Știri
Știri din categoria Agricultură
Suspendarea curselor maritime către porturile ucrainene de la Marea Neagră riscă să strângă oferta globală de cereale și să împingă în sus prețurile la grâu, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra coastei, potrivit news.ro. Oficialii ucraineni citați de AFP spun că mai multe companii de transport maritim au suspendat serviciile către porturile ucrainene.
Tensiunile din zonă au început să se reflecte în piață: escaladarea într-o regiune esențială pentru exporturile mondiale de cereale determină creșterea prețurilor internaționale la grâu, potrivit Lloyd’s List Intelligence, companie specializată în date maritime.
Ucraina este un exportator important de porumb, grâu, rapiță, semințe de floarea-soarelui și ulei vegetal, iar 90% din exporturile sale de mărfuri trec prin porturile de la Marea Neagră din Odesa și din împrejurimi. În același timp, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 30% din aprovizionarea mondială cu grâu.
Maersk și Hapag-Lloyd au declarat pentru AFP că și-au suspendat operațiunile la Chornomorsk, unul dintre cele trei terminale ucrainene cheie de apă adâncă. Hapag-Lloyd a invocat creșterea riscurilor operaționale și de securitate în urma atacurilor cu rachete și drone din regiunea Odesa, precizând totodată că piața ucraineană rămâne deservită prin rute rutiere și feroviare care traversează Polonia și România.
Potrivit site-ului de monitorizare MarineTraffic, joi dimineață nu a intrat nicio navă comercială într-un port ucrainean de la Marea Neagră. Ministrul de Externe al Ucrainei, Andriï Sybiga, a spus că, miercuri, nicio navă nu a folosit coridorul maritim ucrainean „chiar în plin sezon de recoltare”.
Pe partea de fluxuri comerciale, nu s-a înregistrat niciun export de produse agricole din Odesa începând cu 12 iulie, când 20.000 de tone de porumb au plecat spre Turcia, potrivit site-ului de monitorizare a comerțului și mărfurilor Kpler. La Cernomorsk, nu s-a mai înregistrat nicio mișcare de marfă după 19 iulie, când au fost expediate 65.000 de tone de porumb către Bulgaria. În portul Pivdennyi, situat la 40 de kilometri est de Odesa, nu s-au înregistrat exporturi în această săptămână.
Un broker maritim din Odesa, Anton Shapran (Maritime Logistics), a apreciat că situația din ultimele zile este „cea mai gravă din mai 2022”, deși unele nave mai mici ar fi putut fi redirecționate prin porturile de pe Dunăre.
Kievul avertizează că atacurile reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare globale și a solicitat convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe 27 iulie.
Pentru Ucraina, exporturile agricole – care aprovizionează în principal Asia, Africa și Orientul Mijlociu – sunt una dintre puținele surse de valută forte în timpul războiului început în februarie 2022, astfel că orice întrerupere prelungită a rutelor maritime poate amplifica atât presiunea economică internă, cât și volatilitatea pe piețele internaționale de cereale.
Recomandate
România a livrat 51,2% din exporturile extra-UE de grâu ale Uniunii în primele zece săptămâni ale sezonului 2026/2027, pe fondul unei accelerări rapide a fluxurilor după recoltare, potrivit Agronet . Miza economică este dublă: o parte din presiunea unei oferte interne foarte mari se mută în logistică (depozitare și transport), iar ritmul exporturilor poate influența formarea prețurilor în piața internă. Datele vamale ale Comisiei Europene indică faptul că, între 1 iulie și 6 septembrie 2026, România a exportat către țări din afara UE 2.520.751 de tone de grâu comun. În același interval, exporturile totale ale UE către piețe terțe au fost de 4.919.457 de tone, ceea ce plasează România la o pondere de aproximativ 51,2% din total. În clasamentul volumelor raportate de statele membre, următoarele poziții sunt la distanță: Lituania (circa 851.000 de tone), Bulgaria (427.000 de tone), Polonia (383.000 de tone) și Germania (aproximativ 354.000 de tone), conform acelorași date. Ritmul exporturilor: de la zeci de mii la peste 2,5 milioane de tone Accelerarea este vizibilă și față de începutul campaniei comerciale: până la 26 iulie, România exportase doar 53.834 de tone de grâu comun către țări din afara UE, iar ulterior, în aproximativ șase săptămâni, volumul a urcat la peste 2,52 milioane de tone. Explicația avansată în material este formarea și încărcarea rapidă a loturilor comerciale după finalizarea recoltării. Prețul de referință în Portul Constanța a urcat la 223 euro/tonă Ritmul ridicat al exporturilor a coincis cu o creștere a cotației oficiale de referință pentru grâul de panificație FOB Constanța la 223 euro/tonă (aprox. 