Știri
Știri din categoria Agricultură
România încearcă să deschidă un coridor de tranzit prin Turcia pentru exportul de ovine, cu obiectiv imediat pe carcase și, pe termen mediu și lung, pe animale vii, pentru acces mai facil la piețele din Orientul Mijlociu, potrivit AgroInfo.
O delegație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a avut consultări la Ankara cu Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării agroalimentare și, în mod special, facilitarea exportului și tranzitului produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii prin teritoriul Turciei.
În întâlnirea bilaterală cu ministrul turc İbrahim Yumaklı, partea română a pus accent pe un traseu de tranzit care să permită, în primă fază, transportul carcaselor de ovine, iar ulterior și al animalelor vii, pentru a ajunge mai ușor pe piețele din Orientul Mijlociu.
„Pentru România, obiectivul imediat este înlesnirea tranzitului pentru carcase de ovine, iar pe termen mediu și lung a tranzitului animalelor vii, pentru a avea acces pe piețele din Orientul Mijlociu”, a precizat Tánczos Barna.
Un element central al discuțiilor a fost colaborarea sanitar-veterinară, în contextul unor riscuri de boală care pot bloca sau întârzia fluxurile comerciale. Conform declarațiilor ministrului, Turcia s-a confruntat anul trecut cu scrapie, iar România gestionează în prezent pesta micilor rumegătoare, iar cele două părți au discutat despre învățarea din experiența reciprocă și acțiuni comune de prevenire și combatere.
După întâlnirea la nivel ministerial, autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile pentru identificarea soluțiilor urmează să continue și săptămâna viitoare.
Pe lângă ovine, în cadrul întrevederii s-a discutat și despre produse agroalimentare românești de interes pentru piața turcă, în special legume și produse lactate. Totodată, partea turcă și-a manifestat interesul pentru exportul de bovine și carne de vită din România, iar MADR ar urma să sprijine fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia.
Recomandate
Guvernul condiționează reluarea exporturilor de ovine de aprobarea Comisiei Europene , în timp ce o parte dintre revendicările protestatarilor din Piața Victoriei ar implica alocări bugetare suplimentare și decizii legislative, potrivit Stirile Pro TV . Executivul spune că premierul Ilie Bolojan a discutat cu vicepremierul Tánczos Barna despre răspunsuri la problemele semnalate și face apel la calm, după ce protestul ar fi degenerat în violențe. Miza economică: exporturile și costurile impuse de restricții sanitar-veterinare În centrul revendicărilor se află cererea de „redeschidere de urgență” a exportului de ovine, fără restricții de comercializare. Guvernul afirmă că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis Comisiei Europene un plan de acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, iar reluarea exporturilor ar urma să fie posibilă după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană . O altă solicitare cu impact direct asupra costurilor din sector vizează eliminarea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, cu transferarea costurilor către stat. Executivul precizează că o parte semnificativă a acestor acțiuni este deja finanțată de la buget, dar orice extindere ar necesita resurse suplimentare și, înainte, o analiză de impact financiar și bugetar. Ce cer protestatarii: 16 revendicări, de la sacrificări la regimul pășunatului „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC” a depus la Guvern o listă de 16 revendicări. Printre acestea se numără: încetarea uciderii oilor dispuse administrativ ca măsură de combatere a bolilor și adoptarea unor alternative „proporționale”; reluarea exportului de ovine fără restricții; scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate; închirierea pajiștilor către crescătorii de animale „la prețuri corecte”, prin proceduri transparente; încetarea sancționării de către Inspecția Muncii (ITM) pentru situații specifice activității tradiționale; eliminarea taxelor ANSVSA pentru acțiuni sanitar-veterinare obligatorii; utilizarea pășunilor și terenurilor agricole fără restricții de mediu „disproporționate”; trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii; implementarea „radarului zootehnic” pentru transporturile de animale (un sistem de urmărire/trasabilitate); modificări la legislația vânătorii și eliminarea interdicției de pășunat în perioada 6 decembrie–23 aprilie; modificarea regulilor privind despăgubirile pentru secetă, inclusiv pentru pajiști; compensarea de către stat a costurilor suportate de fermieri când sunt impuse măsuri sanitar-veterinare care limitează comercializarea. Răspunsul Guvernului: măsuri invocate și limitele de implementare Executivul susține că unele dintre revendicări au mai fost discutate în cadrul a șase întâlniri