Știri
Știri din categoria Agricultură
România încearcă să deschidă un coridor de tranzit prin Turcia pentru exportul de ovine, cu obiectiv imediat pe carcase și, pe termen mediu și lung, pe animale vii, pentru acces mai facil la piețele din Orientul Mijlociu, potrivit AgroInfo.
O delegație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a avut consultări la Ankara cu Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării agroalimentare și, în mod special, facilitarea exportului și tranzitului produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii prin teritoriul Turciei.
În întâlnirea bilaterală cu ministrul turc İbrahim Yumaklı, partea română a pus accent pe un traseu de tranzit care să permită, în primă fază, transportul carcaselor de ovine, iar ulterior și al animalelor vii, pentru a ajunge mai ușor pe piețele din Orientul Mijlociu.
„Pentru România, obiectivul imediat este înlesnirea tranzitului pentru carcase de ovine, iar pe termen mediu și lung a tranzitului animalelor vii, pentru a avea acces pe piețele din Orientul Mijlociu”, a precizat Tánczos Barna.
Un element central al discuțiilor a fost colaborarea sanitar-veterinară, în contextul unor riscuri de boală care pot bloca sau întârzia fluxurile comerciale. Conform declarațiilor ministrului, Turcia s-a confruntat anul trecut cu scrapie, iar România gestionează în prezent pesta micilor rumegătoare, iar cele două părți au discutat despre învățarea din experiența reciprocă și acțiuni comune de prevenire și combatere.
După întâlnirea la nivel ministerial, autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile pentru identificarea soluțiilor urmează să continue și săptămâna viitoare.
Pe lângă ovine, în cadrul întrevederii s-a discutat și despre produse agroalimentare românești de interes pentru piața turcă, în special legume și produse lactate. Totodată, partea turcă și-a manifestat interesul pentru exportul de bovine și carne de vită din România, iar MADR ar urma să sprijine fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia.
Recomandate
Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]
Debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar staționarea la acest nivel până cel puțin pe 12 august ridică presiunea pe operațiunile de transport fluvial și pe gestionarea resurselor de apă , în condițiile în care autoritățile iau în calcul inclusiv scufundarea controlată a unei barje pentru a menține condiții de navigație, potrivit Economica . Dunărea înregistrează un debit de 1.400 mc/s, iar acest nivel minim ar urma să se mențină „staționar” până cel puțin pe 12 august, a explicat într-un mesaj video Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) , informație relatată de Agerpres. La Cernavodă, nivelul este de -218 cm și ar urma să ajungă la -228 cm pe 12 august, adică o scădere de 10 cm. În același timp, ANAR indică faptul că, față de prognoza de luni, ritmul de scădere ar fi mai lent, ceea ce ar însemna „trei-patru zile în plus” pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă . Din monitorizarea de joi, nivelul Dunării a scăzut în ultima zi cu 2 cm. Măsuri pe Dunăre: barje și evaluări stricte de siguranță Pe componenta operațională, ANAR anunță că a fost finalizată încărcarea ultimei barje și că este luată în calcul scufundarea a cel puțin uneia dintre ele. Instituția precizează însă că astfel de operațiuni sunt evaluate „foarte strict” la fața locului și trebuie să respecte cerințele de siguranță ale manevrelor și ale personalului. Restricții la apă în țară și semne de secare pe râuri Dincolo de Dunăre, ANAR semnalează un regim hidrologic deficitar la nivel național, în special în bazinele Crișanei, Olteniei, Munteniei și Moldovei, iar în Crișana sunt sectoare de râuri cu fenomene de secare și debite sub necesar. Potrivit monitorizării instituției (cu date până la finalul lunii iulie), 80 de localități din 12 județe au restricții de alimentare cu apă în sistem centralizat. Exemplele menționate includ: Neamț – 26 de localități Bihor – 15 localități Bacău – 10 localități Galați – 8 localități Vaslui – 8 localități Maramureș – 7 localități Pentru localitățile fără sisteme centralizate (alimentare din puțuri și fântâni), ANAR indică 61 de localități din trei județe : Botoșani (55), Gorj (3) și Iași (3). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este, în prezent, de 71%, conform aceleiași surse. [...]
