Știri
Știri din categoria Diverse
România ar putea avea un nou Guvern cel mai târziu în septembrie, iar UDMR nu exclude să voteze un Executiv minoritar PSD, într-un context în care lipsa unui cabinet „cu puteri depline” complică adoptarea proiectelor și împinge Parlamentul spre proceduri excepționale, potrivit Digi24.
Vicepremierul Tánczos Barna a spus că negocierile politice ar urma să se intensifice în ultima săptămână din august și a insistat pe nevoia unui Executiv cu atribuții depline, pe fondul crizei politice.
„Un lucru este cert: avem nevoie de Guvern cu puteri depline. Nu se mai poate continua astfel, cu proceduri parlamentare extraordinare pentru fiecare proiect.”
Întrebat dacă UDMR ar putea susține un Guvern minoritar PSD, Tánczos Barna a afirmat că, în acest moment, nu poate fi exclusă nicio variantă.
„Nu se poate exclude nicio variantă în acest moment.”
Tánczos Barna a avansat un termen pentru încheierea negocierilor, indicând începutul lunii septembrie ca limită, cu posibilitatea unei soluții mai rapide, spre final de august.
„Cel mai târziu în prima săptămână din septembrie sau, în varianta pozitivă, poate în ultima săptămână din august.”
Recomandate
Finalizarea programului de guvernare este legată de desemnarea miniștrilor , iar documentul ar urma să ajungă în Parlament împreună cu lista Cabinetului cel târziu vineri seară, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la liderul UDMR, Kelemen Hunor , care spune că discuțiile dintre partidele ce îl susțin pe premierul desemnat Siegfried Mureșan s-au concentrat pe conținut, nu pe împărțirea portofoliilor. Kelemen Hunor a refuzat să comenteze numele posibiliilor miniștri și a susținut că nu a discutat cu Mureșan nici despre persoane, nici despre structura Guvernului. În același timp, el afirmă că, de la momentul desemnării lui Mureșan, cele trei partide care au anunțat sprijinul nu au intrat în negocieri pe portofolii. De ce contează: fără listă de miniștri, programul rămâne „aproape gata” Liderul UDMR a explicat că programul nu este încă finalizat și că poate fi închis „în momentul în care vor fi desemnați și miniștrii”. În discuțiile recente, spune el, accentul a fost pus pe „ideile principale” și pe zone sensibile, inclusiv fiscalitatea. „Nu pot comenta deloc lista aceasta fiindcă noi nu am avut nicio discuție despre structură și despre portofolii.” Calendarul anunțat și orizontul programului Kelemen Hunor a indicat un termen: înainte de expirarea celor zece zile, „vineri după-amiază, cel târziu spre seară”, programul de guvernare și lista de miniștri ar urma să fie depuse în Parlament. Tot el a precizat că programul ar urma să acopere o perioadă de maximum doi ani, pe motiv că România se află la jumătatea ciclului electoral. „E aproape gata, stați liniștiți că va fi un program foarte bun. Înainte de termenul de zece zile, vineri după-masă, cel târziu spre seară, va fi în Parlament programul de guvernare și lista de miniștri.” [...]
Elena Lasconi susține alegeri anticipate și anticipează o majoritate PSD–AUR , într-un mesaj care pune presiune politică pe președintele Nicușor Dan și alimentează incertitudinea privind formula de guvernare, potrivit Digi24 . Fostul candidat la alegerile prezidențiale a lansat un atac direct la adresa șefului statului, pornind de la un episod descris ca fiind „de râsul lumii” în contextul unei întâlniri cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski . Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În fața ta”, care urmează să fie difuzată sâmbătă și duminică, de la ora 14:00. „E o catastrofă. (...) Deci suntem de râsul lumii”, a declarat Elena Lasconi. Ce spune Lasconi despre anticipate și viitoarea guvernare Lasconi afirmă că susține ideea alegerilor anticipate, dar avertizează că un astfel de scenariu ar putea produce o majoritate parlamentară PSD–AUR. „Eu vă spun, o să facă majoritate PSD cu AUR, dacă o să fie alegeri anticipate, dar ăștia n-or să livreze nimic”, a precizat Lasconi. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții din partea președintelui Nicușor Dan la aceste declarații. [...]