1.115 lei/tonă), pentru săptămâna 31 august–6 septembrie 2026, potrivit datelor Comisiei Europene din Agri-food Data Portal. În săptămâna anterioară, reperul era 208,92 euro/tonă (aprox. 1.045 lei/tonă), ceea ce înseamnă un plus de 14,08 euro/tonă (aprox. 70 lei/tonă), respectiv circa 6,7% într-o săptămână. Publicația precizează că sunt cotații săptămânale oficiale de referință, nu oferte ferme garantate fermierilor. Cât din surplus ar fi fost deja valorificat În material este citată și o estimare a lui Cezar Gheorghe, făcută pentru AGRO TV, potrivit căreia exporturile totale ar fi depășit deja 3 milioane de tone, iar surplusul exportabil al României în acest sezon ar fi de aproximativ 9 milioane de tone, la o recoltă estimată de circa 13,4 milioane de tone. Agronet notează că sistemul european de supraveghere vamală nu include comerțul dintre statele membre, astfel că datele oficiale pentru extra-UE nu contrazic o estimare mai mare care ar include și livrările intracomunitare. Raportat strict la surplusul exportabil estimat (9 milioane de tone), exporturile extra-UE consemnate oficial până la 6 septembrie (2.520.751 de tone) ar reprezenta aproximativ 28% din cantitatea disponibilă pentru export. Dacă se confirmă și pragul de peste 3 milioane de tone la total exporturi, ar rezulta că aproape o treime din surplus ar fi fost deja contractată sau livrată. În perioada următoare, rămâne de văzut dacă ritmul exporturilor se menține și dacă cererea externă continuă să susțină cotațiile într-un sezon cu disponibilitate ridicată de grâu pentru comercializare. [...]
Ferestrele de lucru din după-amiaza de 12 septembrie rămân utilizabile, dar cu risc de întreruperi în est și sud. Potrivit Agronet , Moldova și Muntenia intră sub semnul instabilității, cu avertizări active pentru averse torențiale, ceea ce obligă fermele să-și organizeze recoltarea și transportul astfel încât să poată opri rapid lucrările expuse. În vest și în sud-est, condițiile sunt mai stabile pentru operațiuni în câmp, în timp ce vântul devine factorul limitativ în Dobrogea și Oltenia. Mesajul practic al buletinului: se poate avansa acolo unde parcela este uscată și accesul e sigur, dar fără „forțarea” lucrărilor sensibile la ploaie sau rafale. Unde se poate lucra mai sigur și unde crește riscul operațional Pentru după-amiaza de lucru, cele mai stabile ferestre pentru transport și lucrări în câmp sunt indicate în: Banat (fără acumulări estimate de precipitații în fereastra vizată; vânt slab; risc agricol scăzut); Crișana (condiții bune, dar cu umezeală locală ce trebuie verificată înainte de tratamente); Dobrogea (uscat și cald, însă cu vânt susținut, ceea ce limitează lucrările sensibile); București–Ilfov (fereastră uscată, vânt slab și probabilitate redusă de ploaie; temperaturi care urcă spre 31°C). În schimb, buletinul indică prudență sporită și planificare „cu frână” în: Moldova și Muntenia , unde sunt menționate avertizări active pentru averse torențiale și instabilitate atmosferică ; recoltarea și transportul sunt recomandate doar cu posibilitatea opririi rapide, iar tratamentele se amână sau se fac doar în intervale scurte, fără semne de ploaie ori vânt; Maramureș , unde probabilitatea de ploaie este ridicată și umiditatea mare reduce siguranța lucrărilor sensibile; tratamentele sunt de amânat; zona montană , unde accesul rămâne condiționat de averse locale și de schimbarea rapidă a condițiilor. Implicații pentru lucrările de toamnă: recoltare, transport, pregătirea terenului Agronet indică faptul că recoltarea (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă) și transportul sunt mai bine susținute în Banat, Crișana, Dobrogea și București–Ilfov , cu verificarea locală a accesului. Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot fi planificate în regiunile cu fereastră stabilă, dar fără intrare pe sol umed. Pentru vie și livezi , decizia de lucru rămâne condiționată de uscarea vegetației, ploaie apropiată și vânt. La furaje și activități legate de adăpost și accesul animalelor , atenția crește în Maramureș, Moldova și zona montană , unde ploaia poate schimba rapid condițiile locale. Ce merită urmărit până la buletinul de seară Până la următoarea actualizare, fermierii sunt îndrumați să urmărească evoluția averselor și instabilității în Moldova, Muntenia și zona montană , precum și vântul în Oltenia . În zonele cu probabilitate mai mare de ploaie, recomandarea operațională este să nu fie lăsate utilaje sau transporturi pe trasee vulnerabile la umezire, iar în regiunile favorabile (Banat și Crișana) continuarea peste noapte rămâne condiționată de confirmarea locală a accesului și siguranței. [...]
