Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile din Marea Neagră riscă să taie din exporturile Ucrainei și să lovească în PIB, iar Ankara este văzută de Kiev drept un actor care ar putea crește presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu maritim, potrivit Digi24.
Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Nariman Dzhelyal, a declarat într-un interviu acordat RBC-Ukraine că Ucraina a prezentat propuneri pentru un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră și pentru reluarea transportului de cereale, în condițiile în care atacurile rusești asupra navelor civile alimentează îngrijorări în rândul armatorilor, al companiilor de asigurări și al statelor din regiune.
Kievul susține că are „propuneri concrete” pentru încetarea atacurilor și reluarea exporturilor, formulate de președintele Volodimir Zelenski, și așteaptă un răspuns. În același timp, Dzhelyal ridică problema aplicării oricărei înțelegeri: chiar dacă se ajunge la un acord, rămâne întrebarea cum poate fi obligată Rusia să respecte un moratoriu „condiționat” asupra atacurilor.
„Aici, rolul Turciei ar putea deveni esențial. Din situația din Strâmtoarea Ormuz putem observa cât de dificil este acest lucru. Din păcate, asigurarea siguranței complete a navigației în astfel de condiții este extrem de dificilă.”
Pe fondul riscurilor ridicate, armatorii ar refuza să intre în porturile ucrainene, ceea ce a dus deja la o scădere a exporturilor, notează Digi24, citând „The Telegraph”. Aceeași sursă arată că atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare au restricționat semnificativ operațiunile porturilor din Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi și ar putea costa Ucraina până la 1,5% din PIB până la finalul anului.
Turcia este prezentată ca potențial „garant” operațional al unui armistițiu maritim, în contextul rolului său anterior în facilitarea exporturilor de cereale. Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, în special în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Totodată, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.
Din partea Moscovei, semnalele rămân negative. Viceministrul rus de Externe, Alexander Grushko, a declarat că Rusia nu vede încă „condițiile necesare” pentru restabilirea acordului privind exportul de cereale, iar o eventuală revenire ar fi legată de poziția Occidentului privind sancțiunile. Separat, Rusia a transmis că nu vede niciun motiv pentru reluarea acordului.
Contextul invocat de Digi24: Turcia a mediat în iulie 2022 un acord care a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene prin Marea Neagră, însă Rusia s-a retras în 2023, reclamând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte.
Recomandate
Rusia indică începutul lui noiembrie pentru reluarea negocierilor trilaterale, un semnal că se caută un cadru de discuții care poate influența inclusiv regimul de sancțiuni și relațiile economice cu Occidentul , potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că în prima jumătate a lunii noiembrie, la Abu Dhabi , sunt programate discuții „în format trilateral” menite să pună capăt războiului din Ucraina, informație relatată de RBC-Ukraine . Participarea unui trimis special al Uniunii Europene ar urma să depindă de poziția pe care o va adopta Bruxelles-ul, a mai declarat Peskov. Acesta a susținut și că o „soluționare cuprinzătoare” nu este posibilă fără discutarea problemelor de securitate ale ambelor părți, Rusia și Ucraina, fără a oferi alte detalii despre întâlnirea planificată. Contextul diplomatic: Oslo și Sankt Petersburg Știrea vine după o succesiune de contacte la nivel înalt. Marți, 20 octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Oslo cu trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, la discuții participând și premierul norvegian Jonas Gahr Store, respectiv președintele finlandez Alexander Stubb. A doua zi, Witkoff s-a deplasat la Sankt Petersburg pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, la care a participat și Kirill Dmitriev, trimis special al Kremlinului. Witkoff a declarat că i-a înmânat lui Putin documente cu abordări propuse pentru încheierea războiului, iar consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a afirmat ulterior că procesul „se îndrepta, se pare, spre încheierea războiului”. Miza economică: sancțiuni, relații comerciale și „dezescaladare” Axios a relatat, citând surse, că în urma întâlnirilor de la Oslo și Sankt Petersburg Ucraina și Rusia ar fi convenit să reia discuțiile trilaterale cu participarea SUA. Totuși, potrivit unei surse RBC-Ukraine citate de Digi24, Kievul consideră puțin probabil ca aceste contacte să ducă la un acord privind un „armistițiu energetic”. În schimb, partea ucraineană vede drept posibile rezultate reluarea negocierilor la nivel de delegații și un eventual acord privind măsuri de dezescaladare. În același context, Digi24 notează că presa occidentală a relatat că președintele SUA, Donald Trump, ar dori ca Zelenski și Putin să semneze un acord de pace la summitul G20 programat în decembrie, în Florida, iar Kievul s-ar putea confrunta cu presiuni semnificative în timpul negocierilor. Separat, un plan al SUA pentru încheierea războiului ar include, potrivit The Economist (citat de Digi24), un program de investiții și aderarea Ucrainei la UE în schimbul renunțării la planurile de aderare la NATO; pentru Rusia, planul ar prevedea relaxarea sancțiunilor și restabilirea parțială a relațiilor economice și politice cu Occidentul. [...]
