Știri
Știri din categoria Externe
Semnalul de „pace” transmis de Vladimir Putin rămâne condiționat de o negociere directă Rusia–Ucraina, fără a indica pași concreți sau un calendar, potrivit HotNews, care citează Reuters.
Declarația a fost făcută joi, în cadrul unui forum economic organizat în Extremul Orient al Rusiei, unde președintele rus a spus că vede o posibilitate de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina.
„Există o șansă? În opinia mea, da, există.”
În același context, Putin a susținut că soluția trebuie să vină de la „țările implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, formulare care indică o poziționare pe linia negocierilor bilaterale, fără a detalia rolul altor actori internaționali sau condițiile unui eventual acord.
Din perspectiva impactului, mesajul contează mai ales ca semnal politic către piețe și parteneri externi, însă, pe baza informațiilor din material, nu rezultă elemente operaționale (inițiere de discuții, propuneri, concesii) care să schimbe imediat evaluarea riscului geopolitic asociat conflictului.
Recomandate
Guvernul britanic cere gospodăriilor să fie pregătite pentru întreruperi de servicii esențiale de până la trei zile , în cadrul unei campanii naționale lansate pe fondul riscurilor tot mai discutate de autorități – de la fenomene meteo extreme la atacuri cibernetice, potrivit Agerpres . Campania, intitulată „Fii gata ”, îi îndeamnă pe britanici să se echipeze pentru posibile întreruperi ale energiei electrice, apei, telecomunicațiilor sau accesului la internet. Recomandarea vizează constituirea unui stoc minim la domiciliu, aliniat unor recomandări similare din alte țări europene. Un site dedicat include o listă de verificare cu articole considerate utile în astfel de situații, între care: apă îmbuteliată; alimente neperisabile; lanterne cu baterii de rezervă; radio FM; bani. În acest context, premierul Andy Burnham a invocat frecvența mai mare a evenimentelor neprevăzute, dând ca exemplu furtunile, și a prezentat demersul drept o măsură practică de continuitate pentru gospodării. Componenta operațională: resurse suplimentare pentru incendii de vegetație Mesajul de pregătire a populației vine în paralel cu măsuri anunțate pentru întărirea capacității de intervenție la incendii de vegetație. Burnham a spus anterior, la o întâlnire la Liverpool cu șefi ai pompierilor, oficiali locali și experți, că elicopterele și aeronavele militare britanice vor fi echipate pentru a combate incendiile forestiere. De asemenea, serviciile de pompieri din Anglia ar urma să primească echipe suplimentare de specialiști pentru incendiile de vegetație. Guvernul a indicat că alocă până la 45 de milioane de lire sterline (aprox. 270 de milioane de lei) pentru a răspunde creșterii numărului de incendii. De ce contează: riscuri multiple și presiune pe servicii Regatul Unit s-a confruntat cu incendii de vegetație în fiecare vară din ultimii ani, pe fondul secetei și al căldurii extreme, fenomene a căror intensitate și frecvență sunt exacerbate de schimbările climatice cauzate de activitatea umană, potrivit consensului științific citat în material. Guvernul a argumentat, într-un comunicat, că furtunile din iarna trecută și incendiile din această vară au arătat cum fenomenele meteo extreme pot perturba viața de zi cu zi și serviciile esențiale. Secretarul Apărării, Wes Streeting, a îndemnat populația la BBC să fie „vigilenți fără a ceda panicii” și a menționat, anterior, că atât gospodăriile, cât și companiile ar trebui să evalueze dacă sunt pregătite pentru o posibilă perturbare a lanțurilor de aprovizionare critice, inclusiv în scenarii legate de „state ostile sau teroriști”. [...]
