Știri
Știri din categoria Agricultură
Suspendarea curselor maritime către porturile ucrainene de la Marea Neagră riscă să strângă oferta globală de cereale și să împingă în sus prețurile la grâu, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra coastei, potrivit news.ro. Oficialii ucraineni citați de AFP spun că mai multe companii de transport maritim au suspendat serviciile către porturile ucrainene.
Tensiunile din zonă au început să se reflecte în piață: escaladarea într-o regiune esențială pentru exporturile mondiale de cereale determină creșterea prețurilor internaționale la grâu, potrivit Lloyd’s List Intelligence, companie specializată în date maritime.
Ucraina este un exportator important de porumb, grâu, rapiță, semințe de floarea-soarelui și ulei vegetal, iar 90% din exporturile sale de mărfuri trec prin porturile de la Marea Neagră din Odesa și din împrejurimi. În același timp, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 30% din aprovizionarea mondială cu grâu.
Maersk și Hapag-Lloyd au declarat pentru AFP că și-au suspendat operațiunile la Chornomorsk, unul dintre cele trei terminale ucrainene cheie de apă adâncă. Hapag-Lloyd a invocat creșterea riscurilor operaționale și de securitate în urma atacurilor cu rachete și drone din regiunea Odesa, precizând totodată că piața ucraineană rămâne deservită prin rute rutiere și feroviare care traversează Polonia și România.
Potrivit site-ului de monitorizare MarineTraffic, joi dimineață nu a intrat nicio navă comercială într-un port ucrainean de la Marea Neagră. Ministrul de Externe al Ucrainei, Andriï Sybiga, a spus că, miercuri, nicio navă nu a folosit coridorul maritim ucrainean „chiar în plin sezon de recoltare”.
Pe partea de fluxuri comerciale, nu s-a înregistrat niciun export de produse agricole din Odesa începând cu 12 iulie, când 20.000 de tone de porumb au plecat spre Turcia, potrivit site-ului de monitorizare a comerțului și mărfurilor Kpler. La Cernomorsk, nu s-a mai înregistrat nicio mișcare de marfă după 19 iulie, când au fost expediate 65.000 de tone de porumb către Bulgaria. În portul Pivdennyi, situat la 40 de kilometri est de Odesa, nu s-au înregistrat exporturi în această săptămână.
Un broker maritim din Odesa, Anton Shapran (Maritime Logistics), a apreciat că situația din ultimele zile este „cea mai gravă din mai 2022”, deși unele nave mai mici ar fi putut fi redirecționate prin porturile de pe Dunăre.
Kievul avertizează că atacurile reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare globale și a solicitat convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe 27 iulie.
Pentru Ucraina, exporturile agricole – care aprovizionează în principal Asia, Africa și Orientul Mijlociu – sunt una dintre puținele surse de valută forte în timpul războiului început în februarie 2022, astfel că orice întrerupere prelungită a rutelor maritime poate amplifica atât presiunea economică internă, cât și volatilitatea pe piețele internaționale de cereale.
