Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul Agriculturii cere plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate produsele agroalimentare, pe o perioadă de șase luni, potrivit Mediafax. Florin Barbu a făcut solicitarea luni, la Bacău, în contextul în care plafonarea actuală pentru alimentele de bază expiră pe 31 martie.
Ministrul a cerut prelungirea măsurii și extinderea ei dincolo de lista de produse de bază, argumentând că schema propusă de PSD nu ar afecta retailerii. În explicația sa, plafonul de 20% ar reprezenta „profit net calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte”.
„Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%?”
Barbu a invocat date prezentate la guvern ca fiind ale Consiliului Concurenței, conform cărora, în perioada plafonării, prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33%. El a avertizat că, pe fondul scumpirilor la energie, gaze și combustibili, eliminarea plafonului ar putea avea efecte directe asupra consumatorilor.
Tot luni, ministrul a anunțat și un act normativ pentru sectorul vegetal, care ar permite fermierilor să cumpere 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Barbu a criticat mecanismul actual, susținând că rambursarea accizei se face cu întârzieri de șapte-opt luni, iar restituirea TVA poate veni după trei luni sau chiar după un an, în urma inspecțiilor fiscale.
Recomandate
BNR indică faptul că plafonarea adaosului comercial la alimente a ajutat la temperarea inflației , iar agricultura și industria alimentară au contribuit la reducerea presiunilor din balanța comercială, potrivit Mediafax , care citează cel mai recent Raport asupra inflației al Băncii Naționale a României. În raport, banca centrală arată că grupa de bunuri care a susținut cel mai mult dinamica pozitivă a exporturilor a fost cea a materiilor prime agricole, cu un avans de +13,9% , pus pe seama recoltei bune din 2025. În paralel, investițiile din ultimii ani în sectorul primar și în prelucrare au fost asociate cu creșterea livrărilor externe pentru unele produse procesate. Un exemplu menționat este industria alimentară, unde „dinamica cifrei de afaceri externe” a urcat până la circa 15% , fiind descrisă drept una dintre puținele excepții într-un context mai slab pentru exporturile de bunuri industriale. Ce înseamnă pentru piața alimentară și pentru fermieri În același material este citat Florin Barbu , fost ministru al Agriculturii, care leagă scăderea deficitului comercial de investițiile din ferme și din fabricile de procesare și susține că plafonarea adaosului comercial ar trebui menținută și extinsă, invocând date ale INS și concluzii din raportul BNR. Cadrul de reglementare: măsura rămâne în vigoare până la final de 2026 Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost prelungită de Parlament până la 31 decembrie 2026 , conform informațiilor din articol. Pentru companiile din lanțul alimentar, prelungirea înseamnă continuitate în regulile de formare a prețurilor la produsele vizate, într-un context în care banca centrală pune accent pe rolul prețurilor la alimente în temperarea inflației. [...]
Guvernul pune pe masă un sprijin de până la 300 euro/ha pentru cartoful de consum , într-o schemă de „ ajutor de minimis ” cu buget total de 26,625 milioane de lei, menită să reducă presiunea costurilor și a importurilor asupra producătorilor, potrivit Mediafax . Schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producției de cartof de consum” a fost aprobată în ședința de Guvern de vineri, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Ajutorul se acordă „proporțional cu suprafața efectiv cultivată”. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a justificat plafonul sprijinului prin constrângerile bugetare și a indicat miza operațională: lansarea programului înainte de recoltare, cu înscriere și verificare rapide, pe fondul costurilor de producție în creștere și al „provocărilor generate de importuri”. „Aceasta a fost suma maximă pentru care am putut obține aprobarea bugetului necesar, ca producătorii de cartofi să nu rămână fără sprijin şi în acest an.” Cine poate primi banii și ce condiții trebuie îndeplinite Programul se adresează, conform comunicatului Ministerului Agriculturii citat în articol, următoarelor categorii: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale și familiale; producători agricoli persoane juridice. Pentru a beneficia de sprijin, solicitanții trebuie să îndeplinească simultan condițiile menționate în actul normativ: să cultive minimum 0,3 hectare cu cartof de consum; să obțină o producție de cel puțin 12 tone/ha; să fie înscriși în Registrul agricol; să facă dovada valorificării producției prin documente justificative. Plafon pe firmă și posibilă reducere a cuantumului Schema este încadrată la „ajutor de minimis” (sprijin de stat de valoare mică, plafonat pe beneficiar). Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau „întreprinderi unice” nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) în ultimii trei ani, potrivit comunicatului citat. Dacă solicitările depășesc bugetul alocat, cuantumul pe hectar va fi redus proporțional. [...]
