificat și, unde e cazul, prioritizată în vest, nord-vest, sud și în zona București–Ilfov, în funcție de apa disponibilă în sol; în Banat este indicată organizarea spre seară sau peste noapte. Tratamente : de evitat în orele calde și realizate doar în ferestre fără vânt; în Dobrogea, amânarea este prezentată ca opțiune prudentă. Avertizări : pentru intervalul analizat, buletinul nu indică avertizări active în datele regionale. [...]
Consiliul Concurenței a amendat 21 de companii din agricultură cu peste 83 de milioane de lei pentru înțelegeri care au dus, în practică, la fixarea prețurilor de revânzare ale semințelor și ale unor produse pentru protecția culturilor către fermieri, potrivit Economica . Miza economică este directă: mecanismele de tip „voucher” și clauzele contractuale au fost folosite astfel încât să limiteze concurența între distribuitori, cu efect potențial de menținere a prețurilor la un nivel mai ridicat decât într-o piață competitivă. Autoritatea arată că producătorii Pioneer Hi-Bred România, Corteva Crop Solutions ROM (fosta DuPont Romania) și Maisadour Semences România au ajuns la acorduri cu distribuitorii privind condițiile în care pot vinde sau revinde produsele. În concret, producătorii și distribuitorii ar fi stabilit prețurile de revânzare către clienții distribuitorilor (fermierii) pentru anumite produse din campaniile agricole, fie prin prevederi contractuale, fie printr-un sistem de vouchere. În sistemul de vouchere descris de Consiliul Concurenței, producătorii ofereau direct fermierilor cupoane cu produsele eligibile și reducerile aferente, iar fermierii își alegeau distribuitorul de la care cumpără. Totuși, prețul final la care fermierul achiziționa produsele folosind voucherul era stabilit anterior între producător și distribuitor. Autoritatea notează că, astfel, producătorii puteau influența nivelul prețurilor din piață, iar distribuitorii obțineau vânzări mai predictibile și, în unele cazuri, discounturi pentru participarea la campanie. „Nu suntem împotriva sistemului prin care se acordă vouchere, dar prețul recomandat de producător nu trebuie să se transforme, în practică, în preț fix, adică obligatoriu. Distribuitorii trebuie să își stabilească independent prețurile de revânzare pentru fermieri, care vor beneficia, astfel, pe deplin de concurența dintre aceștia, prin prețuri mai avantajoase prin discounturi suplimentare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Cine a fost sancționat și cu ce sume Lista amenzilor prezentată de autoritate include, între altele: Pioneer – 14.470.239 lei Corteva – 6.322.488 lei Maisadour – 1.375.751 lei Agrii – 17.899.228 lei Agro-Est – 699.242 lei Agroind – 3.503.158 lei Agrotex – 2.262.866 lei Alcedo – 4.651.096 lei Ameropa – 4.464.529 lei Biochem – 418.249 lei Chemark – 782.354 lei Diva Sol – 1.985.311 lei Fertiagro – 1.161.761 lei First Grain – 1.438.298 lei Kwizda – 3.450.893 lei Medicago – 2.067.990 lei Merpano – 3.245.875 lei Moldova Farming Agricultura, Moldova Farming Nord și Comfert Agricultura (ca entități beneficiare ale divizării Moldova Farming SRL) – 1.621.839 lei Plantagro – 2.426.166 lei Promat – 5.415.690 lei Rodbun – 3.540.349 lei Clemență, recunoașteri și diferențe între producători și distribuitori Agricover a aplicat la programul de clemență și a primit imunitate la amendă. În plus, 15 dintre cele 21 de companii sancționate au recunoscut încălcarea Legii concurenței și au beneficiat de reduceri ale amenzilor: Pioneer, Corteva, Maisadour, Agroind, Agrotex, Alcedo, Ameropa, Biochem, Chemark, Divasol, Firstgrain, Kwizda, Moldova Farming, Promat și Rodbun. Consiliul Concurenței precizează că producătorii au avut un grad mai ridicat de implicare, deoarece au inițiat mecanismul de fixare a prețurilor. Din acest motiv, la stabilirea amenzilor au fost aplicate procente din cifra de afaceri mai mari decât în cazul distribuitorilor, majoritatea companii locale. Separat, în cazul relației dintre Monsanto România și distribuitorii săi, autoritatea spune că nu a identificat dovezi suficiente că prețurile recomandate ar fi funcționat ca prețuri fixe (obligatorii) în urma unei înțelegeri anticoncurențiale. Ce urmează: executarea amenzilor Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat. Potrivit autorității, ANAF pune în aplicare decizia de sancționare și execută amenzile. [...]