Recomandate
Importurile accelerate de alimente în Ucraina redesenează competiția regională , iar România a câștigat teren la castraveți, urcând pe locul 2 între furnizori, în timp ce Polonia își extinde agresiv prezența la lactate, în special la brânzeturi, potrivit Ziarul Financiar . Pe fondul războiului, al lipsei de bani, al infrastructurii de procesare insuficiente, al costurilor în creștere și al secetei, fermierii ucraineni pierd cotă în fața importurilor, care au ajuns să acopere „baza consumului” și nu doar vârfurile sezoniere, arată analiza. România urcă la castraveți, într-o piață dominată de Turcia În 2025 (raportat la 2024), Ucraina și-a majorat importurile de roșii cu 32,5%, la 105.000 de tone, iar pe cele de castraveți cu 46,3%, la 71.000 de tone, potrivit serviciului de statistică al autorităților vamale, citat de publicație. La castraveți, România și-a crescut ponderea în importurile Ucrainei de la 4,9% în 2024 la 7,6% anul trecut, urcând de pe locul 3 pe 2. În același timp, Polonia a coborât de la 11,8% la 4,6%, în timp ce Turcia și-a întărit poziția de lider (de la 73,6% la 83,5%). La roșii, importurile Ucrainei au venit preponderent din Turcia (82,3%), urmată de Polonia (7,3%) și Olanda (1,9%), ca pondere valorică. Polonia câștigă masiv la lactate: deficit de 85,7 mil. dolari la „brânzeturi” în 2026 Pe segmentul lactatelor, Ucraina a trecut rapid pe deficit: balanța comercială a devenit negativă în doar cinci luni din 2026, iar la categoria „brânzeturi” s-a format un sold negativ de 85,7 milioane de dolari (aprox. 393 milioane de lei), conform datelor citate. Polonia „dă tonul” pe piața lactatelor din Ucraina: ponderea sa în structura importurilor a crescut de la 3% la 46% în ultimii 20 de ani, iar în termeni valorici reprezintă 42% din totalul importurilor de produse lactate. Majoritatea brânzeturilor maturate, a lactatelor fermentate și a iaurturilor importate de Ucraina provin din Polonia. În perioada ianuarie–mai 2026, achizițiile de lactate din străinătate au crescut valoric la toate categoriile cheie, inclusiv: +100% la zer; +56% la unt; +55% la smântână; +22% la iaurturi; +9% la brânzeturi. Analiza descrie și un decalaj structural: Ucraina exportă produse mai ieftine (cazeină, lapte praf, unt) și importă produse mai scumpe, cu valoare adăugată, precum brânzeturi topite și zer, obținute prin procesare mai avansată. De ce contează pentru fermierii români Câștigul de cotă la castraveți arată că producătorii români pot profita de o piață vecină aflată sub presiune, unde importurile cresc rapid. În același timp, ofensiva Poloniei la lactate indică o competiție regională tot mai dură pe produse procesate, unde avantajele de finanțare și capacitate industrială pot decide accesul la raft. Publicația notează că procesatorii polonezi s-au modernizat cu până la două miliarde de euro din granturi UE , în timp ce cei ucraineni au contractat împrumuturi cu dobânzi de până la 18%, iar diferențele de capacitate sunt mari (exemplul dat: 500 de tone/zi procesare în Ucraina versus 1.500 de tone/zi în Polonia). Context: fluxuri comerciale încrucișate în regiune În sens invers, anul trecut pe piața românească au intrat 1,1% din exporturile de roșii ucrainene, iar Republica Moldova a fost principalul cumpărător. La castraveții ucraineni, Polonia a fost principalul importator (54,5%), iar interpretarea din articol este că Ucraina importă legume pentru consum, în timp ce Polonia importă pentru procesare (inclusiv pentru industria murăturilor și a cosmeticelor). Pe termen scurt, datele indică o piață ucraineană tot mai dependentă de importuri, ceea ce menține oportunități pentru exportatorii regionali, dar și presiune competitivă pe segmentele cu valoare adăugată, în special lactatele procesate. [...]