Palantir susține că NATO are control operațional deplin asupra sistemului său de AI , pe fondul temerilor europene că tehnologia americană ar putea fi „închisă” din motive politice, după episoadele recente legate de serviciile SpaceX în Ucraina, potrivit Digi24 . Îngrijorările s-au amplificat după ce Ucraina a raportat, săptămâna trecută, restricționarea utilizării Starshield (serviciu de comunicații prin satelit de nivel militar care folosește constelația Starlink), ceea ce a făcut ca unele terminale să nu mai funcționeze pe platforme cu mișcare rapidă. Potrivit informațiilor din articol, acest lucru a îngreunat misiuni precum folosirea dronelor de interceptare împotriva atacurilor rusești. În acest context, Louis Mosley, vicepreședinte executiv al Palantir pentru Marea Britanie și Europa, a declarat pentru Reuters că nici compania, nici guvernul SUA nu ar putea dezactiva platforma „Maven Smart System”, utilizată de cartierul general militar al NATO și de mai multe forțe armate europene. „Nu există comutatoare de oprire. Nici Palantir, nici guvernul SUA nu au posibilitatea de a interveni și a-l opri.” De ce contează: dependența tehnologică devine risc operațional și politic Potrivit articolului, oficiali americani și ucraineni, precum și Elon Musk, au oferit explicații contradictorii privind întreruperea, iar oficiali ucraineni și europeni au spus că suspectează un motiv politic. Suspiciunile ar fi apărut după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești. Pentru Europa, miza este dacă infrastructura și software-ul de apărare furnizate de companii americane pot fi limitate sau întrerupte, ceea ce ar reduce capacitatea de reacție și apărare în situații critice. Ce este Maven și unde este folosit în NATO Sistemul Maven procesează volume mari de date provenite de la sateliți, radare și alți senzori, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra câmpului de luptă și pentru a accelera luarea deciziilor, conform descrierii din articol. NATO a achiziționat Maven pentru Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) în 2025 și a anunțat că sistemul a atins „capacitatea operațională tehnică deplină” în iunie 2026. Reticențe în Europa: Germania și Franța nu l-au adoptat pentru armatele lor Materialul notează că unele state europene membre NATO, inclusiv Germania și Franța, nu au adoptat Maven pentru propriile forțe armate, invocând îngrijorări legate de dependența de o companie americană, pe fondul tensiunilor frecvente dintre Trump și liderii europeni. În aprilie 2026, șeful comandamentului cibernetic german a exclus achiziționarea sistemului, considerând „de neconceput” ca angajații unei companii private să aibă acces la baza de date militară națională. Mosley a mai spus că implicarea angajaților Palantir în operarea sistemului este „la discreția exclusivă a clientului” și că aceștia ar fi cetățeni ai țării respective, cu autorizațiile de securitate necesare. În plus, a susținut că sistemul poate fi operat independent de Palantir, iar compania ar avea clienți care procedează astfel atât în zona militară, cât și în cea corporativă. [...]