anterioare între reprezentanții sectorului și autorități, începând cu 9 iulie 2026. Pe fond, Guvernul indică mai multe direcții de acțiune: sacrificarea animalelor pentru eliminarea riscului de transmitere a pestei micilor rumegătoare sau a variolei ar fi fost aplicată „în mod excepțional” și doar când nu existau alternative viabile; autoritățile spun că vor proceda la fel și pe viitor; pentru pajiști, Ministerul Agriculturii a demarat un control tematic la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), după petiții privind proceduri de închiriere care nu ar fi respectat legea; pentru trasabilitatea transporturilor de animale, ministerul afirmă că a inițiat demersuri pentru dezvoltarea unui sistem informatic în timp real, care ar urma să fie dezvoltat de ANSVSA; pentru despăgubirile de secetă pe pajiști, ministerul spune că susține revendicarea și a elaborat o propunere, dar subliniază impactul bugetar și nevoia de identificare a resurselor; pentru compensarea costurilor suplimentare de furajare, MADR afirmă că a elaborat, împreună cu asociații reprezentative, un proiect de lege care ar trebui adoptat de Parlament, „în lipsa unui Guvern cu puteri depline”. Apel la calm și disputa de reprezentativitate Guvernul afirmă că la protestul din Piața Victoriei „nu a participat nicio asociație reprezentativă” a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor și susține că manifestația ar fi depășit cadrul legal al protestului pașnic, degenerând în acte de violență. „Guvernul face apel la calm şi la încetarea violenţelor”, se arată în comunicatul citat. În perioada următoare, două puncte rămân decisive pentru sector: aprobarea de către Comisia Europeană a planului pentru reluarea exporturilor și identificarea resurselor bugetare pentru măsurile cu impact financiar, acolo unde Guvernul spune că este necesară o analiză prealabilă. [...]
Campania de vaccinare a ovinelor, prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, devine o condiție operațională pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale vii , potrivit Mediafax . ANSVSA spune că Planul de Acțiune pentru sectorul ovin, aprobat la nivel european, nu mai are nevoie de un vot sau de o aprobare formală din partea Comisiei Europene pentru a fi pus în aplicare. Planul respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 361/2022, iar ANSVSA îl consideră „aprobat” din perspectiva formei și conținutului. În practică, calendarul depinde de livrarea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri și de finalizarea achiziției pentru restul necesarului. Calendarul și pașii făcuți cu Comisia Europeană ANSVSA indică o succesiune de etape derulate în a doua jumătate a lunii septembrie: 14–17 septembrie: forma finală a Planului de Acțiune și solicitarea de doze au fost agreate cu Comisia Europeană, la întâlnirea șefilor serviciilor veterinare din UE, în Irlanda; 17 septembrie: celelalte state membre au fost informate în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF) ; 21 septembrie: ANSVSA a transmis oficial Comisiei Europene solicitarea de sprijin cu „un număr cât mai mare” de doze din Banca Europeană de Vaccinuri. Campania de vaccinare este „previzionată” să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026 , imediat după primirea dozelor din bancă. În paralel, autoritatea spune că urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze. Ce se vaccinează și unde Planul prevede vaccinări diferențiate, în funcție de boală și de arealul de risc: pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : vaccinare exclusiv în județele Constanța și Tulcea (Dobrogea, areal de risc); pentru Variola Ovină și Caprină (VOC) : vaccinare la nivelul întregii țări . De ce contează pentru exporturi și pentru lanțul de procesare ANSVSA leagă explicit implementarea planului de reluarea și stabilitatea exporturilor de animale , subliniind o separare între trasabilitatea animalelor vii și regimul produselor procesate: carne și produse procesate: planul nu afectează schimburile comerciale cu carne (carcase), lapte și produse lactate din zonele libere; unitățile de abatorizare și procesare își pot continua activitatea „fără restricții”; animale vii către state terțe: deși regulile UE impun condiții severe în interiorul Pieței Unice, ANSVSA afirmă că a securizat acorduri bilaterale cu șase piețe terțe (Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia), iar după implementarea vaccinării exporturile ar urma să se poată relua prin coridoare logistice maritime și aeriene directe . Riscul major indicat de autoritate ANSVSA avertizează că eficiența planului și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind „critic” de disciplina operatorilor economici, iar factorul care poate periclita calendarul este reprezentat de mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal . [...]
Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]
AFIR pune în consultare DR-21, cu finanțări de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru biosecuritatea fermelor de oi și capre , într-o schemă care poate acoperi până la 90% din cheltuielile eligibile și care vizează reducerea riscului de pierderi economice generate de focare și restricții sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura se adresează exploatațiilor cu cel puțin 150 de ovine sau caprine, înregistrate cu cod ANSVSA. Intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”) a fost introdusă după modificarea Planului Strategic PAC 2023–2027 și țintește, în special, prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Condiții și parametri financiari: prag de intrare și cofinanțare În forma aflată în consultare publică, principalele repere sunt: Efectiv minim: 150 de ovine sau caprine Sprijin maxim: 50.000 de euro/beneficiar (aprox. 250.000 lei) Intensitatea sprijinului: maximum 90% nerambursabil Contribuție proprie minimă: 10% Buget propus: 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei) Stadiu: ghid în consultare publică Publicația notează că documentația este încă în consultare, astfel că forma finală a condițiilor trebuie verificată după publicarea Ghidului solicitantului în versiunea definitivă. Ce tip de investiții intră la finanțare Lista cheltuielilor eligibile include investiții care reduc riscul de introducere și răspândire a bolilor în exploatație, precum: echipamente și instalații pentru decontaminarea și dezinfecția mijloacelor de transport; echipamente pentru dezinfecția personalului, suprafețelor și aerului; înființarea sau modernizarea filtrului sanitar-veterinar; garduri pentru protecția și delimitarea exploatației; sisteme și echipamente pentru izolarea sau carantinarea animalelor; echipamente pentru controlul accesului în fermă. Bugetul: câți beneficiari ar încăpea și cum se închide sesiunea Pentru DR-21 este propusă o alocare totală de 9 milioane de euro . Dacă toate proiectele ar solicita plafonul maxim, bugetul ar permite teoretic finanțarea a aproximativ 180 de beneficiari , conform calculelor din material. Depunerile ar urma să fie acceptate până când solicitările cumulate ajung la 300% din bugetul disponibil (adică, la o alocare de 9 milioane de euro, cereri totale de 27 de milioane de euro – aprox. 135 milioane lei). Atingerea acestui prag nu înseamnă finanțarea automată a tuturor proiectelor, selecția urmând să depindă de criteriile din forma finală a ghidului și de bugetul disponibil. De ce contează: biosecuritatea ca „asigurare” operațională împotriva blocajelor comerciale Intervenția vine într-un context în care focarele de boli la rumegătoarele mici au afectat circulația animalelor și accesul la unele piețe externe, iar restricțiile sanitar-veterinare pot întârzia vânzările și pot crește costurile de întreținere în fermă. În acest cadru, investițiile în filtre sanitare, dezinfecție, delimitare și spații de izolare pot reduce riscurile economice asociate apariției unor focare. Următorul reper pentru fermieri este publicarea versiunii finale a Ghidului solicitantului și a calendarului oficial al sesiunii DR-21. [...]