Vântul puternic poate bloca tratamentele și transportul agricol în Maramureș și Transilvania în a doua parte a zilei de 23 iulie, chiar dacă precipitațiile estimate până spre seară rămân reduse, potrivit Agronet . În paralel, în Dobrogea sunt raportate cele mai ridicate viteze ale vântului, iar în Banat și Crișana presiunea pentru irigare rămâne mai mare. Ce contează operațional pentru ferme după prânz Buletinul meteo agricol publicat la ora 12:00 indică un tablou în care „fereastra de lucru” există în multe regiuni, dar deciziile devin sensibile la rafale și la instabilitatea locală: tratamentele (stropirile) și lucrările expuse la vânt sunt primele care trebuie reprogramate, în timp ce recoltarea și transportul pot continua doar cu verificări locale. În „reperele rapide”, Agronet notează că: în Dobrogea vântul ajunge la 27,5 km/h , cu rafale de 33,5 km/h , ceea ce duce la recomandarea de amânare a tratamentelor și a lucrărilor expuse ; cantitățile estimate de precipitații în ferestrele regionale de lucru nu depășesc 0,264 mm , însă rămâne riscul de manifestări locale de instabilitate; evapotranspirația (pierdere de apă prin evaporare și transpirația plantelor) este mai ridicată în Crișana și Banat , unde irigarea este indicată ca prioritară după verificarea solului. Zonele cu risc mai mare pentru lucrări sensibile Maramureș și Transilvania sunt semnalate ca zone unde vântul și instabilitatea pot complica lucrările după prânz. În Maramureș, deși în intervalul imediat precipitațiile sunt aproape neglijabile, estimarea pe 24 de ore urcă la 5,5 mm , iar recomandarea este de amânare a tratamentelor și atenție la transport și accesul pe parcelă. În Transilvania, intervalul rămâne utilizabil pentru lucrări și transport, dar tratamentele sunt acceptabile doar dacă vântul rămâne redus și nu se apropie ploaia. În Dobrogea , chiar fără avertizări indicate în raportul regional, rafalele sunt prezentate ca principalul factor limitativ: tratamentele trebuie amânate, iar transportul are risc ridicat. Unde se poate lucra mai bine și unde irigarea rămâne în prim-plan În Banat , intervalul este descris ca uscat până spre seară, cu posibilitatea de a continua recoltarea și transportul acolo unde culturile sunt mature, dar cu verificarea vântului. Tot aici, irigarea este recomandată cu prioritate seara sau noaptea, în funcție de umiditatea solului. În Crișana , după-amiaza rămâne în mare parte utilizabilă, însă tratamentele au doar „ferestre scurte”, iar irigarea rămâne prioritară. În Moldova , probabilitatea de ploaie este redusă și lucrul este posibil, dar tratamentele cer confirmarea unui interval fără intensificări ale vântului. În Muntenia , deși ploi puține, recomandarea rămâne prudentă: tratamentele se amână, iar parcela se verifică înainte de intrare. La ce să se aștepte fermierii în restul zilei Mesajul central al buletinului este că, deși precipitațiile estimate până spre seară sunt mici la nivel regional, vântul și instabilitatea locală pot scurta rapid ferestrele de lucru . Pentru operațiunile cu risc (tratamente, lucrări expuse, transport în condiții de rafale), decizia rămâne dependentă de verificarea locală a vântului și a evoluției norilor, în special în Maramureș, Transilvania și Dobrogea. [...]
Vântul puternic și instabilitatea din Maramureș și Transilvania pot restrânge ferestrele de lucru în câmp vineri dimineață , cu efect direct asupra tratamentelor, cositului, recoltării și transportului, potrivit Agronet . Deși cantitățile medii de precipitații estimate sunt, în general, reduse, publicația avertizează că lucrările sensibile la vânt sau la frunză umedă depind de verificarea directă în parcelă. În buletinul de la 23 iulie, ora 21:00, Agronet indică drept semnale principale pentru ziua de lucru din 24 iulie vântul puternic și instabilitatea în Maramureș și Transilvania, cu fenomene similare de urmărit și în Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană. În regiunile cu „semnal galben”, tratamentele sunt recomandate doar dacă vântul scade și nu există ploaie apropiată, iar recoltarea și transportul cer verificarea accesului. Unde sunt cele mai mari riscuri operaționale pentru lucrările de dimineață Maramureșul apare ca zona cu cea mai mare cantitate medie estimată în fereastra de lucru (1,38 mm, probabilitate maximă 41%), cu „semnal galben” pentru vânt și instabilitate și posibilitatea unor averse intense. În acest context, Agronet recomandă prudență la transport și evitarea începerii cositului și balotatului