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , într-un demers cu potențial de impact direct asupra siguranței rutelor comerciale și, implicit, asupra costurilor și riscurilor pentru transportul maritim din proximitatea României și Bulgariei, potrivit Digi24 . Rezoluția a fost adoptată cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri și condamnă atacurile soldate cu victime asupra navelor comerciale, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc. Eurodeputații indică Rusia drept principal factor responsabil pentru deteriorarea situației de securitate și susțin că incidentele recente fac parte dintr-o escaladare a atacurilor asupra transportului maritim civil din vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru navigația comercială În document, Parlamentul European cere UE și statelor membre să analizeze posibilitatea unei operațiuni navale în regiune, cu obiectivul declarat de a proteja libertatea de navigație și de a consolida securitatea maritimă. Rezoluția leagă explicit siguranța transportului comercial de securitatea flancului estic al NATO, a Mării Negre și a Deltei Dunării. Pe linie NATO, eurodeputații menționează și o posibilă inițiativă dedicată Mării Negre, pe baza discuțiilor privind o operațiune de tip „ Santinelă la Marea Neagră ”. În paralel, este indicată ca „esențială” o cooperare mai strânsă între România, Bulgaria și Turcia pentru un răspuns regional eficient la amenințările asupra transportului naval. Finanțare și capabilități: SAFE și bugetul UE Un punct central al rezoluției este sprijinul pentru România și Bulgaria în detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care amenință navele comerciale. Eurodeputații cer implicarea statelor membre în cooperare cu NATO și propun utilizarea fondurilor necheltuite din instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare. Documentul mai cere ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene să reflecte nevoile de securitate și apărare din regiunea Mării Negre. Infrastructură critică și reacția Bulgariei Rezoluția solicită și operaționalizarea rapidă a inițiativei privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră, care ar urma să contribuie la protejarea transportului naval, a infrastructurii maritime critice și a mediului marin. O atenție specială este acordată infrastructurii submarine, inclusiv cablurilor de telecomunicații și de date, precum și conexiunilor pentru transportul energiei electrice, prin consolidarea supravegherii maritime și a mecanismelor de intervenție rapidă. În același timp, eurodeputații critică modul în care autoritățile bulgare au gestionat amenințările din regiune, considerând insuficient răspunsul diplomatic al Sofiei față de Rusia și cerând Bulgariei să nu mai amâne participarea la inițiativa antidrone a NATO. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea opri rapid războiul cu Iranul, dar ezită între o încetare imediată și o „stingere treptată” a conflictului , potrivit Digi24 . Dilema are miză economică directă: războiul a împins prețurile la combustibili la niveluri record și a perturbat fluxuri comerciale critice, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz . Trump a afirmat că Statele Unite „ar putea să-i pună capăt foarte repede”, dar a formulat explicit alternativa pe care o cântărește Washingtonul: „Întrebarea este: vrem să-l încheiem sau să-l lăsăm să se stingă treptat?” Presiunea economică și blocajele logistice, în centrul calculelor În același context, Mike Waltz, ambasadorul lui Trump la ONU, a sugerat că peste un an SUA ar putea fi încă într-un impas cu Iranul: fără acord privind programul nuclear al Teheranului și fără revenirea traficului maritim de dinainte de război prin Strâmtoarea Ormuz. Waltz a spus că ar fi de dorit ca Iranul să vină la negocieri „într-un mod constructiv” înainte de acest termen, dar a indicat și că administrația ar putea menține presiunea: președintele și Marina SUA pot menține blocada asupra porturilor iraniene „în viitorul previzibil”; administrația „intensifică” campania de presiune economică. Context politic: costul intern al războiului Potrivit informațiilor citate de Digi24, conflictul se apropie de a noua lună, deși Trump estimase inițial o durată de „patru-cinci săptămâni”. Efectele economice invocate includ scumpiri record la combustibili și penurii de îngrășăminte și materii prime, pe fondul atacurilor iraniene asupra infrastructurii energetice din statele din Golf și al blocării rutelor de export. Pe plan intern, războiul este descris ca nepopular în rândul opiniei publice americane, iar cota de popularitate a lui Trump ar fi scăzut la aproximativ 31%, cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. În acest context, republicanii riscă să piardă controlul asupra Congresului, pe fondul frustrării alegătorilor față de prețurile ridicate. Ce urmează: presiune economică și amenințări de escaladare Waltz a acordat declarațiile în momentul în care Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au reluat amenințările privind o nouă ofensivă împotriva Iranului, după alegerile din SUA. Separat, în încercarea de a reduce costul combustibilului, Trump a încheiat luna aceasta un acord cu Vladimir Putin pentru a permite vânzarea de motorină rusească după ani de sancțiuni, decizie care a generat reacții negative din partea liderilor europeni și ucraineni, potrivit sursei citate. [...]