Prețurile angro la miere coboară sub costul de producție, iar apicultorii riscă să vândă în pierdere sau să țină marfa în stoc , într-un sezon în care unele culesuri (salcâm, tei) au fost mai bune decât anul trecut, potrivit Agronet . Producția românească de miere este estimată la 10.000–15.000 de tone în 2026, sub nivelul unui an considerat normal pentru sector. Răzvan Coman , președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA) , spune că o parte din miere rămâne nevândută, pe fondul ofertelor angro influențate de importurile ieftine de pe piața europeană, conform Evenimentul Zilei. Marja se strânge: costuri de 10–11 lei/kg, oferte și la 9–10 lei/kg Miza economică imediată este diferența dintre cost și prețul de achiziție. ACA estimează costul de producție la aproximativ 10–11 lei/kg, în timp ce unele oferte de cumpărare ajung la 9–10 lei/kg, ceea ce înseamnă vânzare în pierdere. Alternativa pentru apicultori este stocarea mierii, în așteptarea unor prețuri mai bune. În același timp, Agronet notează că în Harghita, în 2026, prețurile angro raportate au variat între aproximativ 8 și 20 lei/kg, în funcție de sortiment și condițiile comerciale. Presiunea importurilor și problema autenticității în UE Coman susține că România și-a redus puternic exporturile de miere după 2022, pe fondul concurenței produselor provenite din China și Ucraina, precizând însă că este o evaluare a președintelui ACA, nu o statistică oficială care să indice oprirea completă a exporturilor. La nivel european, presiunea importurilor este dublată de discuția despre calitate. Agronet amintește o analiză pe date ale Comisiei Europene: în acțiunea „From the Hives”, 147 dintre 320 de probe de miere importată (46%) au avut indicatori de posibilă neconformitate, prin existența unor surse de zahăr străine mierii. Procentul se referă strict la probele analizate, nu la întreaga miere importată în UE. China a avut 66 de probe suspecte din 89 analizate. Din 14 iunie 2026, regulile europene de etichetare au devenit mai stricte: pentru amestecurile din mai multe țări trebuie indicate țările de origine și ponderea fiecăreia, ceea ce ar putea ajuta consumatorii să distingă mai ușor mierea românească de amestecurile din import. Producție mai bună la salcâm și tei, dar cu probleme de încadrare la sortiment Deși producția totală rămâne redusă față de un an normal, ACA spune că în 2026 s-a obținut miere de salcâm (după un 2025 foarte slab), precum și producții la rapiță și tei, iar floarea-soarelui a oferit cules în multe zone. Pentru salcâm apare și o dificultate suplimentară: analize pe câteva sute de probe ar fi indicat frecvent ponderi de numai 12–18% polen de salcâm, sub pragurile prevăzute de standardele folosite pentru clasificarea sortimentului. Coman pune această diferență pe seama condițiilor de cules și a schimbărilor climatice. Sprijinul de 15 euro/familie, condiționat de vânzări, într-un sezon cu piață slabă Pe lângă presiunea de preț, sectorul urmărește și un proiect aflat în Parlament pentru un ajutor de minimis de 15 euro (aprox. 75 lei) pentru fiecare familie de albine, cu condiția comercializării a cel puțin 6 kg de miere pe familie pe an. Agronet precizează că proiectul nu este încă o schemă deschisă pentru depunerea cererilor, iar condiția de comercializare devine sensibilă tocmai când apicultorii reclamă dificultatea de a vinde la prețuri care să acopere costurile. Târgul Național al Mierii are loc între 11 și 13 septembrie 2026, cu 94 de expozanți, iar vânzarea directă către consumatori rămâne una dintre puținele opțiuni pentru prețuri mai bune decât în angro. Totuși, problema de fond rămâne competiția pe o piață europeană deschisă importurilor, în timp ce costurile din stupină limitează cât de mult poate coborî prețul fără ca exploatațiile să intre pe pierdere. [...]