fără confirmarea unui interval suficient de uscat. În Transilvania, media precipitațiilor în fereastra de lucru este redusă (0,558 mm, probabilitate maximă 21%), însă „semnalul galben” indică posibile episoade locale de vânt și instabilitate, ceea ce poate face tratamentele dependente de calmarea vântului și de absența unei ploi apropiate. Unde există ferestre mai stabile pentru câmp și logistică Pentru Banat, Crișana și Dobrogea, buletinul indică intervale mai stabile pentru lucrări și transport, dar cu aceeași condiționare pentru tratamente: verificarea vântului și a stării frunzei înainte de intrarea în parcelă. Câteva repere din datele regionale prezentate: Banat : precipitații estimate foarte mici (0,095 mm; probabilitate maximă 11%), fără avertizări semnalate; fereastră favorabilă dimineață–după-amiază pentru câmp și transport, cu tratamente doar după verificare locală. Crișana : vreme foarte uscată (0,005 mm; probabilitate maximă 10%), dar cu evapotranspirație ridicată (5,74 mm), ceea ce mută decizia de irigare către controlul umidității solului și al stării culturii. Dobrogea : risc scăzut și condiții potrivite pentru recoltare și transport (0,53 mm; probabilitate maximă 10%), fără avertizări semnalate. Ce ar trebui prioritizat în ferme Din perspectiva impactului operațional, mesajul central al buletinului este că vineri dimineață deciziile trebuie luate „la firul ierbii”, mai ales acolo unde există semnal de vânt și instabilitate. Lucrările care cer cele mai atente decizii sunt: tratamentele (dependente de vânt și de frunză umedă), cositul și balotatul (risc de a începe pe umezeală sau înaintea unor averse locale), recoltarea și transportul (necesită verificarea accesului și prudență la rafale, mai ales la încărcături ușoare). Agronet precizează că valorile de vânt din tabele sunt „reperele disponibile la ultima actualizare”, nu o prognoză distinctă pentru fiecare oră din fereastra de lucru, ceea ce crește importanța verificărilor directe în parcelă înainte de a mobiliza utilaje și echipe. [...]
Menținerea umidității solului cât mai constantă reduce semnificativ crăparea roșiilor vara , o problemă care poate compromite rapid o parte din recoltă, potrivit Adevărul . Miza este una operațională pentru grădinari: prevenția ține mai ales de rutină (udare, mulcire, momentul recoltării), nu de tratamente. De ce apar crăpăturile și când riscul crește Roșiile, alcătuite în mare parte din apă, devin mai vulnerabile pe măsură ce se coc, când pielița se subțiază și își pierde din flexibilitate. Problema apare în special când solul trece brusc de la foarte uscat la foarte umed: după o perioadă de secetă sau udare inconsistentă, o ploaie abundentă ori o udare excesivă face ca fructul să absoarbă rapid apă, iar interiorul se dilată mai repede decât poate „ține pasul” coaja, ceea ce duce la crăpare. În practică, grădinarii observă două tipuri de crăpături: radiale , care pornesc de la tulpină în josul fructului; concentrice , care formează inele circulare în jurul tulpinii. Materialul indică faptul că aceste crăpături sunt, de regulă, legate de schimbări bruște ale umidității solului , nu de boli. Ce măsuri recomandă experții: udare constantă, mulci și recoltare mai devreme Sfatul central este udarea constantă , astfel încât fructele să se dezvolte într-un ritm uniform, fără „umflări” intermitente. Luke Marion , citat în articol, indică udarea neregulată drept unul dintre motivele importante pentru care roșiile crapă. Pentru a limita fluctuațiile de umiditate încă de la început, o soluție simplă este mulcirea în jurul plantelor de tomate. Sunt menționate ca opțiuni: paie, frunze mărunțite, așchii de lemn netratate. Mulciul încetinește evaporarea, menține temperaturi mai uniforme în sol și reduce alternanța „ud-uscat” care favorizează crăparea. O altă măsură este recoltarea puțin mai devreme dacă se prognozează ploaie: Marion recomandă culegerea roșiilor când au ajuns la aproximativ 70–75% din culoare, apoi coacerea completă în interior. Argumentul este că, până la stadiul de înroșire, cea mai mare parte a aromei este deja formată, iar riscul de crăpare (și de deteriorare de la păsări sau insecte) scade. Se mai pot consuma roșiile crăpate? Roșiile crăpate rămân comestibile dacă fisura este proaspătă și fructul nu a început să mucegăiască sau să atragă insecte: se poate îndepărta zona afectată. În schimb, roșiile cu crăpături adânci, care au început să putrezească sau prezintă semne de mucegai, ar trebui aruncate. [...]