Vântul puternic și canicula reduc fereastra de lucru în câmp în dimineața de 7 august, cu risc operațional ridicat în special în Moldova și Crișana , unde intervențiile sensibile (tratamente, intrări pe parcelă, transport) ar trebui amânate sau făcute doar după verificare locală, potrivit Agronet . La nivel național, publicația indică temperaturi maxime pentru fereastra de lucru care urcă spre 31,5–35,5°C, iar prioritatea până la prânz este siguranța operațiunilor. Unde este riscul cel mai mare și ce înseamnă pentru lucrări În Moldova, combinația de cer parțial noros, probabilitate de precipitații și semnal de vânt puternic susține „o abordare restrictivă”, cu recomandarea de a nu porni lucrări în câmp fără confirmare în teren. În Crișana, deși dimineața este senină, riscul regional este descris ca sever, iar „nu există un interval clar pentru tratamente”, pe fondul vântului și temperaturilor ridicate. Și în restul țării, vântul „de urmărit” apare ca factor de risc pentru lucrările de dimineață: Banat, Maramureș, Transilvania, Muntenia, Oltenia și zona montană, în timp ce în Dobrogea și București-Ilfov limita principală devine canicula, care scurtează rapid intervalul util de lucru. Decizii practice: ce se amână și ce se prioritizează Recomandările operaționale sintetizate în buletin vizează, în principal, reducerea expunerii la risc înainte de prânz: Tratamente : amânare în regiunile cu vânt de urmărit, ploi probabile sau temperaturi în creștere; în Muntenia și București-Ilfov pot exista doar intervale locale foarte scurte , care trebuie verificate înainte de aplicare. Recoltare și transport : pornire doar după controlul vântului, umezelii și accesului pe parcelă; în Moldova și Maramureș este indicat un risc operațional mai ridicat . Irigare : prioritară în Banat, Crișana, Muntenia și Oltenia, dar decizia rămâne condiționată de verificarea solului și a culturii. Furaje (lucernă, cosit, balotat) : dimineața nu trebuie tratată ca „fereastră sigură” fără confirmarea uscării reale și a stabilității vremii, mai ales în zonele cu umiditate/instabilitate. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, Agronet recomandă monitorizarea intensificării vântului, apariției averselor locale și a ritmului de creștere a temperaturii spre reperele de la 11:00–12:00, cu reconfirmarea în teren a stării frunzei, a solului și a accesului înainte de tratamente, recoltare, transport sau lucrări cu utilaje. [...]
Pagubele provocate de ciori în culturile de floarea-soarelui ajung până la 90% , iar fermierii spun că pierderile se traduc direct în mii de lei pe hectar, în condițiile în care metodele de alungare funcționează doar temporar, potrivit Euronews . Problema este semnalată în mai multe județe – Ialomița, Buzău, Dolj și Iași – unde agricultorii reclamă distrugeri masive ale producției, în unele zone chiar în proporție de 90%. Specialiștii citați de publicație spun că situația „nu pare să aibă vreo rezolvare” rapidă, deoarece păsările se adaptează repede la metodele de speriere și revin pe câmp. Impact economic: producții prăbușite și pierderi de cel puțin 2.000 lei/ha Ion Notingăr, fermier din județul Iași, spune că lucrează 320 de hectare de floarea-soarelui, iar în funcție de amplasament parcelele sunt afectate între 30% și 80%. În unele puncte, gradul de dăunare se apropie de 90%. „Dăcă scoatem 200 de kilograme de floarea soarelui la hectar. În condițiile în care, normal, noi trebuia să scoatem 4.000-4.500 la hectar.” Fermierul estimează pierderile și în bani: „Dacă socotim o pierdere de 30 la sută, înseamnă undeva la fiecare hectar cel puțin 2.000 de lei.” Impact operațional: alungarea păsărilor cere prezență permanentă, dar efectul e limitat Fermierii încearcă să alunge ciorile cu zgomot, petarde și „tunuri anti păsări”, însă efectul este de scurtă durată, pentru că păsările pleacă și revin. „În fiecare dimineață, noi suntem nevoiți a ne deplasa cu petarde, cu tun anti păsări din tarla în tarla.” Denis Țopa, profesor universitar la Facultatea de Agricultură (USV Iași) , afirmă că păsările se adaptează imediat, iar „soluția” ar fi prezența omului cât mai des în teren, deoarece ciorile „nu au dușmani naturali” și se sperie în principal de oameni. Același specialist avertizează că și graurii pot produce pagube mari și că, odată ce identifică o sursă bună de hrană, revin constant. Cadru de reglementare: vânătoare permisă din 15 august, cu cotă de 90 de păsări Potrivit informațiilor din material, ciorile vor putea fi vânate în intervalul 15 august – 31 ianuarie, iar cota de vânat este de 90 de păsări. Pentru mulți fermieri, termenul este însă „prea îndepărtat”, în condițiile în care atacurile au loc acum, iar pagubele se acumulează rapid. În lipsa unei soluții eficiente pe termen scurt, agricultorii rămân, practic, cu costuri suplimentare de pază și cu producții diminuate, în timp ce stolurile mari – descrise de fermier ca fiind de „5.000-6.000” de păsări – pot compromite o parcelă într-un interval scurt. [...]
