Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețul florii-soarelui rămâne blocat la 473 euro/tonă FOB Constanța, deși exporturile României au accelerat la început de sezon, pentru că oferta puternică din bazinul Mării Negre și competiția pe lanțul uleiului limitează spațiul de scumpire, potrivit Agrointel.
În săptămâna 2–9 octombrie, oleaginoasele au fost sub presiune: floarea-soarelui a scăzut cu 4 euro/tonă, iar rapița cu 18 euro/tonă. În paralel, piața cerealelor a mers în direcții opuse: grâul a urcat cu 6 euro/tonă (cerere de export activă), în timp ce porumbul a coborât cu 7 euro/tonă, pe fondul avansului recoltării și al creșterii ofertei.
România a intrat în sezonul 2026/27 cu estimări diferite privind producția de floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (USDA) versus 2,45 milioane tone (Coceral). În același timp, exporturile extra-UE au pornit mai tare decât anul trecut: 130.920 tone de la începutul sezonului, cu 26% peste intervalul similar din 2025 (circa 116.523 tone).
Turcia rămâne principala destinație, cu 76.550 tone, însă sub nivelul de anul trecut pentru perioada comparabilă (103.060 tone). Cererea din interiorul UE este susținută de recolte afectate de secetă în unele regiuni, dar, pentru prețurile interne, publicația notează că ritmul exporturilor ajută la absorbția recoltei fără a garanta o creștere consistentă a cotațiilor.
Factorul care apasă decisiv este concurența regională: recoltele „aproape record” din Rusia, Ucraina și Bulgaria, care limitează perspectivele unei scumpiri puternice în România.
Pe piața uleiului de floarea-soarelui, Rusia își consolidează poziția la export cu prețuri cu 10–15 dolari/tonă (aprox. 45–70 lei) sub cele ucrainene, potrivit Uniunii Agrare Ucrainene (UAC), citată de Agrointel. În același timp, exporturile Ucrainei încetinesc, iar atacurile asupra porturilor din Marea Neagră au majorat costurile logistice cu cel puțin 50 dolari/tonă (aprox. 230 lei) față de sfârșitul lunii iulie și au prelungit transportul către Egipt până la 30 de zile.
În acest context, chiar dacă România exportă mai mult la început de sezon, piața rămâne ancorată într-o competiție regională dură, care reduce șansele unei creșteri rapide a prețului la floarea-soarelui pe termen scurt.
Recomandate
România ar putea urca producția de porumb la circa 7,8 milioane de tone, în pofida scăderii suprafeței cultivate , pe fondul unui randament mediu estimat la 4,64 tone/hectar, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează datele JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) și informații ale Ministerului Agriculturii . JRC a revizuit în septembrie prognoza pentru porumb cu 4% în plus, după ce în august crescuse deja estimarea cu încă 3% față de iulie. La nivel de randament, estimarea de 4,64 tone/hectar ar însemna un plus de 18% față de anul trecut și cu 15% peste media ultimilor cinci ani, conform datelor Comisiei Europene. Porumb: randament „record din 2022 încoace”, dar pe mai puține hectare Publicația notează că este un record de randament din 2022 încoace, în condițiile în care în 2021 media a fost de 5,8 tone/hectar. În același timp, Institutul Național de Statistică indică pentru 2025 un randament mediu de 3,53 tone/hectar, ceea ce ar face ca diferența până la nivelul estimat de JRC să fie și mai mare (31,4%). Pe partea de suprafață, datele furnizate de Ministerul Agriculturii arată că fermierii au cultivat anul acesta peste 1,6 milioane de hectare cu porumb, față de 1,9 milioane de hectare cu un an în urmă, când producția a fost de 6,8 milioane de tone. În acest context, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 7,8 milioane de tone, peste nivelurile din 2024 (5,9 milioane de tone) și 2025 (6,8 milioane de tone). Floarea-soarelui: revenire peste 2 milioane de tone, după doi ani de secetă Comisia Europeană a revizuit în sus și estimarea pentru floarea-soarelui, până la 2,2 tone/hectar, cu 9% peste estimarea din august. Randamentul ar fi cu 29% peste anul trecut și cu 20% peste media ultimilor cinci ani. În termeni de volum, România ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de tone, după doi ani sub pragul de 2 milioane de tone, pe fondul secetei. Suprafața cultivată ar fi fost cu 13,7% mai mare decât anul trecut, la 1,2 milioane de hectare. Soia: randament mai bun, dar producție frânată de reducerea suprafeței Pentru soia, prognoza JRC indică un randament de 2,34 tone/hectar, cu 8% peste estimarea din august, cu 16% peste producția din 2025 și cu 11% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, producția totală ar urma să fie limitată de scăderea suprafeței cultivate cu peste 14%, de la 101.791 de hectare la 87.000 de hectare, ceea ce ar duce producția la aproximativ 203.600 de tone, cu peste 7% sub nivelul anului trecut. [...]
