Știri
Știri din categoria Agricultură
Grâul rusesc, ajuns cel mai ieftin la export, apasă prețurile din regiunea Mării Negre, iar pentru fermierii români asta înseamnă șanse mai mici de scumpiri rapide în plină campanie de recoltare, potrivit Agrointel.
Pe piața Mării Negre, grâul rusesc a coborât la 226–228 dolari/tonă FOB (aprox. 1.040–1.050 lei/tonă), în scădere cu 5–7 dolari/tonă într-o singură săptămână, pe fondul recoltării accelerate și al creșterii ofertei în sudul Rusiei. În paralel, orzul ucrainean a pierdut până la 10 dolari/tonă, pe fondul recoltării accelerate și al cererii slabe.
În Europa, dinamica este „în direcții opuse”: grâul cedează treptat, în timp ce porumbul urcă puternic.
La Euronext, contractul pentru grâu cu livrare în septembrie a închis în ușoară scădere, la 201,50 euro/tonă. În schimb, porumbul (livrare noiembrie) a urcat la 230,75 euro/tonă, după un maxim intraday de 232,25 euro/tonă, pe fondul deteriorării culturilor franceze de porumb, evaluate la cel mai slab nivel din ultimii 13 ani. În articol se menționează și estimări ale fermierilor privind o reducere cu aproximativ 30% a producției de porumb din Franța, în contextul caniculei și secetei.
Pentru România, miza imediată este concurența directă la export din bazinul Mării Negre. O ofertă abundentă în regiune limitează potențialul unei creșteri rapide a prețurilor, iar grâul rusesc „cel mai competitiv” pune presiune și asupra cerealelor românești, în timp ce recoltarea accelerată din Ucraina menține oferta ridicată.
În acest context, Agrointel indică drept opțiune o valorificare etapizată, corelată cu:
În SUA, USDA estimează scăderea suprafeței cultivate cu grâu în 2026 la aproximativ 17,3 milioane de hectare (cel mai redus nivel din 1877), pe fondul secetei, temperaturilor extreme, bolilor și costurilor ridicate. Totuși, pentru sezonul 2026/27, USDA indică un preț mediu la fermă de aproximativ 239 dolari/tonă (aprox. 1.100 lei/tonă), fără a anticipa, deocamdată, scumpiri semnificative, în condițiile unor stocuri considerate suficiente pentru funcționarea morilor.
În Argentina, semănatul grâului pentru sezonul 2026/27 a ajuns la 80,9% din suprafața estimată de 6,5 milioane hectare, potrivit Bursei de Cereale din Buenos Aires, dar producția este așteptată să scadă cu 25% față de anul precedent, la 20,7 milioane tone.
Rusia a utilizat aproximativ 76% din cota de export de cereale de 25 milioane tone (valabilă între 15 februarie și 30 iunie 2026), potrivit Uniunii Cerealelor din Rusia. Grâul a reprezentat 84,6% din volumul exportat în cadrul cotei (16,11 milioane tone), livrat către 55 de țări. Principalii cumpărători au fost Egiptul (3,31 milioane tone), Turcia (peste 2 milioane tone) și Arabia Saudită (aproximativ 1,1 milioane tone).
Recomandate
Prețul florii-soarelui rămâne blocat la 473 euro/tonă FOB Constanța , deși exporturile României au accelerat la început de sezon, pentru că oferta puternică din bazinul Mării Negre și competiția pe lanțul uleiului limitează spațiul de scumpire, potrivit Agrointel . În săptămâna 2–9 octombrie, oleaginoasele au fost sub presiune: floarea-soarelui a scăzut cu 4 euro/tonă, iar rapița cu 18 euro/tonă. În paralel, piața cerealelor a mers în direcții opuse: grâul a urcat cu 6 euro/tonă (cerere de export activă), în timp ce porumbul a coborât cu 7 euro/tonă, pe fondul avansului recoltării și al creșterii ofertei. Exporturi mai mari, dar concurență și estimări divergente de producție România a intrat în sezonul 2026/27 cu estimări diferite privind producția de floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (USDA) versus 2,45 milioane tone (Coceral). În același timp, exporturile extra-UE au pornit mai tare decât anul trecut: 130.920 tone de la începutul sezonului, cu 26% peste intervalul similar din 2025 (circa 116.523 tone). Turcia rămâne principala destinație, cu 76.550 tone, însă sub nivelul de anul trecut pentru perioada comparabilă (103.060 tone). Cererea din interiorul UE este susținută de recolte afectate de secetă în unele regiuni, dar, pentru prețurile interne, publicația notează că ritmul exporturilor ajută la absorbția recoltei fără a garanta o creștere consistentă a cotațiilor. Factorul care apasă decisiv este concurența regională: recoltele „aproape record” din Rusia, Ucraina și Bulgaria, care limitează perspectivele unei scumpiri puternice în România. Semnale din regiune: Rusia apasă pe preț la ulei, Ucraina are probleme logistice Pe piața uleiului de floarea-soarelui, Rusia își consolidează poziția la export cu prețuri cu 10–15 dolari/tonă (aprox. 45–70 lei) sub cele ucrainene, potrivit Uniunii Agrare Ucrainene (UAC) , citată de Agrointel. În același timp, exporturile Ucrainei încetinesc, iar atacurile asupra porturilor din Marea Neagră au majorat costurile logistice cu cel puțin 50 dolari/tonă (aprox. 230 lei) față de sfârșitul lunii iulie și au prelungit transportul către Egipt până la 30 de zile. În acest context, chiar dacă România exportă mai mult la început de sezon, piața rămâne ancorată într-o competiție regională dură, care reduce șansele unei creșteri rapide a prețului la floarea-soarelui pe termen scurt. [...]
