Știri
Știri din categoria Agricultură
Grâul rusesc, ajuns cel mai ieftin la export, apasă prețurile din regiunea Mării Negre, iar pentru fermierii români asta înseamnă șanse mai mici de scumpiri rapide în plină campanie de recoltare, potrivit Agrointel.
Pe piața Mării Negre, grâul rusesc a coborât la 226–228 dolari/tonă FOB (aprox. 1.040–1.050 lei/tonă), în scădere cu 5–7 dolari/tonă într-o singură săptămână, pe fondul recoltării accelerate și al creșterii ofertei în sudul Rusiei. În paralel, orzul ucrainean a pierdut până la 10 dolari/tonă, pe fondul recoltării accelerate și al cererii slabe.
În Europa, dinamica este „în direcții opuse”: grâul cedează treptat, în timp ce porumbul urcă puternic.
La Euronext, contractul pentru grâu cu livrare în septembrie a închis în ușoară scădere, la 201,50 euro/tonă. În schimb, porumbul (livrare noiembrie) a urcat la 230,75 euro/tonă, după un maxim intraday de 232,25 euro/tonă, pe fondul deteriorării culturilor franceze de porumb, evaluate la cel mai slab nivel din ultimii 13 ani. În articol se menționează și estimări ale fermierilor privind o reducere cu aproximativ 30% a producției de porumb din Franța, în contextul caniculei și secetei.
Pentru România, miza imediată este concurența directă la export din bazinul Mării Negre. O ofertă abundentă în regiune limitează potențialul unei creșteri rapide a prețurilor, iar grâul rusesc „cel mai competitiv” pune presiune și asupra cerealelor românești, în timp ce recoltarea accelerată din Ucraina menține oferta ridicată.
În acest context, Agrointel indică drept opțiune o valorificare etapizată, corelată cu:
În SUA, USDA estimează scăderea suprafeței cultivate cu grâu în 2026 la aproximativ 17,3 milioane de hectare (cel mai redus nivel din 1877), pe fondul secetei, temperaturilor extreme, bolilor și costurilor ridicate. Totuși, pentru sezonul 2026/27, USDA indică un preț mediu la fermă de aproximativ 239 dolari/tonă (aprox. 1.100 lei/tonă), fără a anticipa, deocamdată, scumpiri semnificative, în condițiile unor stocuri considerate suficiente pentru funcționarea morilor.
În Argentina, semănatul grâului pentru sezonul 2026/27 a ajuns la 80,9% din suprafața estimată de 6,5 milioane hectare, potrivit Bursei de Cereale din Buenos Aires, dar producția este așteptată să scadă cu 25% față de anul precedent, la 20,7 milioane tone.
Rusia a utilizat aproximativ 76% din cota de export de cereale de 25 milioane tone (valabilă între 15 februarie și 30 iunie 2026), potrivit Uniunii Cerealelor din Rusia. Grâul a reprezentat 84,6% din volumul exportat în cadrul cotei (16,11 milioane tone), livrat către 55 de țări. Principalii cumpărători au fost Egiptul (3,31 milioane tone), Turcia (peste 2 milioane tone) și Arabia Saudită (aproximativ 1,1 milioane tone).
Recomandate
Furtunile anunțate de ANM cresc riscul de pagube în ferme din mai multe regiuni, cu rafale de până la 90 km/h, grindină și cantități mari de apă într-un interval scurt, potrivit Agrointel , care citează avertizările emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru 3–4 iulie. Vremea severă poate afecta direct lucrările din câmp (recoltare, tratamente, irigații) și infrastructura din ferme, mai ales în zonele vizate de cod portocaliu, unde sunt prognozate vijelii puternice și averse torențiale importante cantitativ. Publicația notează că „vremea rea a făcut deja pagube în ferme”, fără a detalia localizări sau valori ale pierderilor în acest material. Avertizări ANM pentru 3 iulie: cod galben și cod portocaliu Cod galben (3 iulie, 10.00–17.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină de mici și posibil medii dimensiuni (1–3 cm). Zone: cea mai mare parte a Transilvaniei și Olteniei, Maramureș, vestul/centrul/nordul Munteniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 50–70 km/h, izolat peste 80 km/h. Cantități de apă: 15–25 l/mp, pe arii restrânse peste 30–40 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 12.00–17.00) – averse torențiale importante cantitativ, vijelii puternice, grindină de medii dimensiuni (1–3 cm), descărcări electrice. Zone: sudul și estul Transilvaniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 70–90 km/h. Cantități de apă: 25–40 l/mp, pe arii restrânse peste 50–60 l/mp. Avertizări ANM pentru seara de 3 iulie și ziua de 4 iulie Cod galben (3 iulie, 17.00 – 4 iulie, 08.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină (1–3 cm). Zone: sudul și estul Transilvaniei, Muntenia, Dobrogea și cea mai mare parte a Moldovei. Rafale de 50–70 km/h. Cantități de apă: 15–20 l/mp, pe arii restrânse peste 30 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 17.00–22.00) – averse torențiale importante cantitativ. Zone: Carpații Orientali și Meridionali. Cantități de apă: 25–40 l/mp, izolat peste 50 l/mp. Cod galben (4 iulie, 08.00–23.00) – intensificări ale vântului cu viteze de 50–70 km/h. Zone: Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, nord-estul Munteniei și nordul Dobrogei. ANM mai indică, potrivit aceleiași surse, că manifestări de instabilitate atmosferică vor apărea și sâmbătă (4 iulie), local în Muntenia. [...]