Oprirea traficului fluvial la Calafat blochează livrările de cereale în plin sezon de recoltare , pe fondul unui nivel al Dunării la minim istoric pentru luna septembrie, potrivit Euronews . La intrarea în țară, la Baziaș , debitul Dunării a coborât la 1.400 m³/s, mult sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m³/s. Hidrologii avertizează că situația se poate agrava în zilele următoare, cu o scădere estimată până la 1.350 m³/s și apoi la 1.300 m³/s pe 14 septembrie. Impact direct asupra agriculturii: barjele cu cereale nu mai pot fi încărcate Nivelul scăzut al apei afectează deja navigația și activitatea porturilor, iar în unele zone pontoanele și barjele au ajuns aproape pe uscat. La Calafat, primarul Mihai Cotea spune că traficul fluvial este oprit complet, ceea ce închide practic ruta de transport pe apă pentru cereale în zonă. „Nu mai putem încărca barjele cu cereale la Calafat, navele nu mai pot tranzita sectorul Dunării, cel puțin aici, la Calafat. Este într-adevăr o problemă majoră și o situație de criză.” Problema vine într-un moment sensibil pentru agricultori, aflați în plin sezon de recoltare: floarea-soarelui este deja în lucru, iar porumbul urmează. Primarul indică presiunea imediată asupra fermierilor, care nu ar avea unde să ducă marfa, în condițiile în care nu dispun nici de spații de depozitare suficiente și nici de posibilitatea de a vinde rapid. Semnale de severitate: retragerea apei scoate la suprafață epave Pe anumite sectoare, retragerea Dunării a făcut vizibile epave și alte elemente care, în mod normal, sunt acoperite de apă. Localnicii spun că traficul naval „aproape că a dispărut”, iar scăderea nivelului este vizibilă inclusiv prin apariția unor dune de nisip în albie. Autoritățile se așteaptă ca debitul Dunării să continue să scadă în următoarele zile, ceea ce menține riscul de prelungire a blocajelor pe navigație și, implicit, al întârzierilor în transportul recoltelor din zonele dependente de ruta fluvială. [...]
Vântul puternic din vest restrânge lucrările sensibile și crește riscul operațional pentru utilaje , în timp ce lipsa precipitațiilor păstrează până seara o fereastră de lucru pentru transport și unele intervenții în câmp, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la ora 18:00 indică Banatul și Crișana drept zonele cu risc ridicat, dar recomandă prudență și în alte regiuni din cauza rafalelor și a disconfortului termic. Unde se strânge „fereastra” de lucru: Banat și Crișana În Banat, intervalul rămas din zi este descris ca însorit și uscat, însă combinația de căldură, vânt puternic și instabilitate „reduce siguranța lucrărilor sensibile”. La ora 18:00, temperatura maximă indicată este de 29,5°C, cu rafale de 22,5 km/h și umiditate de 28,5%. În aceste condiții, recomandarea este de a amâna tratamentele și de a continua transportul doar cu atenție, după verificarea expunerii parcelei la rafale. În Crișana, vântul este și mai activ, iar probabilitatea de precipitații urcă la un maxim de 47%, deși cantitatea estimată în fereastră rămâne foarte mică (0,08 mm, echivalent 0,08 l/m²). La ora 18:00, sunt indicate rafale de 26 km/h, iar mesajul operațional rămâne similar: evitați zonele expuse, nu programați tratamente și păstrați lucrările în câmp „selective”. Regiunile cu condiții mai bune pentru transport și câmp, până seara Pe fondul precipitațiilor reduse sau absente, mai multe zone au o fereastră mai bună pentru finalizarea transportului și a unor lucrări în câmp, cu condiția verificării locale a vântului și a accesului: Moldova : „cea mai bună fereastră” pentru câmp și transport; fără ploaie estimată în interval, dar cu vânt de urmărit (rafale de 27,6 km/h). Dobrogea : uscat, acces bun pentru utilaje, însă vânt susținut (23 km/h, rafale 23,5 km/h); tratamentele sunt de evitat până la stabilizare. Muntenia : fereastră uscată pentru recoltare și logistică, cu probabilitate foarte mică de ploaie; rămâne necesară atenție la vânt și temperaturi ridicate. București–Ilfov : interval uscat și foarte cald până la finalul ferestrei de lucru (menționat în sinteza buletinului). Ce înseamnă practic pentru fermieri: priorități și amânări Sinteza „de orientare rapidă” din buletinul de la ora 18:00 pune accent pe decizii operaționale, nu pe volum de lucrări: Banat și Crișana : limitarea expunerii utilajelor și amânarea tratamentelor din cauza vântului și a disconfortului termic. Moldova, Dobrogea, Muntenia, București–Ilfov : transport și lucrări în câmp în condiții mai bune până seara, dacă accesul local este bun. Oltenia, Transilvania și zona montană : verificarea necesarului de apă și evitarea lucrărilor sensibile la vânt. În ansamblu, buletinul indică o seară cu oportunități pentru logistică și recoltare acolo unde nu există expunere puternică la rafale, dar cu o limitare importantă: intervențiile care depind de „calm atmosferic”, în special tratamentele, rămân cele mai vulnerabile la vânt. [...]
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