PNL susține că PSD prelungește criza politică prin condiții noi înaintea votului de învestitură , acuzându-l pe Sorin Grindeanu că mută discuția de la programul de guvernare la „pretexte” procedurale, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că PSD „preferă blocajul” și că liderul social-democraților „inventează o condiție” pentru a susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan. În viziunea PNL, negocierile privind susținerea parlamentară ar trebui purtate în Parlament, nu la sediile partidelor. Disputa: programul de guvernare vs. condiții înainte de vot Ionel Bogdan afirmă că liniile directoare ale programului de guvernare au fost prezentate public și că PSD va primi documentul în cursul zilei. El susține că, așa cum premierul desemnat a discutat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale în Parlament, poate discuta și cu PSD în același cadru, fără „tratament diferit”. Într-o postare pe Facebook, Bogdan a acuzat PSD că evită „o discuție serioasă” despre program și despre susținerea parlamentară, invocând în schimb condiții suplimentare. Demisia din Parlamentul European , miza imediată PNL consideră „prematură” solicitarea ca Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. Bogdan a invocat o „inconsecvență” în poziția lui Sorin Grindeanu și a dat ca exemplu faptul că, atunci când Eugen Tomac a fost desemnat premier, PSD nu i-ar fi cerut să demisioneze din Parlamentul European înainte de vot. Totodată, Bogdan a susținut că Mureșan are ca obiectiv extern apărarea intereselor României în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, despre care spune că au o miză pentru România de peste 60 de miliarde de euro, și că acest rol ar putea fi exercitat atât din poziția de negociator-șef al Parlamentului European, cât și din funcția de prim-ministru. Poziția PSD: demisia ca „dovadă” de asumare Sorin Grindeanu a declarat că premierul desemnat ar trebui să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își dorește funcția de prim-ministru și că își asumă responsabilitatea pentru România. Liderul PSD a mai spus că îl așteaptă pe Siegfried Mureșan la sediul partidului, „când se va simți pregătit”, pentru o discuție despre programul de guvernare. În lipsa unei înțelegeri asupra cadrului și condițiilor de dialog, conflictul PNL–PSD riscă să mențină incertitudinea din jurul votului de învestitură și al pașilor următori pentru formarea guvernului. [...]
Datele de prezență din Parlamentul European indică o participare de puțin peste 25% pentru eurodeputatul PSD Claudiu Manda , ceea ce îl plasează între cei mai absenți membri ai legislativului european, într-un context în care mandatul este remunerat și include beneficii suplimentare, potrivit Digi24 . Manda, aflat la al doilea mandat de europarlamentar, a devenit subiect de dispută politică internă după ce Siegfried Mureșan (candidatul PNL-USR-UDMR la funcția de premier, conform articolului) i-a cerut public primarului din Craiova „să-și trimită soțul la serviciu în Parlamentul European”, susținând că acesta „nu face cinste” la Bruxelles, pe fondul acuzațiilor privind absențele. Conform datelor publicate de Parlamentul European, consultate de Digi24, rata de participare a lui Claudiu Manda este „puțin peste 25%”, fiind depășit la acest capitol doar de un europarlamentar maghiar aflat în Parlamentul European din 2009. Articolul mai notează că, în topul celor 10 eurodeputați cu cele mai multe absențe nemotivate de la ședințe, se regăsesc trei aleși din România, iar pe lângă Manda sunt menționați Gheorghe Cârciu și Dan Motreanu. Explicația lui Claudiu Manda și disputa pe „indicatorul” de prezență Eurodeputatul PSD a transmis publicației că activitatea unui parlamentar nu ar trebui evaluată exclusiv prin prezență, ci prin rezultate. „Activitatea unui parlamentar/europarlamentar se măsoară în primul rând în eficiență și în rezultate, nu exclusiv printr-o statistică de prezență”. În același timp, Manda a trimis Digi24 și un „clasament al rapoartelor” din mandatul 2019–2014 (așa cum este redat în articol), în care ar fi pe poziția a doua, după eurodeputata Maria Grapini. Miza financiară: salariu și beneficii asociate mandatului Articolul punctează și dimensiunea financiară a funcției: mandatul de eurodeputat este plătit cu aproximativ 8.000 de euro net pe lună (aprox. 40.000 lei), iar pe lângă salariu sunt menționate beneficii și deconturi, inclusiv: aproximativ 340 de euro pe zi (aprox. 1.700 lei) pentru cazare; 4.800 de euro pe lună (aprox. 24.000 lei) pentru cheltuieli de birou. Digi24 amintește că Manda a fost în topul absenților și în legislatura trecută, când a ocupat tot poziția a doua, după un eurodeputat grec care nu a fost prezent deoarece se află în închisoare din 2021. [...]
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