O schimbare de linie la Washington riscă să transforme sprijinul pentru Kiev într-o monedă de schimb , iar Europa ar putea fi împinsă să acopere rapid un posibil gol de securitate și finanțare, potrivit unei analize publicate de Focus . Politologul Thomas Jäger susține că președintele SUA, Donald Trump, „face front comun” cu Vladimir Putin și ar urmări o înțelegere care ar echivala cu o capitulare a Ucrainei. Jäger afirmă că, deși Rusia nu și-ar fi atins obiectivele militare și „ar sta de fapt ca un învins”, Putin ar fi aproape să câștige războiul „pe plan politic”, reușind să-l atragă pe Trump de partea sa. În această logică, Trump ar dori ca Ucraina „să semneze ceva” al cărui conținut nu este clar, dar care ar trebui să fie acceptabil pentru Rusia. Miza pentru Europa: presiune pe bugetele și capacitățile de sprijin pentru Ucraina În lectura lui Jäger, pivotarea SUA ar pune o presiune directă pe statele europene, în special pe Germania, descrisă drept „cel mai important stat din Europa” în sprijinirea Ucrainei. El avertizează că, fără ajutorul german, voința din Uniunea Europeană de a continua susținerea Kievului „s-ar putea eroda”. Analiza mai indică faptul că Putin nu ar urmări „un pace acceptabilă”, ci ar vrea să controleze Ucraina „precum Belarus”, ceea ce ar menține riscurile de securitate la granița estică a UE și ar prelungi nevoia de finanțare și asistență militară. „Mai întâi afaceri, apoi pace”: acuzația de interes financiar Jäger susține că în spatele schimbării de curs ar sta „interese financiare dure” și o inversare a politicii SUA față de Rusia: în loc să insiste pe un tratat de pace, Trump ar vrea „mai întâi să facă afaceri și apoi să vadă dacă se instalează pacea”. El afirmă că Trump ar considera că are „doar doi ani” pentru a „vinde realizări de guvernare” către Rusia și a obține profituri, menționând drept exemple posibile: participații în proiecte miniere, centre de date sau cumpărarea Lukoil. În aceeași cheie, Jäger descrie oferta lui Putin ca fiind tranzacțională: afaceri „în avantajul vostru”, dar cu condiția „să-mi livrați Ucraina”. Ce urmează, potrivit analizei: așteptarea alegerilor din SUA și menținerea sancțiunilor În SUA ar exista „stupefacție”, spune Jäger, inclusiv în Congres și în spațiul public, pe fondul percepției că Washingtonul „trece de partea inamicului”. În paralel, Putin ar avea timp de partea sa și ar putea „duce războiul până la capăt” cu sprijinul continuu al Chinei. În Europa, reacția descrisă de Jäger ar fi una de temporizare: menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și așteptarea evoluțiilor de după alegerile parțiale („midterms”) din SUA, în condițiile în care continentul ar fi „șantajabil din două părți” – de China, prin dependența de pământuri rare, și de SUA, în zona tehnologiei informației. [...]
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din apropierea apelor românești și bulgărești, și cere ca bani europeni necheltuiți din programul SAFE să fie redirecționați pentru sprijinirea României și Bulgariei, potrivit Biziday . Rezoluția, care nu are caracter obligatoriu, a fost adoptată cu 432 de voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 88 de abțineri. În text, Parlamentul European condamnă „cu fermitate” atacurile recente soldate cu victime în largul coastelor Bulgariei și României, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc, indicând Rusia drept responsabilă pentru atacarea navelor civile și pentru escaladarea războiului în vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru România și Bulgaria: sprijin operațional și finanțare Eurodeputații cer UE și statelor membre să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale comune în Marea Neagră, pe baza discuțiilor existente privind o posibilă „santinelă la Marea Neagră”. În paralel, documentul insistă pe cooperare mai strânsă între Bulgaria, România și Turcia. Pe componenta de apărare aeriană și protecție a transportului maritim, rezoluția invită țările UE, în cooperare cu NATO, să sprijine România și Bulgaria în: detectarea timpurie a dronelor ostile care amenință navigația comercială; urmărirea (monitorizarea) acestor amenințări. Pentru a susține aceste măsuri, eurodeputații solicită ca fondurile UE necheltuite din programul european SAFE (program de finanțare pentru înarmare) să fie folosite pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față provocărilor din regiune. Mesaj politic către Sofia și preocupări privind infrastructura submarină Rezoluția salută reacția rapidă a României și Bulgariei în acordarea de asistență navelor atacate, dar exprimă și „îngrijorare” față de „gestionarea ambiguă” a amenințării ruse de către guvernul bulgar. Textul critică răspunsul diplomatic considerat slab al Sofiei și îi cere premierului Bulgariei, Rumen Radev, să coreleze solicitările de solidaritate cu „acțiuni concrete”, inclusiv prin accelerarea participării la inițiativa antidrone a NATO. Separat, eurodeputații cer consolidarea protecției și rezilienței proiectelor submarine de telecomunicații, transport de energie electrică și cabluri de date, prin supraveghere maritimă mai puternică, cooperare regională și mecanisme de răspuns rapid. Contextul de securitate: atacuri asupra navelor comerciale Într-o analiză citată de Biziday, Bloomberg arată că, în octombrie, șapte nave au fost lovite de drone rusești în largul coastelor Bulgariei și României și că „peste 24 de marinari” au murit, în timp ce aliații NATO ar evita un răspuns care ar putea duce la escaladare, pe fondul incertitudinilor privind sprijinul SUA. Pentru companii și operatori logistici, miza imediată este dacă UE va transforma această rezoluție într-un set de măsuri concrete (operaționale și de finanțare) care să reducă riscul pe rutele comerciale din vestul Mării Negre. [...]