Un proiect de lege discutat în Parlament ar putea bloca temporar intrarea pe piața românească a cărnii cultivate în laborator , până la definirea unui cadru european „armonizat” de evaluare a siguranței, potrivit Mediafax . Inițiativa vizează și înăsprirea regulilor de denumire și etichetare pentru produsele exclusiv vegetale, cu potențial impact direct asupra companiilor din industria alimentară și a lanțurilor de retail. Proiectul prevede suspendarea introducerii pe piață a alimentelor obținute prin culturi celulare (agricultură celulară), măsură care se extinde și la furajele produse prin aceeași tehnologie. În plus, aceste produse nu ar putea fi folosite nici ca ingrediente în alimente sau furaje destinate comercializării. Ce ar fi exceptat de la interdicție Interdicția nu s-ar aplica produselor utilizate exclusiv: în cercetarea științifică; în evaluările de siguranță necesare autorizării la nivel european; în domeniul medical, farmaceutic și veterinar. Chiar și în aceste cazuri, proiectul precizează că produsele nu ar putea fi comercializate pentru consum uman sau animal. Argumentul invocat: „principiul precauției” și referințe la EFSA Inițiatorii își justifică demersul prin „principiul precauției”, pe fondul dezbaterilor din Uniunea Europeană despre efectele agriculturii celulare asupra sănătății publice, agriculturii tradiționale, protecției consumatorilor și securității alimentare. Aceștia susțin că: „Efectele pe termen lung ale consumului de alimente obținute prin culturi celulare nu sunt pe deplin stabilite din punct de vedere științific” În sprijin, este invocat și un colocviu științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care ar indica nevoia de evaluări suplimentare privind compoziția nutrițională, riscurile microbiologice, utilizarea factorilor de creștere și efectele consumului pe termen lung. Etichetare mai strictă pentru produsele vegetale Separat de „carnea de laborator”, proiectul introduce reguli pentru produsele alimentare pe bază exclusiv vegetală. Acestea ar trebui să includă vizibil mențiunea „produs vegetal” (sau echivalent) și să permită identificarea clară a naturii produsului. Totodată, ar urma să fie interzise denumirile sau elementele de etichetare care pot induce în eroare consumatorii cu privire la natura, compoziția sau originea ingredientelor principale. Amenzi și măsuri administrative Dacă proiectul va fi adoptat, sancțiunile propuse sunt: 50.000 – 150.000 de lei pentru nerespectarea interdicției privind introducerea pe piață a produselor obținute prin culturi celulare; 25.000 – 75.000 de lei pentru încălcarea regulilor de etichetare a produselor vegetale. Autoritățile ar putea dispune și retragerea produselor de pe piață, suspendarea temporară a activității sau confiscarea produselor neconforme. Ce urmează: notificare la Comisia Europeană prin TRIS Proiectul ar urma să fie notificat Comisiei Europene prin sistemul TRIS , mecanism folosit pentru verificarea compatibilității reglementărilor naționale cu legislația și piața unică a UE. Conform inițiativei, legea ar putea intra în vigoare doar după finalizarea acestei proceduri, iar dacă UE va autoriza carnea cultivată în laborator, Guvernul ar urma să reanalizeze actul și să propună modificări. [...]