Seceta din Renania de Nord–Westfalia împinge fermele spre al doilea an de pierderi , cu producții mai mici la porumb și cartofi și costuri care, în unele cazuri, depășesc veniturile din vânzarea legumelor, potrivit Focus . Fermierii avertizează că, fără ploi consistente în perioada imediat următoare, presiunea financiară se va accentua. În landul german, plantele sunt „subnutrite de săptămâni”, spune Erich Gussen, președintele Asociației Agricole Renane . El arată că, la porumb, pierderile sunt cele mai mari, iar la cartofi se așteaptă mai puțini tuberculi și de dimensiuni mai mici; în unele zone, porumbul crește chiar fără știuleți. Producții mai mici și venituri sub așteptări Gussen afirmă că, pentru cartofi și porumb, „orice ajutor vine deja prea târziu”, iar fermele obțin randamente semnificativ mai mici decât estimaseră inițial. Impactul nu se vede doar în vânzările directe, ci și în alte segmente ale activității agricole, unde lipsa producției reduce resursele disponibile. La cereale, situația este mai puțin severă, însă tot negativă: bilanțul de recoltă al asociației fermierilor indică un recul de 9% al producției față de anul trecut. Pentru sfecla de zahăr, Gussen spune că mai există speranțe, în funcție de cantitatea de precipitații din următoarele săptămâni. Efect în lanț: furaje insuficiente și costuri în creștere Pe pășuni se văd „mai multe fire maro decât verzi”, iar iarba rămasă abia mai ajunge ca hrană pentru vaci, potrivit lui Jan-Malte Wichern, purtător de cuvânt al Camerei Agricole din NRW . Unele ferme de lapte au început deja să folosească stocurile de fân pentru iarnă și se așteaptă să cumpere furaje suplimentare în lunile următoare. În paralel, fermierii reclamă o presiune financiară acumulată: prețuri de producător în scădere, costuri mai mari cu energia și personalul, iar seceta agravează o situație deja tensionată. Măsuri cerute și sprijin promis de guvern Asociația Fermierilor Germani cere intervenția guvernului federal, inclusiv: măsuri de sprijin financiar pentru achiziția de îngrășăminte pentru anul viitor; reducerea taxei pe motorină, pe fondul consumului ridicat de combustibil al utilajelor folosite la irigații și recoltare. Ministrul federal al Agriculturii, Alois Rainer, a promis ajutor după bilanțul de recoltă 2026: plățile directe ar urma să crească anul viitor de la 4,1 miliarde euro (aprox. 20,5 miliarde lei) la 4,9 miliarde euro (aprox. 24,5 miliarde lei). Diferențe regionale: Westfalia-Lippe, sub pragul obișnuit de ploi Efectele variază în funcție de zonă. În Westfalia, până la mijlocul lui iunie a plouat peste medie, dar situația actuală rămâne „îngrijorătoare”, potrivit lui Frauke Froning, purtătoare de cuvânt a Asociației Agricole Westfalia-Lippe. În iulie, precipitațiile au fost doar 36% din nivelul obișnuit. În regiunile cu soluri mai nisipoase, precum zona Renaniei din jurul Dormagen și Köln și câmpia Köln–Aachen, situația este descrisă ca fiind și mai critică, după lipsa ploilor din iulie, când solul a rămas cu prea puțină apă pentru plante. [...]
Peste 15.000 de vizitatori la prima ediție AgroMaramureș indică un apetit în creștere pentru investiții și modernizare în agricultură , într-un moment în care fermierii reclamă lipsa forței de muncă specializate și accelerează adoptarea tehnologiilor digitale, potrivit Agerpres . Târgul a avut loc sâmbătă și duminică, la marginea unei păduri dintre localitățile Tulghieș și Mireșu Mare , în județul Maramureș. Evenimentul a reunit expoziții de animale (vaci, oi, bivoli, cai, dar și animale mici), utilaje agricole „de ultimă generație”, producători de gastronomie locală și meșteri populari, plus o zonă de echitație, conform descrierii făcute de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, într-o postare video pe Facebook. Tehnologie, digitalizare și presiunea pe competențe Unul dintre fermierii prezenți, Florin Lazăr, a spus că agricultura din România trece printr-o schimbare de generație și de percepție, pe fondul mecanizării și al utilizării tot mai avansate a tehnologiei. În același timp, el a atras atenția asupra deficitului de personal calificat pentru diverse activități din agricultură. „Avem nevoie de mecanizatori agricoli cu capacitate de învățare, de școală, pentru că IA și-a făcut loc și aici. Începem să arăm, discuim și cultivăm la nivel de laser și GPS.” În cadrul târgului au avut loc discuții despre tehnologie, digitalizare, finanțări europene și „soluții concrete pentru problemele agrare”, mai notează sursa. Ce proiecte și inițiative au fost puse pe masă Pe agenda discuțiilor a fost menționat și viitorul centru de colectare legume-fructe din Mireșu Mare, fără ca materialul să ofere detalii despre calendar sau finanțare. Totodată, târgul a fost prezentat ca un prilej de relansare pentru produse alimentare certificate sub brandul „Bun de Maramureș”. Primarul comunei Mireșu Mare, Ioan Mătieș, a susținut necesitatea multiplicării evenimentului la nivel regional sau național. [...]