Administrația Trump pune presiune juridică pe Politico și îi cere să retragă sau să corecteze trei articole despre șefa de cabinet a Casei Albe, Suzy Wiles , în cel mult 48 de ore, altfel ia în calcul „măsuri legale” și o reevaluare a relației instituționale, potrivit Mediafax . Scrisoarea a fost trimisă luni de departamentul juridic al Casei Albe și a fost redactată de consilierul Will Scharf. Documentul solicită, pe lângă corectări sau retrageri, publicarea unor scuze publice adresate președintelui Donald Trump și lui Suzy Wiles, precum și eliminarea informațiilor contestate din arhivele digitale ale publicației. Informațiile sunt relatate de Axios, citată de Mediafax. Ce articole sunt contestate și ce susține Casa Albă Potrivit materialului, Casa Albă contestă trei articole publicate de Politico pe 15 și 16 octombrie: Un articol din 15 octombrie care susținea că Trump ar lua în calcul înlocuirea lui Suzy Wiles; președintele a respins informațiile ca fiind „știri false”. Un articol din 16 octombrie care relata că primul material ar fi provocat panică și că Trump ar fi reacționat furios; purtătorul de cuvânt al Casei Albe a negat și aceste informații. Un articol tot din 16 octombrie care afirma că Wiles ar fi contribuit la organizarea unui interviu al fostei purtătoare de cuvânt Katie Zacharia la Fox News, sugerând că șefa de cabinet ar fi creat o situație dificilă pentru Zacharia în interviul cu Sean Hannity. Casa Albă și Fox News au negat relatarea. În scrisoare, administrația susține că, înainte de publicarea articolului despre interviu, ar fi furnizat redacției mesaje text care ar indica faptul că interviul a fost organizat de Zacharia, nu de Wiles. Miza: escaladarea conflictului instituțional cu presa Scharf critică faptul că Politico nu ar fi corectat sau retras materialele contestate. „Politico nu și-a corectat și nici nu și-a retras informațiile false”, a scris oficialul, potrivit materialului. Dacă solicitările nu sunt îndeplinite în 48 de ore, Casa Albă spune că va reevalua relația instituțională cu Politico și va lua în considerare alte măsuri legale disponibile. Un reprezentant al publicației nu a răspuns solicitării de comentarii, potrivit Axios. Context: tensiuni recente între Casa Albă și instituții media Disputa vine după un episod anterior, menționat în articol, în care Trump a anunțat pe 18 septembrie interzicerea accesului la Casa Albă pentru reporterii Politico, CNN și MS NOW. Măsura a fost criticată de experți juridici ca fiind neconstituțională, iar pe 21 septembrie cele trei instituții media au intentat un proces federal. Ulterior, accesul a fost restabilit pe 24 septembrie, în urma unei hotărâri judecătorești care a obligat administrația să permită revenirea reporterilor. [...]
China își extinde presiunea asupra Taiwanului prin sancțiuni și „zonă gri” maritimă , o combinație care poate ridica riscurile operaționale pentru transportul comercial din jurul insulei și, implicit, pentru lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Ziarul Financiar . Beijingul își intensifică presiunea diplomatică asupra Taipeiului și își extinde tacticile maritime din așa-numita „zonă gri” – acțiuni care se opresc înaintea unui conflict armat deschis – într-o campanie pe care analiștii o descriu drept o încercare de a izola Taiwanul și de a-și afirma controlul asupra teritoriului insulei. Sancțiuni și blocaje de vizite: presiune pe relațiile externe ale Taiwanului Săptămâna trecută, China a impus sancțiuni ministrului comunicațiilor din Paraguay și ministrului de externe din Belize, motivând că aceștia au vizitat Taipei și s-au întâlnit cu oficiali taiwanezi. Măsura este prezentată ca un pas fără precedent îndreptat împotriva aliaților Taiwanului, potrivit Financial Times, citat de Ziarul Financiar. În paralel, reprezentanții Taiwanului se confruntă cu obstacole suplimentare la deplasările externe. În aprilie, Seychelles, Mauritius și Madagascar au blocat zborul care îl transporta pe președintele Lai Ching-te spre Eswatini, ceea ce a dus la anularea unei vizite – prima situație de acest tip pentru Taipei, din cauza lipsei accesului la spațiul aerian. Lai a ajuns ulterior în Eswatini luna următoare, „potrivit unor relatări”, zburând în secret cu avionul regelui. „Zona gri” pe mare: mai mulți actori și interferențe cu nave comerciale În apele din estul Taiwanului, China a sporit manevrele navelor pazei de coastă și ale altor nave guvernamentale, parte din activitățile de „zonă gri”. Analiștii apreciază