Guvernul Niculescu pune pe agendă atragerea de investiții americane , după ce premierul Luca Niculescu l-a primit la Palatul Victoria pe ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , potrivit Libertatea . Întâlnirea a avut loc joi, 22 octombrie, la două zile după învestirea noului Guvern, și a fost prezentată de premier ca un demers cu miză inclusiv economică. În mesajul publicat pe Facebook, Niculescu a spus că relația cu Statele Unite este „o prioritate fundamentală” și că există „multe proiecte de dezvoltat împreună”, enumerând domenii precum economia, energia, infrastructura și educația. „Un loc important în discuția noastră l-a ocupat dimensiunea economică a parteneriatului. Am convenit că trebuie să facem mai mult pentru a atrage investiții americane în România, investiții care să contribuie la relansarea economiei, la dezvoltarea unor sectoare strategice și la crearea de noi locuri de muncă.” Ce s-a discutat și ce înseamnă pentru agenda economică Pe lângă componenta economică, premierul a indicat că discuțiile au inclus securitatea României și „importanța prezenței militare americane”, precum și cooperarea în domeniul apărării, inclusiv proiecte de înzestrare a Armatei Române. Niculescu a mai afirmat că a fost stabilită o rutină de lucru cu ambasadorul SUA: „Am stabilit să ne întâlnim periodic, pentru a urmări progresele proiectelor comune și pentru a identifica noi oportunități de cooperare.” Publicația notează că premierul nu a precizat dacă Statele Unite au avut vreo cerință sau dacă ambasadorul american a transmis un mesaj în timpul discuțiilor. Context: prima vizită de rang înalt după învestire Întâlnirea este prezentată ca prima vizită a unui oficial străin de rang înalt la Palatul Victoria după învestirea noului Guvern. Executivul condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, 20 octombrie, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. [...]
Criticile lui Cristian Tudor Popescu indică o strategie de „țap ispășitor” în noua coaliție , cu potențial de a muta rapid costurile politice ale guvernării către Ilie Bolojan , în timp ce deciziile sunt revendicate de PSD și de „oportuniștii din PNL”, potrivit Libertatea . Gazetarul susține că, după blocarea lui Bolojan pentru funcția de premier, ar exista o încercare de a-l transforma în ținta nemulțumirilor publice. Într-o postare pe Facebook, Popescu afirmă că PSD și un grup din PNL – pe care îl numește „Cașcavalerii” – ar încerca să „dea de mâncare” publicului ideea că „scade prețul la carne”, în timp ce îl folosesc pe Bolojan ca figură de sacrificiu. În același timp, el notează că liderul liberal este atacat și de unii susținători pentru că a votat guvernul condus de PSD. „PSD și grupul Cașcavalerilor din PNL, după ce l-au dat afară pe Bolojan din postul de premier, vor să-l dea de mâncare cetățenilor, ca să aibă impresia că scade prețul la carne.” De ce contează: semnal despre stabilitatea și responsabilitatea guvernării Miza, în lectura lui Popescu, este una de funcționare politică a noii puteri: cine își asumă deciziile și cine plătește costurile. El argumentează că votul lui Bolojan pentru cabinet nu ar fi un semn de slăbiciune, ci expresia unei „rațiuni mai înalte” legate de viitorul României, în pofida unei „campanii abjecte” îndreptate împotriva sa de social-democrați. Critici și la nivel de discurs public: „falsitatea” deschiderii afișate Popescu îl ironizează și pe președintele Nicușor Dan , spunând că formula „Dragi membri ai guvernului...” i-a amintit de tonalitatea ceaușistă a „dragilor tovarăși și prieteni”. În acest context, el critică „falsitatea” unei deschideri afișate față de figuri controversate din noul executiv, pe care le enumeră: Daniel Zamfir, Florin Barbu, Natalia Intotero și Marian Neacșu. Materialul nu oferă reacții din partea celor vizați de aceste afirmații și nici detalii suplimentare despre eventuale decizii concrete care ar urma să confirme scenariul descris de gazetar. [...]