Raportul USDA din octombrie menține neschimbate estimările de producție pentru principalele culturi din România, dar taie puternic soia , printr-o reducere a suprafeței, într-un context internațional care poate influența direct prețurile și oportunitățile de export, potrivit Agrointel . România: cifre stabile la grâu și porumb, corecție doar la soia În raportul WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates) pe octombrie, USDA păstrează neschimbate estimările pentru România la: grâu: 12,5 milioane tone (2,375 milioane hectare) orz: 3,45 milioane tone (635.000 hectare) porumb: 7,837 milioane tone (1,68 milioane hectare) floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (1,17 milioane hectare) rapiță: 3,22 milioane tone (1 milion de hectare) Singura ajustare este la soia: producția este redusă la 240.000 tone, de la 310.000 tone, după ce suprafața scade la 103.000 hectare, de la 143.000 hectare (minus 28%). Context extern: presiune pe porumb, tablou mixt la grâu Miza pentru fermieri și traderi nu este doar stabilitatea estimărilor locale, ci direcția pieței globale. La porumb, USDA a majorat semnificativ estimarea producției americane (407,3 milioane tone, de la 401,3 milioane tone) și a urcat stocurile finale din SUA la 47 milioane tone (de la 39,8 milioane tone). La nivel mondial, stocurile finale cresc cu 8,3 milioane tone, la 280,4 milioane tone, evoluție care, potrivit articolului, pune presiune pe prețuri într-o piață care aștepta o ofertă americană mai strânsă. În paralel, în UE apar reduceri de producție la porumb (48 milioane tone), iar în Franța producția este prognozată cu 38% sub cea de anul trecut, pe baza rezultatelor din recoltare și a estimărilor guvernamentale revizuite. La grâu, USDA reduce exporturile Rusiei cu 3 milioane tone, la 40 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, în timp ce producția UE este revizuită în jos la 133 milioane tone, iar comerțul mondial este estimat la circa 209 milioane tone. De ce contează pentru România: fereastră de export, condiționată de logistică În lectura Agrointel , combinația dintre exporturile rusești la minimul ultimilor cinci ani și deficitul de porumb din unele zone ale UE poate crește nevoia de marfă din regiune. România, cu „un excedent exportabil mare la grâu și porumb”, ar putea beneficia, dacă fluxurile logistice prin Constanța rămân funcționale. [...]