Uniunea Europeană pregătește 25 de milioane de euro pentru lanțurile laptelui și cacao din Nigeria , o finanțare care mizează pe dezvoltarea „din fermă până la piață” și care ar putea influența atât producția locală, cât și capacitatea de procesare, potrivit Agronet , care citează informații publicate de PUNCH . Programul este descris ca fiind într-un stadiu avansat de pregătire și vizează două sectoare cu greutate pentru economia rurală nigeriană: laptele, unde sunt necesare investiții în producție, colectare și procesare, și cacao, una dintre culturile de export cu rol major în veniturile fermelor și în comerțul exterior al țării. Ce include pachetul UE și de ce contează pentru agricultură Finanțarea de 25 de milioane de euro face parte dintr-un pachet mai amplu, de 70 de milioane de euro, convenit în cadrul cooperării dintre Nigeria și Uniunea Europeană. Pe lângă componenta agricolă, UE pregătește 45 de milioane de euro pentru securitate și consolidarea păcii, împărțite astfel: 20 de milioane de euro pentru echipamente destinate combaterii terorismului, inclusiv sisteme împotriva dronelor și a dispozitivelor explozive improvizate; 25 de milioane de euro pentru un program de pace și stabilizare în nord-vestul Nigeriei. Miza operațională, potrivit articolului, este legătura directă dintre securitate și funcționarea agriculturii: conflictele, criminalitatea și deplasarea populației pot limita accesul fermierilor la terenuri, piețe și infrastructură, afectând continuitatea producției și lanțurile alimentare. Context: discuții UE–Nigeria și pașii următori Anunțul a fost făcut la Abuja, în cadrul unei întâlniri între Bianca Odumegwu-Ojukwu, ministrul nigerian al Afacerilor Externe, și Gautier Mignot, ambasadorul Uniunii Europene în Nigeria și pe lângă Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest . Discuțiile au vizat evoluția relațiilor după dialogul ministerial din martie 2026 și posibile extinderi ale cooperării în agricultură, comerț, investiții, cercetare și inovare. În paralel, UE și Nigeria discută și despre investiții, energie regenerabilă, infrastructură, migrație și colaborare în cercetare, inclusiv participarea instituțiilor nigeriene la programul Horizon Europe, precum și creșterea finanțărilor pentru întreprinderile mici și mijlocii. O vizită oficială a președintelui Bola Tinubu la Bruxelles este analizată pentru octombrie 2026, întâlnire care ar putea consolida parteneriatul economic și deschide noi proiecte. Pentru agricultură, efectul concret al celor 25 de milioane de euro va depinde de modul în care fondurile vor fi distribuite între ferme, procesatori și celelalte verigi ale lanțurilor valorice. [...]