Fermierii din vest intră în 13 august cu stres hidric și evapotranspirație ridicată , ceea ce împinge în prim-plan deciziile de irigare și limitează ferestrele pentru tratamente, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 12 august, ora 21:00 , indică o zi de lucru predominant senină și uscată la nivel național, cu precipitații estimate nule sau foarte reduse în toate regiunile analizate. Vestul țării: presiune pe apă, dar condiții bune pentru recoltare și logistică În Banat (Timiș și Caraș-Severin), ziua de 13 august rămâne fără ploi estimate (0 mm), iar evapotranspirația urcă la 6,83 mm, pe fondul unor maxime de 32,5°C în fereastra de lucru. Vântul era la publicare de 16 km/h, cu rafale de 28 km/h, iar recomandarea este verificarea umidității solului înaintea oricărei decizii de irigare; tratamentele sunt de amânat. În Crișana (Arad și Bihor), presiunea pe apa din sol este și mai mare: evapotranspirație de 7,98 mm, cu precipitații estimate tot la 0 mm și probabilitate maximă de 2%. Vântul ajungea la 17 km/h, cu rafale de 30,5 km/h la publicare. Lucrările de câmp și transportul pot avansa, însă culturile sensibile la deficitul de apă trebuie urmărite atent, iar tratamentele rămân posibile doar în intervale locale scurte, fără vânt. Restul regiunilor: zi uscată, cu diferențe date de vânt și evaporare În Maramureș și Satu Mare, condițiile sunt descrise ca stabile pentru lucrări, cu evapotranspirație mai redusă (3,94 mm) și fără ploi estimate. Transilvania are, de asemenea, precipitații estimate nule și evapotranspirație de 5,30 mm, ceea ce justifică verificarea apei din sol, mai ales la culturile cu consum ridicat. Moldova rămâne favorabilă pentru lucrări în câmp și transport, fără aport de ploaie (0 mm), cu evapotranspirație de 4,39 mm, iar tratamentele pot fi luate în calcul doar după verificări locale (vânt și starea frunzei). Dobrogea iese în evidență prin vânt: la publicare, 20,5 km/h cu rafale de 36 km/h, în condițiile unei zile uscate (0 mm). În acest context, amânarea tratamentelor este opțiunea prudentă, chiar dacă accesul și transportul rămân favorabile. Muntenia păstrează caracterul uscat, cu o cantitate estimată foarte mică (0,02 mm), dar cu probabilitate maximă de 10% și vânt cu rafale de 27 km/h la publicare; evaluarea necesarului de apă trebuie făcută direct în sol. Oltenia rămâne uscată (0 mm), cu evapotranspirație de 5,46 mm și vânt mai redus, ceea ce susține lucrările, dar menține atenția pe deficitul de apă. În București-Ilfov, combinația de căldură, vânt și evaporare accentuată ridică presiunea pe culturi: evapotranspirație de 6,30 mm, vânt de 22,5 km/h cu rafale de 32,5 km/h la publicare și precipitații estimate de 0,09 mm. Tratamentele sunt de amânat, iar irigarea se decide după verificarea umidității solului. Ce se prioritizează în fermă până la buletinul de dimineață Agronet recomandă ca, pentru 13 august, planul de lucru să pună pe primul loc activitățile care profită de vremea uscată, dar cu decizii ajustate „din teren”: verificarea apei disponibile în sol înainte de stabilirea irigării (în special în vest, Oltenia și București-Ilfov); recoltare, transport și acces în câmp, în general favorabile, cu atenție la vânt în Dobrogea și București-Ilfov; tratamente doar în ferestre locale fără vânt și fără frunză umedă, cu amânări indicate în Banat, Dobrogea, Muntenia și București-Ilfov; în pajiști și furaje, cosit/uscare/balotat doar unde intervalul uscat este suficient pentru uscarea reală; în zootehnie, accent pe apă și umbră în zonele mai calde și uscate. În datele regionale analizate nu sunt semnalate avertizări, însă fenomenul agricol dominant rămâne uscăciunea asociată cu evapotranspirația ridicată, mai ales în Crișana, Banat și București-Ilfov. Până la actualizarea de dimineață, elementele de urmărit sunt confirmarea locală a vântului, umezeala de pe frunză și starea solului. [...]