Vântul și canicula pot bloca lucrările sensibile în câmp după prânz, cu risc mai ridicat în Transilvania și Maramureș , potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 5 august 2026, ora 12:00. Deși nu sunt estimate ploi în ferestrele regionale de lucru, combinația de căldură accentuată, evapotranspirație (pierdere de apă din sol și plante) și vânt reduce „fereastra” pentru tratamente și impune adaptări la recoltare și transport. Ce se schimbă operațional pentru fermieri în după-amiaza de 5 august Buletinul indică faptul că, după prânz, condițiile „nu susțin tratamentele” și cer prudență la lucrările expuse în câmp. Recomandarea generală este ca deciziile să fie luate după verificări locale, mai ales acolo unde vântul se intensifică. În „orientarea rapidă” pentru după-amiază, Agronet recomandă: amânarea tratamentelor , pe fondul căldurii și al vântului „de urmărit”; la recoltare și transport , lucru cu atenție, cu verificarea vântului local, a încărcării utilajelor și a accesului pe parcelă; prioritizarea irigării seara sau noaptea , acolo unde necesarul este ridicat, după controlul solului și al culturii; prudență la cosit, uscare și balotare , fără extinderea lucrărilor în lipsa unui interval „uscat și stabil” confirmat local. Unde este riscul mai ridicat: Transilvania și Maramureș Transilvania este indicată ca regiunea cu „cel mai ridicat nivel de risc” în buletin, alături de zona montană, pe fondul combinației dintre caniculă, evapotranspirație și vânt. În Maramureș, deși vremea rămâne însorită, buletinul avertizează asupra riscului operațional dat de căldură și vânt, cu recomandarea ca lucrările să fie evaluate spre seară, după verificarea parcelei. În restul țării, tabloul rămâne dominat de caniculă și lipsa ploilor utile, cu accent pe pierderea rapidă de apă (în special în vest) și pe menținerea prudenței la lucrările care depind de stabilitatea aerului. Avertizări: nivel roșu de caniculă, iar vântul rămâne de urmărit Buletinul semnalează nivel roșu pentru caniculă în toate regiunile , iar în toate zonele cu excepția Dobrogei este menționat și vânt „puternic de urmărit”. Probabilitățile maxime de precipitații din fereastra de lucru sunt reduse (1–2%), însă în raport sunt menționate și fenomene de instabilitate și averse torențiale ca elemente urmărite în mai multe rapoarte regionale. Până la buletinul de seară, recomandarea este monitorizarea evoluției locale a vântului, a stării culturilor după arșiță și a oricăror schimbări care pot afecta accesul sau siguranța lucrărilor în câmp. [...]
România importă anual fructe de pădure de peste 25 mil. euro , în timp ce cadrul de autorizare limitează achiziția internă , ceea ce împinge o parte din recoltarea spontană în zona sancțiunilor și lasă nevalorificat un potențial local, potrivit Ziarul Financiar . În context, presa locală a relatat recent despre confiscarea a aproape 700 de kilograme de afine și hribi de către polițiști în județele Alba și Cluj, un episod care readuce în discuție tensiunea dintre producția spontană (ciuperci și fructe de pădure) și regulile de colectare/comercializare. Blocajul operațional: cantități aprobate vs. producție reală Reprezentanții Asociației Patronale PAN AIR FLORA susțin că, în fiecare an, există zone în care producția de afine, hribi, ciuperci și alte produse forestiere depășește cantitățile aprobate prin studiile de evaluare și autorizațiile de achiziție. În aceste condiții, firmele pot cumpăra legal doar cantitatea înscrisă în autorizație, chiar dacă au: capacități de procesare; contracte comerciale; piețe de desfacere. Asociația spune că ordinul care reglementează domeniul ar trebui actualizat, astfel încât regulile să reflecte mai bine variațiile de producție din teren. Miza economică și socială: venituri locale vs. importuri Dincolo de cifrele importurilor (peste 25 mil. euro anual, adică aprox. 125 mil. lei), flora spontană este prezentată ca sursă de venit pentru persoane fără alt loc de muncă, inclusiv pentru oameni cu acces limitat la educație, care își susțin familia din cules. În același timp, aceste produse ar putea acoperi o parte din cererea care ajunge să fie satisfăcută prin importuri, însă, în forma actuală, sistemul ajunge să penalizeze culegătorii și să limiteze achiziția legală din piața internă. [...]