că, luate împreună, aceste acțiuni urmăresc să rupă Taiwanul de puținii aliați rămași și să demonstreze jurisdicția Beijingului asupra insulei. William Yang, analist senior pentru Asia de Nord-Est la Crisis Group , a descris această dinamică drept o campanie de presiune intensificată, menită să izoleze Taiwanul și să limiteze relațiile pe care „puterile de mijloc” și statele mai mici le au cu Taipei. „Toate acestea sunt forme ale campaniei de presiune intensificate de Beijing, care urmărește izolarea internațională a Taiwanului și limitarea relațiilor pe care puterile de mijloc și statele mai mici le au cu Taipei.” În iunie, Ministerul Transporturilor din China a anunțat o operațiune specială de aplicare a legii pe mare și de cartografiere a fundului mării, cu participarea mai multor instituții, inclusiv paza de coastă. Pentru prima dată, paza de coastă chineză a „inspectat de la distanță” nave aflate în apele din estul Taiwanului. Presa de stat chineză a prezentat operațiunea ca pe o modalitate de a crea un „model de guvernanță în apropierea țărmului” în apele din jurul Taiwanului, menit să arate statelor străine că China exercită jurisdicție asupra zonei, potrivit unei note de cercetare semnate de Erik Green ( International Institute for Strategic Studies ), citată în articol. Green a mai precizat că patrulele au continuat cel puțin până luna trecută. Ministrul adjunct de externe al Taiwanului, Chen Ming-chi, a spus că navele chineze interferează cu navele comerciale taiwaneze și a avertizat asupra riscurilor de escaladare. „Nu contribuie la menținerea păcii și stabilității. Exercițiile lor se apropie tot mai mult. Cred că este periculos.” Context: presiunea s-a intensificat după preluarea mandatului de către Lai Guvernul Partidului Comunist Chinez revendică suveranitatea asupra Taiwanului și a amenințat că va prelua insula prin forță dacă Taipei se opune, cerând în același timp altor state să nu recunoască Taiwanul ca națiune suverană. Ofensiva diplomatică și exercițiile militare chineze s-au intensificat de când Lai Ching-te a preluat președinția, în 2024, lider pe care China îl consideră „un separatist periculos”. Odată cu sancțiunile anunțate săptămâna trecută, China a avertizat cele 12 state care întrețin relații oficiale cu Taiwanul să nu se lase „manipulate și folosite de forțele separatiste”. Ministerul de Externe de la Taipei a condamnat decizia, afirmând că Beijingul nu are dreptul să intervină în relațiile diplomatice ale Taiwanului. [...]
Schimbul de trupuri ale militarilor căzuți rămâne unul dintre puținele canale funcționale de coordonare între Rusia și Ucraina , într-un nou episod relatat de Agerpres : Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 25, operațiunea având loc la punctul de trecere Novaia Guta , la granița dintre Belarus și Ucraina. Agenția ucraineană responsabilă de aceste schimburi a precizat că a primit 252 de trupuri „care, potrivit părții ruse, aparțin unor militari ucraineni”, urmând ca acestea să fie identificate. Moscova a anunțat, la rândul său, că a recuperat trupurile a 25 de soldați. Ambele părți au mulțumit Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru sprijinul acordat în derularea operațiunii. Discrepanța de raport și explicația invocată Vladimir Rogov, președintele comisiei de resort din cadrul Camerei Civice a Rusiei, a susținut pe Telegram că raportul este „practic același ca în luna septembrie”, indicând un raport de 1:10. În septembrie, potrivit aceleiași relatări, Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 23. În material se arată că această diferență este atribuită, în general, avansurilor teritoriale ale forțelor ruse, în timp ce trupele ucrainene nu au reușit întotdeauna să recupereze trupurile celor uciși în timpul retragerii. Belarus, coridor pentru operațiuni umanitare Tot joi, mai multe familii ruse și ucrainene s-au reunit după ce au trecut granița dintre Belarus și Ucraina în ambele direcții, potrivit agenției belaruse oficiale BELTA, preluată de EFE. Conform BELTA, 11 persoane au călătorit din Rusia în Ucraina pentru a se reuni cu familiile lor, iar trei s-au întors din Ucraina în Rusia. Agenția belarusă a mai precizat că este vorba în principal despre persoane în vârstă și cu mobilitate redusă, iar coridorul umanitar a fost organizat la punctul de control Novaia Guta, folosit curent pentru astfel de tranzite. Luna trecută, potrivit exemplului citat, 15 persoane au ajuns în Ucraina din Rusia, iar trei s-au întors în Rusia. [...]