Raportul USDA din octombrie menține neschimbate estimările de producție pentru principalele culturi din România, dar taie puternic soia , printr-o reducere a suprafeței, într-un context internațional care poate influența direct prețurile și oportunitățile de export, potrivit Agrointel . România: cifre stabile la grâu și porumb, corecție doar la soia În raportul WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates) pe octombrie, USDA păstrează neschimbate estimările pentru România la: grâu: 12,5 milioane tone (2,375 milioane hectare) orz: 3,45 milioane tone (635.000 hectare) porumb: 7,837 milioane tone (1,68 milioane hectare) floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (1,17 milioane hectare) rapiță: 3,22 milioane tone (1 milion de hectare) Singura ajustare este la soia: producția este redusă la 240.000 tone, de la 310.000 tone, după ce suprafața scade la 103.000 hectare, de la 143.000 hectare (minus 28%). Context extern: presiune pe porumb, tablou mixt la grâu Miza pentru fermieri și traderi nu este doar stabilitatea estimărilor locale, ci direcția pieței globale. La porumb, USDA a majorat semnificativ estimarea producției americane (407,3 milioane tone, de la 401,3 milioane tone) și a urcat stocurile finale din SUA la 47 milioane tone (de la 39,8 milioane tone). La nivel mondial, stocurile finale cresc cu 8,3 milioane tone, la 280,4 milioane tone, evoluție care, potrivit articolului, pune presiune pe prețuri într-o piață care aștepta o ofertă americană mai strânsă. În paralel, în UE apar reduceri de producție la porumb (48 milioane tone), iar în Franța producția este prognozată cu 38% sub cea de anul trecut, pe baza rezultatelor din recoltare și a estimărilor guvernamentale revizuite. La grâu, USDA reduce exporturile Rusiei cu 3 milioane tone, la 40 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, în timp ce producția UE este revizuită în jos la 133 milioane tone, iar comerțul mondial este estimat la circa 209 milioane tone. De ce contează pentru România: fereastră de export, condiționată de logistică În lectura Agrointel , combinația dintre exporturile rusești la minimul ultimilor cinci ani și deficitul de porumb din unele zone ale UE poate crește nevoia de marfă din regiune. România, cu „un excedent exportabil mare la grâu și porumb”, ar putea beneficia, dacă fluxurile logistice prin Constanța rămân funcționale. [...]
Blocada exporturilor ucrainene prin Marea Neagră împinge fermierii spre pierderi și credite , cu efecte directe asupra ofertei globale și a volatilității prețurilor la cereale, potrivit Știrile Pro TV . Intensificarea atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurii și transportului maritim a făcut aproape imposibilă asigurarea navelor comerciale, blocând milioane de tone de cereale și oleaginoase în depozite și perturbând livrările către Europa, Orientul Mijlociu, Asia și Africa. Pe fondul incidentelor mortale din Marea Neagră și al încercărilor Turciei de a media un acord pentru reluarea exporturilor, oferta disponibilă pe piețele internaționale s-a redus, iar presiunea financiară s-a mutat rapid în ferme: stocuri mari, vânzări cu marje negative și lipsă de lichidități pentru următoarele campanii agricole. Fermierii: marje negative, planuri de reducere a suprafețelor Oleksandr Chumak, fermier din regiunea Odesa, spune că aproximativ 80% din cerealele sale nu pot fi vândute în prezent cu profit și că intenționează să reducă semnificativ suprafețele cultivate anul viitor, după 11 ani în agricultură, din cauza lipsei de lichidități. Andrii Dykun, președintele Consiliului Agricol Ucrainean , descrie blocajul financiar creat de imposibilitatea de a vinde: „Pentru fermieri este foarte dificil, deoarece trebuie să plătim impozite și arenda terenurilor, iar acum nu putem face acest lucru pentru că nu reușim să vindem aproape nimic” Acesta avertizează că, dacă depozitele rămân pline, lucrările agricole din primăvară riscă să nu mai aibă sens economic: „De ce să mai cultivăm dacă în prezent nu avem deloc profit? Dacă depozitele noastre vor rămâne pline, nu va avea niciun sens să desfășurăm lucrări agricole în primăvară. Ar fi doar o pierdere de timp și bani” Creditarea crește pe fondul stocurilor blocate Dificultățile se văd și în cererea de finanțare. PrivatBank , cea mai mare bancă din Ucraina, a acordat între iunie și august credite pentru capital de lucru de 1,53 miliarde grivne, echivalentul a 34,2 milioane de dolari (aprox. 