România nu mai poate exporta oi și capre vii până la 31 decembrie 2026 , după o decizie de punere în aplicare adoptată de Comisia Europeană în iunie, iar impactul economic invocat de sector ajunge la 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit AgroInfo . Interdicția vizează complet mișcările și exporturile de ovine și caprine vii din România atât către alte state membre ale Uniunii Europene, cât și către țări terțe (din afara UE). Măsura se aplică la nivelul întregii țări și este valabilă până la finalul anului. De ce a fost impusă interdicția Decizia Comisiei Europene este motivată de „riscul ridicat” de răspândire a bolilor, în special după confirmarea unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș. În același context sunt menționate și probleme anterioare legate de focare de variolă ovină. Impactul economic și presiunea pe ferme Potrivit aceleiași surse, blocarea exporturilor de animale vii până la finalul lui 2026 „ar putea” însemna pierderi de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În paralel, articolul indică o presiune suplimentară pe veniturile fermelor: fermierii ar vinde laptele la un preț „foarte mic”, insuficient pentru acoperirea costurilor de producție. În focarul menționat, 130 de oi au murit, iar alte aproximativ 740 au fost sacrificate, conform datelor prezentate. Reacții și ce urmează AgroInfo notează nemulțumiri în rândul crescătorilor și al autorităților din România, care consideră măsura „disproporționată”, în condițiile în care restricția este totală și se aplică întregii țări. Articolul nu precizează pași concreți de renegociere sau un calendar de revizuire înainte de 31 decembrie 2026. [...]
Scandalul sistemului anti-grindină expune un blocaj de reglementare care lasă culturile fără protecție în plin sezon de fenomene extreme , potrivit G4Media , care notează că România „nu beneficiază în momentul de față” de un mecanism funcțional care să apere culturile fermierilor și viticultorilor. În Vrancea, o parte dintre fermieri au pus situația pe seama crizei politice și a lipsei unui guvern „legitim” care să poată promulga legea în baza căreia sistemul ar urma să fie pornit. Publicația arată însă că problema „este mult mai complicată și complexă” și că rezolvarea nu ține doar de o semnătură la nivel guvernamental. De ce contează: risc operațional și pierderi în agricultură, fără un cadru aplicabil Revenirea discuției are loc pe fondul fenomenelor meteo extreme din ultimele zile, care cresc presiunea pe producători într-o perioadă critică pentru culturi. În lipsa unui sistem funcțional, fermierii rămân expuși direct la episoade de grindină, cu efecte potențial semnificative asupra producției și veniturilor, mai ales în zonele cu pondere mare de viticultură. Ce urmează, potrivit sursei Materialul indică faptul că disputa nu se reduce la pornirea tehnică a sistemului, ci la un set mai larg de condiții și decizii care trebuie clarificate. Pentru detalii, G4Media trimite continuarea pe G4Food; în fragmentul disponibil nu apar elemente suplimentare despre calendar, costuri sau măsuri concrete care ar urma adoptate. [...]
Valul de caniculă reduce producția de lapte și obligă fermele din Botoșani să-și schimbe programul de lucru , pe fondul unor temperaturi resimțite care au depășit local 40°C, potrivit Mediafax . Crescătorii de animale spun că efectele se văd direct în comportamentul turmelor și în randamentul zilnic, iar măsurile de protecție devin o rutină pe durata codului roșu . În teren, oierii descriu o situație pe care nu spun că au mai întâlnit-o la acest nivel. Un crescător citat în material afirmă că, la 59 de ani, nu a prins „așa călduri”, iar animalele caută constant umbra. De ce scade producția și ce se schimbă în fermă Impactul operațional este imediat: animalele refuză să mai mănânce în timpul zilei din cauza temperaturilor ridicate, ceea ce se traduce în scăderea producției de lapte. Ca răspuns, fermierii au modificat programul de pășunat, scoțând turmele abia după apus. Inginerul zootehnist Daniel Nechifor explică faptul că animalele adulte sunt duse la pășunat noaptea pentru a evita căldura, în timp ce cele tinere sunt ținute în fermă, ferite de soare, pentru a nu consuma energie suplimentară. Apa, o problemă logistică zilnică Pe lângă schimbarea programului, asigurarea apei devine o provocare de zi cu zi. Un cioban, Carmin Răileanu, descrie soluții improvizate pentru a avea apă rece la îndemână, inclusiv păstrarea unei sticle la congelator peste noapte. „Cu Dumnezeu nu ne putem bate.” Ce recomandă specialiștii și la ce se așteaptă fermierii Directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, Ionică Nechifor, recomandă fermierilor să prioritizeze sănătatea animalelor în perioadele de caniculă și să fie atenți la modul în care le protejează. Meteorologii anunță continuarea valului de căldură, iar fermierii din Botoșani vor menține măsurile de protecție pe durata codului roșu, conform informațiilor din material. [...]