Comisia Europeană a aprobat schema de vaccinare care permite reluarea exporturilor de ovine și caprine , iar România va primi gratuit 1,3 milioane de doze de vaccin, potrivit Biziday . Miza economică este deblocarea livrărilor externe fără a compromite statutul sanitar al majorității teritoriului și, implicit, contractele comerciale deja existente. Planul validat de Comisie introduce o vaccinare diferențiată, în funcție de riscul epidemiologic regional. Schema completă de imunizare se aplică doar în județele Tulcea și Constanța, în timp ce restul țării rămâne, în termeni oficiali, „liber de PMR” (Pesta Micilor Rumegătoare), ceea ce ar trebui să protejeze exporturile din zonele neafectate. Cum arată schema de vaccinare și ce înseamnă pentru exporturi În zona de risc (Tulcea și Constanța), autoritățile vor administra concomitent vaccinuri împotriva: Pestei Micilor Rumegătoare (PMR); Variolei Ovine și Caprine (VOC). Din această „zonă logistică specială”, exporturile vor fi permise doar către state terțe care acceptă explicit importuri din teritorii unde se practică vaccinarea. În restul țării, planul prevede exclusiv vaccinarea împotriva VOC. ANSVSA susține că această abordare menține restul teritoriului cu statutul de „liber de PMR”, pentru a nu afecta acordurile comerciale tradiționale și livrările din zonele neafectate. Piețe externe și pașii următori ANSVSA afirmă că, odată cu aprobarea planului, a „securizat” șase piețe terțe pentru export în condiții de vaccinare în schemă completă, prin tratate internaționale cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte șapte acorduri similare sunt în „negociere avansată”. Reluarea livrărilor depinde însă și de pași administrativi: până la publicarea unei noi decizii și începerea oficială a vaccinării, structurile teritoriale (DSVSA) vor intensifica controalele rutiere și în exploatații. În același context, ANSVSA indică faptul că, în acest an, au fost sacrificate aproximativ 19 mii de ovine, adică 0,13% din numărul total estimat la nivel național, ca măsură de limitare a răspândirii PMR și VOC. [...]
Guvernul transmite că revendicările oierilor rămân legitime, dar violențele riscă să blocheze dialogul cu autoritățile, după confruntările de marți din Piața Victoriei , potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii și vicepremierul Tanczos Barna și-a început conferința de presă susținută miercuri, la Guvern, cu un mesaj de condamnare a actelor de vandalism și violență apărute la protestul crescătorilor de ovine din București. În același timp, el a insistat că fermierii au „dreptul legitim” de a protesta, inclusiv în cadrul unui protest spontan, cu condiția ca manifestația să nu degenereze. „Fermierii au dreptul legitim să protesteze. Să protesteze într-un protest organizat, anunțat, autorizat, au dreptul să protesteze și-n cadrul unui protest spontan. Este absolut inadmisibil ca acest drept legitim și revendicările legitime ale lor să fie denaturate, să fie confiscate și să fie transformate în acțiuni violente, absolut reprobabile.” Miza: menținerea canalelor de negociere după protest Mesajul ministrului indică o linie de separație între revendicările sectorului și modul în care sunt exprimate în stradă: autoritățile spun că pot discuta cererile fermierilor, dar nu vor valida presiunea prin violență. În termeni practici, riscul pentru crescătorii de ovine este ca escaladarea să reducă spațiul de negociere și să întârzie soluțiile administrative care ar putea rezulta din discuții. Tanczos Barna a invocat și precedentul unor proteste recente ale fermierilor, despre care a spus că au fost anunțate și autorizate și că s-au încheiat cu „un dialog constructiv” de peste două ore la Palatul Victoria, la care au participat asociațiile organizatoare. „Condamn cu fermitate toate actele de vandalism, de violență care au avut loc ieri (marți n.r.) în Piața Victoriei, toate încercările de confiscare a acestor revendicări legitime și sper să nu se mai întâmple niciodată.” [...]