154 milioane lei), peste dublul celor 718 milioane grivne din aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit băncii, producătorii agricoli mici și mijlocii reprezintă aproximativ 70% din portofoliul de credite agricole. Ievhen Zaihraiev, responsabil pentru activitatea cu companiile și întreprinderile mici și mijlocii la PrivatBank, explică faptul că banii fermierilor rămân blocați în stocuri, în timp ce trebuie acoperite cheltuielile curente și finanțate însămânțările de toamnă și primăvară. Exporturi în cădere și presiune pe logistică În mod obișnuit, aproximativ 90% din exporturile agricole importante ale Ucrainei sunt transportate prin Marea Neagră. În august 2026, exporturile de cereale și leguminoase au totalizat doar 981.000 de tone, în scădere cu aproximativ 58% față de aceeași lună a anului precedent. Deși producția ucraineană de cereale și oleaginoase este estimată să crească la 85 de milioane de tone, de la 80 de milioane de tone, stocurile reportate din sezonul precedent apasă suplimentar pe infrastructura de depozitare și transport, deja vulnerabilă la atacuri. În paralel, unii agricultori își vând recoltele anticipat, inclusiv la prețuri nefavorabile, pentru a obține lichidități, în timp ce cei cu spații de depozitare amână vânzările, mizând pe o redresare a prețurilor. Efectul în piață: risc de volatilitate și scenariu de „șoc” la redeschidere Blocajul intervine într-un moment sensibil: Europa se pregătește pentru o recoltă slabă de porumb și are nevoie de importuri mai mari pentru hrana animalelor, iar Statele Unite se confruntă, la rândul lor, cu o producție de porumb mai redusă. Recoltele favorabile de grâu și orz din Canada, Australia și Argentina, plus producțiile bune din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, atenuează deocamdată impactul. Totuși, analiza indică un risc major de volatilitate: restricționarea exporturilor ucrainene și rusești susține cotațiile cerealelor din alte regiuni, dar o eventuală redeschidere a rutelor maritime ar putea declanșa o scădere rapidă a prețurilor. Benoit Fayaud, director pentru analiza piețelor cerealelor și oleaginoaselor la Expana, avertizează că reluarea exporturilor prin Marea Neagră ar putea elibera cantități mari de produse agricole ieftine, cu efect de ajustare bruscă a pieței. „Au stocuri atât de mari, încât efectul ar fi de scădere a prețurilor pe întreaga piață mondială” Potrivit lui Fayaud, un acord care ar permite reluarea livrărilor din Ucraina și Rusia ar putea reduce prețurile cerealelor din alte țări cu câteva zeci de dolari pe tonă. Rute alternative: scumpe, lente și insuficiente Prețurile foarte scăzute pe piețele interne din Ucraina și Rusia au accelerat căutarea unor rute alternative (feroviar, rutier, fluvial), însă acestea sunt descrise ca lente, costisitoare și incapabile să înlocuiască transportul maritim. În plus, Polonia și România se opun extinderii tranzitului cerealelor ucrainene prin teritoriile lor, chiar și temporar, din teama că volumele suplimentare ar afecta cererea pentru producția agricolă proprie. Transportul pe Dunăre este îngreunat de nivelul scăzut al apei, iar avarierea unui pod important de ieșire din Ucraina complică suplimentar logistica. Variantele prin statele baltice sau prin Georgia pot prelua doar o mică parte din volumele exportate în mod obișnuit. În acest context, Consiliul Agricol Ucrainean susține că, din perspectiva costurilor, porturile de la Marea Neagră nu au o alternativă viabilă, inclusiv pentru fermierii din vestul Ucrainei: „Chiar și pentru agricultorii de la granița vestică a Ucrainei, este mai profitabil să exporte cerealele prin porturile Mării Negre decât prin frontiera cu Uniunea Europeană. Fără porturile de la Marea Neagră, agricultura noastră nu poate funcționa” [...]