România intră în 2026 cu volume agricole record, iar asta schimbă direct balanța exporturilor și poziția Portului Constanța în regiune , în condițiile în care o parte importantă a Europei a fost lovită de secetă, potrivit Adevărul . Cezar Gheorghe , expert în agricultură la AGRIColumn, pune rezultatul pe seama precipitațiilor acumulate aproape zece luni, a adaptării fermierilor după anii secetoși 2020–2025 și a schimbării structurii culturilor spre cele de toamnă. „Niciodată în istoria sa, România nu a avut asemenea volume la grâu, orz și rapiță.” În analiza expertului, „povestea” începe din septembrie 2025, când precipitațiile au venit constant și în cantități ridicate, continuând iarna (inclusiv sub formă de zăpadă) și în primăvară, până în jurul datei de 10 iulie 2026. Seceta și temperaturile ridicate s-au instalat mai puternic abia după această perioadă, ceea ce a permis stocarea apei în sol și a protejat culturile în fazele critice. Ce a împins producțiile în sus: apă în sol și schimbări de strategie la fermieri Pe lângă factorul meteo, Gheorghe indică două adaptări operaționale cu efect direct în producție și costuri: însămânțări de toamnă împinse mai târziu , pentru a prinde precipitațiile din octombrie–noiembrie; expertul spune că au existat și economii prin reducerea utilizării insecticidelor la rapiță și a tratamentelor pentru dăunători la grâu; mai multă suprafață pentru grâu, orz și rapiță , în detrimentul porumbului și soiei de primăvară. Evoluția nu a fost uniformă: vestul țării (Arad, Timiș, Bihor) a resimțit mai puternic seceta și căldura, însă, „în plan general”, restul țării a beneficiat de acumularea de precipitații pe parcursul a circa 10 luni. Cifrele sezonului: record la rapiță și creșteri la culturile de toamnă Datele prezentate de expert indică următoarele volume (comparativ cu sezonul precedent): grâu: 13,4 milioane tone (de la 13 milioane tone); rapiță: 3,52 milioane tone (de la 2,8 milioane tone); orz: 3,4 milioane tone (de la 3 milioane tone). În paralel, porumbul a pierdut masiv la suprafață , de la o medie de 2,65 milioane hectare (2017–2022) la 1,6 milioane hectare în acest sezon. Expertul spune că reducerea a dus la o concentrare a porumbului în fermele cu acces la irigații, ceea ce ar susține performanța culturii: estimarea indicată este de 7,8–8 milioane tone , cu recoltarea dependentă de epoca de semănat și de hibrizii folosiți. La floarea-soarelui, suprafața a crescut ușor la 1,17 milioane hectare (de la 1,1 milioane hectare), iar estimările pentru producție sunt de 2,6–2,7 milioane tone , cu recoltarea „în câteva zile”, conform expertului. De ce contează economic: exporturi mari, dar și costuri care „taie” din câștig Gheorghe afirmă că, în context european, România ar fi singura țară care a crescut volumele , în timp ce alte state au redus producțiile pe fondul secetei. Dă exemplul Franței, unde proiecția la porumb ar fi coborât de la 13 milioane tone la 7 milioane tone, pe fondul secetei și al reducerii suprafeței. Pe partea de prețuri, expertul spune că există creșteri, însă și costurile au urcat, inclusiv pe fondul „ crizei din Hormuz ”, cu impact asupra îngrășămintelor și combustibilului. În plus, menționează efecte din bazinul Mării Negre, unde exporturile Ucrainei și Rusiei ar fi afectate de atacuri asupra terminalelor și navelor comerciale. În acest context: la rapiță , expertul indică o diferență pozitivă de 50–60 euro/tonă (aprox. 250–300 lei/tonă) pe fondul legăturii cu biocombustibilii și cotațiile petrolului; la grâu , menționează un avantaj de 50–60 dolari/tonă (aprox. 