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
APIA a autorizat la plată peste 240 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în avans, iar aproape 396.000 de fermieri au intrat deja la bani , în primele cinci zile ale campaniei 2026, potrivit AGRO TV . Ritmul de autorizare și faptul că o parte importantă a sumelor a fost deja transferată contează direct pentru lichiditatea fermelor înainte de iarnă. În intervalul 16–20 octombrie 2026, APIA a autorizat la plată 395.533 de fermieri, adică 58,89% din totalul de 671.693 de beneficiari eligibili. Valoarea totală autorizată a ajuns la 240.370.280,36 euro (aprox. 1,2 miliarde lei). De unde vin banii și cine plătește efectiv Din totalul autorizat, 207,19 milioane euro (aprox. 1,0 miliarde lei) provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 28,19 milioane euro (aprox. 141 milioane lei) din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar aproape 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) reprezintă cofinanțare de la bugetul național. APIA precizează că întreaga sumă autorizată din FEGA, respectiv 207,19 milioane euro, a fost deja plătită fermierilor. În schimb, plățile aferente intervențiilor finanțate din FEADR și de la bugetul național sunt efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Unde s-au concentrat cele mai mari sume autorizate Situația detaliată prezentată indică cele mai mari valori la: sprijinul de bază pentru venit (BISS): 112,46 milioane euro (aprox. 562 milioane lei); sprijinul redistributiv complementar (CRISS): 58,49 milioane euro (aprox. 292 milioane lei). În zootehnie, au fost autorizate: 15,24 milioane euro (aprox. 76 milioane lei) pentru sprijinul cuplat la ovine; 13,37 milioane euro (aprox. 67 milioane lei) pentru vacile de lapte; 2,15 milioane euro (aprox. 11 milioane lei) pentru caprine; 1,78 milioane euro (aprox. 9 milioane lei) pentru bovinele de carne. Pentru intervențiile destinate zonelor afectate de constrângeri naturale au fost autorizate peste 33,17 milioane euro (aprox. 166 milioane lei), cea mai mare parte pentru zona montană. Calendar: până când se plătește avansul și când încep plățile finale Campania de plăți în avans APIA 2026 continuă până la 30 noiembrie. De la 1 decembrie ar urma să înceapă efectuarea plăților finale către fermierii eligibili. [...]
Ceața și umiditatea de peste 93% din Moldova pot bloca tratamentele și întârzia recoltarea la prima oră , în timp ce în restul țării fereastra de lucru de dimineață rămâne, în general, utilizabilă pentru câmp și transport, potrivit Agronet . Miza operațională pentru fermieri este gestionarea corectă a intervalelor scurte până la prânz: unde se poate intra cu utilaje și unde e mai eficient să se amâne intervențiile ca să se evite pierderi de timp, derapaje logistice sau aplicări ineficiente. Moldova: risc direct pentru lucrările de dimineață În Moldova, buletinul meteo agricol indică ceață și umezeală ridicată la începutul zilei, cu umiditate de 93,1% și avertizare galbenă activă pentru ceață. În aceste condiții, recomandarea este de amânare a tratamentelor , iar pentru recoltare, transport și acces în câmp decizia trebuie luată după verificarea vizibilității, a rouăi și a stării drumurilor de exploatare. Cantitatea de precipitații estimată este foarte redusă (0,0375 l/m²), însă limita practică rămâne umezeala persistentă, care poate menține plantele umede și poate complica atât aplicările, cât și intrarea în teren. Restul regiunilor: ferestre de lucru în general bune, cu prudențe punctuale În majoritatea regiunilor, precipitațiile estimate pentru fereastra de lucru sunt nule sau aproape nule, iar accesul agricol este, în linii mari, posibil. Totuși, sunt două riscuri recurente: roua de dimineață (care poate întârzia startul lucrărilor) și vântul în zonele expuse. Pe scurt, reperele operaționale până la prânz sunt: Banat : 0 l/m² precipitații estimate, dar există avertizare galbenă pentru vânt; lucrările și transportul sunt favorabile „cu prudență”, iar tratamentele doar în intervale scurte, după verificarea vântului. Crișana : acces bun și fără precipitații estimate; tratamentele rămân condiționate de controlul local al rafalelor. Maramureș și Transilvania : umezeală matinală/rouă; lucrările pot continua după ce se confirmă uscarea suficientă a vegetației. Dobrogea : înnorări, dar acces agricol posibil; tratamentele se amână dacă frunza rămâne umedă. Muntenia, Oltenia, București-Ilfov : intervale în general favorabile pentru lucrări și logistică, cu verificarea umezelii de pe sol și plante înainte de intrarea utilajelor. Zona montană : prudență sporită din cauza ceții și a vântului, cu avertizare galbenă; se evită tratamentele când persistă ceața sau apar rafale. Ce lucrări merită prioritizate până la prânz Pentru culturile de toamnă aflate în fereastră locală (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă), prioritatea indicată este organizarea recoltării și a transportului în regiunile fără ceață persistentă, cu verificarea umidității produsului și a accesului înainte de încărcare. La pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, recomandarea este evitarea intrării pe sol îmbibat sau cu risc de tasare, iar în legumicultură, livezi și vie tratamentele nu ar trebui grăbite pe frunză umedă, în ceață sau în vânt. În spațiile protejate, accentul cade pe controlul umezelii și aerisire, fără expunerea culturilor la curenți reci. [...]