Fermierii mici au timp până la 31 octombrie 2026 să depună proiecte pe DR-14 , iar încadrarea corectă pe componentă devine esențială pentru accesul la alocările separate anunțate de AFIR, potrivit Agronet . Sesiunea DR-14 („Investiții în fermele de mici dimensiuni”) are acoperire națională și este gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Calendarul nu este estimativ: depunerile au început la 1 septembrie 2026, ora 09:00, iar termenul-limită este 31 octombrie 2026, ora 14:59:59. Cum sunt împărțite alocările și de ce contează încadrarea AFIR indică alocări distincte pe patru componente, ceea ce înseamnă că proiectele sunt urmărite în funcție de categoria în care se încadrează. Materialul citat precizează că aceste valori sunt alocări pe componente, fără a fi prezentate ca plafoane maxime pe beneficiar și fără a indica un buget total cumulat al sesiunii. Alocările comunicate sunt: Legumicultură : 30.000.000 Sector zootehnic: 30.000.000 Achiziții simple, indiferent de sector: 18.000.000 Alte sectoare: 30.000.000 (pentru proiecte care nu se încadrează în celelalte componente) Ce lipsește din informațiile publicate și unde se găsesc detaliile În datele prezentate nu apar, în acest material, elemente precum intensitatea procentuală a sprijinului, plafonul pe proiect/beneficiar, cheltuieli eligibile sau pașii tehnici de depunere. Pentru documentele oficiale și informațiile actualizate, trimiterea este către fișa finanțării : https://agronet.ro/finantari-subventii/afir/investitii-in-fermele-de-mici-dimensiuni-dr-14 , iar lista sesiunilor AFIR este disponibilă la https://depunerepspac.afir.ro/Sesiune/Lista . Separat, este menționată și o regulă operațională pentru sesiunile deschise: valoarea fondurilor disponibile se actualizează pe parcurs, atât cu echivalentul proiectelor depuse, cât și al celor retrase. [...]
România și alte opt state UE cer ca Politica Agricolă Comună să primească mai mulți bani din 2028 , într-un demers care poate influența direct nivelul subvențiilor și al instrumentelor de sprijin pentru fermieri în următorul ciclu bugetar european, potrivit Economedia . Solicitarea a fost formulată la o reuniune desfășurată la Bratislava, unde miniștrii agriculturii din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) s-au întâlnit în format extins cu Bulgaria, Croația, România și Slovenia (V4+4), plus Italia. Ministrul slovac al agriculturii, Richard Takac, a spus că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) „trebuie să fie puternică” și să beneficieze de „resurse financiare suficiente”, în condițiile în care bugetul PAC este „în centrul unor discuții intense”. Miza: buget mai mare și reguli mai ușor de aplicat pentru fermieri Potrivit ministrului ceh al agriculturii, Martin Sebestyan, statele participante au convenit trei declarații comune, prima vizând PAC după 2028. Țările cer ca politica agricolă să rămână „o politică europeană cu adevărat”, cu „un buget puternic și adecvat”, dar și cu condiții mai stabile pentru fermieri. În același timp, Sebestyan a indicat și o direcție de simplificare administrativă, prin reducerea poverii birocratice și păstrarea unei flexibilități pentru statele membre în stabilirea instrumentelor naționale de sprijin. Crize climatice și practici comerciale neloiale, pe lista de priorități A doua declarație vizează gestionarea crizelor din agricultură, pe fondul secetei și al fenomenelor meteo extreme. Statele participante cer ca Comisia Europeană să aibă instrumente mai eficiente pentru intervenție și, în paralel, să sprijine mai mult măsurile preventive care cresc reziliența sectorului. În discuții a intrat și includerea riscurilor climatice în „noua rezervă agricolă” din cadrul PAC, precum și ajustarea condițiilor aferente schemelor naționale de sprijin. A treia declarație se concentrează pe combaterea practicilor comerciale neloiale, cu obiectivul de a întări poziția fermierilor și a producătorilor de alimente în lanțul de aprovizionare. „Consider că declarațiile de astăzi vor transmite un semnal puternic Comisiei Europene și celorlalte state membre în cadrul viitoarelor negocieri privind viitorul agriculturii europene”, a declarat Sebestyan. [...]
ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece , odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană , potrivit Economedia . Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare. Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică. „Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.” România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală. Ce presupune, concret, „biosecuritatea” cerută în campanie Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ: limitarea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar la situațiile necesare; curățarea și dezinfectarea periodică a spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție; folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise; separarea speciilor (găini, rațe, curcani) pentru a reduce transmiterea între ele; recunoașterea semnelor de îmbolnăvire (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitate bruscă, semne respiratorii). Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene. De ce contează pentru sectorul avicol Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.) [...]