225–270 lei/tonă) față de marfa ucraineană sau rusească. Totuși, avantajele nu se văd integral la fermieri, deoarece costurile logistice au crescut: combustibilul și „penuria” creată prin dirijarea trenurilor și autocamioanelor către fluxurile ucrainene ar reduce marjele la „prima verigă” a lanțului. Exporturile: România își consolidează rolul, dar rămâne problema valorii adăugate Expertul afirmă că România a încheiat al doilea an consecutiv pe primul loc în UE27 la exporturi pentru mai multe categorii (grâu, porumb, rapiță, semințe de floarea-soarelui și cumulat grâu–orz–porumb), ceea ce ar consolida poziția țării și a Portului Constanța, în condițiile unui consum intern limitat și ale unor volume mari. În același timp, el avertizează asupra unei limite structurale: România nu ar reține suficientă valoare adăugată din oleaginoase (rapiță și floarea-soarelui). Ca indicator al ritmului de început de sezon, Gheorghe spune că, de la 1 iulie, România ar fi exportat deja 2,35 milioane tone grâu , 1,6 milioane tone orz și 0,8 milioane tone rapiță . [...]
Șofranul „Krokos Kozanis” își justifică prețul printr-un lanț de muncă manuală și control strict al originii , ceea ce îl transformă într-un produs agricol de nișă cu valoare mare pe gram și cu protecție europeană împotriva imitațiilor, potrivit Stirile Pro TV . Krokos Kozanis este șofranul produs în regiunea Kozani (Macedonia de Vest, nordul Greciei), obținut din stigmatele roșii ale florii Crocus sativus . Fiecare floare are doar trei astfel de fire, iar cantitatea rezultată este mică raportat la volumul de muncă necesar, ceea ce explică de ce șofranul este vândut, de regulă, în ambalaje de câteva grame. De ce contează economic: raritate + muncă manuală = cost ridicat pe gram Elementul central care împinge prețul în sus este recoltarea și procesarea greu de mecanizat. În material se arată că pentru aproximativ un kilogram de șofran uscat pot fi necesare între 150.000 și 170.000 de flori, culese una câte una, iar stigmatele sunt desprinse manual pentru a rămâne intacte. Pe lângă recoltare, și etapele de după cules adaugă cost și timp: uscarea, sortarea și curățarea pot dura între 20 și 60 de zile, iar pregătirea loturilor care ajung la cooperativă continuă până spre sfârșitul lunii martie. În această perioadă sunt urmărite inclusiv aspecte precum umiditatea (pentru a evita deteriorarea și mucegaiul), puritatea și uniformitatea firelor. Protecția de origine (PDO) și rolul cooperativei: barieră împotriva „șofranului generic” Șofranul se cultivă și în alte țări, însă denumirea „ Krokos Kozanis PDO ” (denumire de origine protejată) poate fi folosită doar pentru produsul provenit din zona recunoscută oficial, cu reguli de origine, producție și procesare. Detaliile despre schema europeană sunt prezentate și de Comisia Europeană, prin pagina dedicată produsului, citată în material (Agriculture.ec). În cazul Krokos Kozanis, producția este strâns legată de cooperativa locală, care colectează șofranul de la cultivatori, îl verifică, îl ambalează și îl distribuie. Acest sistem urmărește păstrarea unei calități constante și reducerea riscului ca produsul să fie amestecat sau vândut sub o denumire înșelătoare. Pentru cumpărători, indiciile considerate cele mai sigure sunt: denumirea completă „Krokos Kozanis”; marcajul PDO; ambalajul sigilat. Un calendar agricol strâns: fereastră scurtă de recoltare Recoltarea începe, de obicei, la mijlocul lunii octombrie, când are loc înflorirea, descrisă ca fiind scurtă, de aproximativ 20–25 de zile. În acest interval, florile sunt culese manual de dimineața devreme până aproape de apus, apoi sunt duse la spațiile de lucru pentru separare și curățare. Materialul explică și de ce șofranul este numit „Aurul Roșu”: firele uscate sunt roșii, dar în contact cu apă, lapte sau mâncare eliberează o nuanță galben-aurie puternică. Calitatea nu este dată doar de culoare, ci și de aromă, gust, puterea de colorare, puritate și nivelul de umiditate. [...]