Terminalul Canopus din Portul Constanța își ridică depozitarea la 180.000 de tone , după o investiție de 23 milioane euro (aprox. 115 milioane lei), ceea ce poate reduce blocajele logistice în vârful sezonului și într-un context regional cu presiune pe rutele de export, potrivit Agronet . Extinderea a fost realizată de Transport Trade Services (TTS) prin filiala Canopus Star Constanța și vizează creșterea capacității de preluare și transbordare (mutarea mărfii între barje, camioane și nave maritime), cu efect direct asupra vitezei de operare și a flexibilității în port. Ce s-a construit și ce capacități tehnice sunt anunțate Proiectul include noi spații de depozitare, puncte de descărcare pentru barje și camioane, echipamente de transport intern și cântare pentru fluxul de încărcare a navelor. Elementele principale ale investiției: șase celule de depozitare, fiecare de 11.000 tone (66.000 tone cumulat); cinci celule tampon, fiecare de 825 tone (4.125 tone cumulat); un nou punct de preluare a cerealelor din unități fluviale; echipamente pentru unul dintre cele două puncte noi de descărcare a camioanelor; benzi transportoare și elevatoare, plus conexiuni cu terminalul existent; trei cântare pe fluxul de încărcare a navelor. Cele două puncte de descărcare (camioane și barje) au fiecare o capacitate de 400 tone/oră; dacă funcționează simultan, recepția teoretică ajunge la 800 tone/oră. Pentru încărcarea navelor sunt folosite două instalații existente, cu o viteză comunicată de 800 tone/oră. Publicația precizează că acestea sunt performanțe tehnice, nu volume garantate în operare continuă, care depind de sosirea mărfii, programări și condițiile de navigație. Finanțare și calendar: 23 milioane euro, majoritar prin credit Investiția, de 23 milioane euro fără TVA, a fost finanțată în proporție de aproximativ 35% din resurse proprii, restul prin credit bancar. Lucrările au început la 20 ianuarie 2025 și au fost finalizate la 15 iulie 2026. Terminalul este operat de Canopus Star Constanța, companie deținută în comun de TTS și Cargill Agricultura, și este unul dintre cei trei operatori portuari ai Grupului TTS în Portul Constanța, specializat pe produse agricole. Informațiile despre investiție sunt atribuite de Agronet agenției AGERPRES , cu trimitere la materialul AGERPRES . De ce contează acum: presiune regională pe exporturi și risc de aglomerare Extinderea vine într-un moment în care, potrivit Agronet, capacitatea Ucrainei de a exporta cereale prin porturile maritime „s-ar fi redus” de la aproximativ șase milioane la patru milioane de tone pe lună, după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii portuare (context detaliat în materialul Agronet despre această reducere). Dacă volume suplimentare sunt redirecționate prin porturile dunărene și Constanța, presiunea se poate vedea în: aglomerarea punctelor de descărcare; timpi mai mari de așteptare pentru camioane și barje; cerere mai mare pentru vagoane, camioane și nave; presiune pe spațiile de depozitare; costuri mai mari de transbordare și transport. Noua capacitate de la Canopus poate absorbi o parte din volume și poate ajuta la separarea loturilor și la programarea încărcărilor, însă nu poate compensa singură limitările întregului lanț logistic (drumuri, cale ferată, Dunăre, disponibilitatea navelor și capacitatea altor operatori). Impactul pentru fermieri: mai multă capacitate logistică, nu un preț garantat Pentru fermieri, miza este reducerea blocajelor care se pot reflecta în prețurile din interiorul țării: când terminalele sunt aglomerate, recepția poate întârzia, achizițiile pot fi limitate, iar costurile suplimentare pot fi incluse în ofertele către ferme. Agronet indică, ca repere de piață la 21 iulie 2026, aproximativ 219 euro/tonă DAP Constanța pentru grâul de panificație (aprox. 1.095 lei/tonă) și 189 euro/tonă pentru orz (aprox. 945 lei/tonă), subliniind că sunt repere, nu oferte ferme, și nu se transferă direct „la poarta fermei”. Din cotația portuară se scad transportul, condiționarea, pierderile, finanțarea și, după caz, servicii de depozitare. În acest context, extinderea Canopus poate ajuta mai ales în perioadele de recoltare, când volume mari intră simultan pe piață, însă profitabilitatea rămâne dependentă de prețul net după cheltuielile logistice și financiare. [...]