Producțiile mari de grâu din 2026 nu se traduc automat în profit, pentru că prețurile au rămas la nivelul de acum un deceniu, în timp ce costurile și dobânzile au urcat , arată Adevărul , pe baza declarațiilor unor fermieri și ale direcțiilor agricole județene din sudul țării. În județul Olt, campania de recoltare a început în ultima săptămână din iunie, iar producțiile raportate sunt peste așteptări acolo unde fermierii au mai avut resurse să investească și să respecte tehnologia. Directorul Direcției Agricole Județene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi, indică o medie „în jur de 7,5 tone/ha”, cu diferențe pe zone, dar avertizează că ploile și episoadele de grindină pot întârzia recoltarea și pot produce pagube. Prețuri „ca acum 10 ani”, în timp ce costurile cresc Problema centrală pentru fermieri este prețul de valorificare. În Olt, grâul este cumpărat de baze la 0,86 lei/kg (nepanificabil) și 0,88 lei/kg (panificabil), „adus în curte”, iar după scăderea transportului rămâne, potrivit aceleiași surse, circa 0,84 lei/kg, în funcție de depozit. Un fermier din Olt, Teiu Păunescu, spune că presiunea vine din decalajul dintre prețuri și cheltuieli: „Prețurile – aici este nenorocirea - prețurile sunt exact ca acum 10 ani. Costurile au crescut vizibil pentru toată lumea, motorina și celelalte input-uri, iar prețul a rămas ca în 2017-2018.” În paralel, fermierii ajung să își achite datoriile către furnizorii de input-uri (semințe, îngrășăminte, produse de protecție etc.) direct cu cereale, ceea ce le reduce flexibilitatea în negocierea prețului și în alegerea momentului de vânzare. Contractele futures: protecție pentru unii, constrângere pentru alții O parte dintre producători au intrat în sezon cu contracte futures (înțelegeri semnate în avans pentru livrare la un preț stabilit). În funcție de cum au negociat, acestea pot fi un avantaj sau un dezavantaj. În cazul grâului, Păunescu afirmă că s-au făcut contracte la 85–87 bani/kg, iar în prezent ar fi apărut oferte mai slabe, „în jur de 0,80–0,82 lei/kg”. În schimb, la rapiță, cei care au contractat din timp ar fi dezavantajați, pentru că între timp prețul a crescut, potrivit articolului. Riscul de lichiditate: dobânzi de 10–12% și costuri indirecte mari Pe lângă costurile directe (motorină, îngrășăminte), fermierii reclamă presiunea finanțării. Păunescu susține că dobânzile totale ar fi „în jur de 10–12%”, ceea ce împinge în sus cheltuielile indirecte și poate transforma un an cu producție bună într-unul cu marje mici sau chiar pierderi, mai ales pentru fermele medii fără activități complementare. În acest context, ideea de „integrare” (folosirea cerealelor în ferme zootehnice sau procesare, pentru a vinde produse cu valoare adăugată, nu materie primă) rămâne, în practică, greu de finanțat fără „respiro” și capital, potrivit fermierului citat. Sudul a mutat suprafețe spre grâu, după pierderile din 2024–2025 În Olt, suprafața cultivată cu grâu a crescut la 160.000 de hectare, în detrimentul porumbului și al florii-soarelui, după doi ani de secetă severă . Păunescu spune că regretul major este reducerea porumbului într-un an care, până acum, a avut ploi favorabile prășitoarelor, după ce în anii anteriori pagubele la porumb au fost aproape totale în multe exploatații. În Dolj, directorul DAJ, Romulus Agapie, confirmă producții bune, dar pune scăderea prețului pe seama „supraproducției” și atrage atenția asupra costurilor de depozitare, care îi pot obliga pe fermieri să vândă rapid, la prețul „impus”. El amintește și riscurile meteo și operaționale din plin sezon (incendii, grindină, ploi care întârzie intrarea la recoltat), într-un an în care fermierii încă resimt pierderile mari din 2024 și 2025 la porumb și floarea-soarelui. [...]
