Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul Agriculturii cere plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate produsele agroalimentare, pe o perioadă de șase luni, potrivit Mediafax. Florin Barbu a făcut solicitarea luni, la Bacău, în contextul în care plafonarea actuală pentru alimentele de bază expiră pe 31 martie.
Ministrul a cerut prelungirea măsurii și extinderea ei dincolo de lista de produse de bază, argumentând că schema propusă de PSD nu ar afecta retailerii. În explicația sa, plafonul de 20% ar reprezenta „profit net calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte”.
„Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%?”
Barbu a invocat date prezentate la guvern ca fiind ale Consiliului Concurenței, conform cărora, în perioada plafonării, prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33%. El a avertizat că, pe fondul scumpirilor la energie, gaze și combustibili, eliminarea plafonului ar putea avea efecte directe asupra consumatorilor.
Tot luni, ministrul a anunțat și un act normativ pentru sectorul vegetal, care ar permite fermierilor să cumpere 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Barbu a criticat mecanismul actual, susținând că rambursarea accizei se face cu întârzieri de șapte-opt luni, iar restituirea TVA poate veni după trei luni sau chiar după un an, în urma inspecțiilor fiscale.
Recomandate
MADR propune motorină fără TVA și accize pentru fermieri , printr-un proiect de ordonanță de urgență pus în transparență decizională, potrivit Mediafax . Inițiativa este prezentată în contextul scumpirii carburanților, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform proiectului, motorina la preț redus ar urma să fie folosită pentru lucrările agricole mecanizate din sectorul vegetal. Măsura este propusă pentru anul 2026 și vizează un consum standard de 78 de litri pe hectar. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat publicarea proiectului și mecanismul propus, într-o postare pe Facebook. „Există soluții pentru ca fermierii să poată achiziționa motorină mai ieftină! Am pus în transparență decizională mecanismul prin care motorina folosită în agricultură să poată fi achiziționată direct de la pompă, fără accize și fără TVA” Sprijinul ar urma să fie acordat pe baza adeverințelor eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ( APIA ). În nota de fundamentare, MADR arată că, pe fondul evoluțiilor de pe piețele internaționale ale petrolului, prețurile la motorină au crescut „cu 25% până la 50% într-un interval scurt”, cu efect direct asupra prețurilor la pompă din România. Ministerul mai argumentează că motorina reprezintă între 19% și 30% din costurile totale ale fermierilor, iar lucrările mecanizate pot ajunge la 40%–59% din costurile unei culturi. În lipsa unei intervenții rapide, MADR avertizează asupra unor riscuri precum distorsionarea piețelor agricole, creșterea vulnerabilității financiare a fermierilor, dificultăți la plata obligațiilor contractuale, supraîndatorare, încetarea activității și abandonul terenurilor, cu posibile „falimente în lanț”. [...]
Guvernul reduce doar la benzină procentul minim de biocarburant , iar la motorină păstrează pragul actual, potrivit Agrointeligența – AGROINTEL.RO , într-o decizie care contează direct pentru fermierii ce cultivă rapiță, materie primă importantă pentru biocarburanți. Ministerul Energiei a publicat luni seara proiectul de ordonanță de urgență pentru introducerea stării de urgență pe piața carburanților. În forma finală anunțată în articol, Executivul aplică reducerea procentului minim de biocarburant doar la benzină, unde pragul scade de la minimum 6,5% la minimum 2%. La motorină, nivelul minim rămâne de 8%. „De asemenea, conform noilor reglementări, operatorii economici pot comercializa pe teritoriul României benzină cu un conținut de biocarburant de minim 2% în volum.” Publicația notează că Guvernul României urmează să aprobe marți, 24 martie 2026, o ordonanță de urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației. Conform documentului consultat de Agrointeligența, măsura centrală vizează plafonarea adaosului comercial. Pentru următoarele șase luni, adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora ar urma să fie limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în 2025 de fiecare operator economic din lanț (producție, import, distribuție, comercializare). Pentru firmele înființate în 2026 și pentru cele din 2025 cu activitate sub 12 luni, plafonul se raportează la media corespunzătoare perioadei efective de activitate. OUG ar institui situația de criză pe o perioadă de 6 luni, până la finalul lunii septembrie, cu posibilitate de prelungire din 3 în 3 luni. [...]
Un proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR propune un ajutor de 12 euro pe familie de albine , potrivit Mediafax . Măsura este prezentată ca un sprijin pentru acoperirea costurilor cu hrana albinelor și menținerea stupinelor, pe fondul mortalității ridicate și al cheltuielilor în creștere din sector. Inițiatorii susțin că apicultorii se confruntă cu pierderi de efective și cu presiunea importurilor de miere mai ieftină din afara Uniunii Europene, pe care le descriu drept o sursă de concurență neloială pentru producția locală. În acest context, valorificarea producțiilor autohtone ar fi afectată, iar veniturile apicultorilor ar fi puse sub presiune. Un argument central al proiectului este că sprijinul existent nu acoperă toate costurile esențiale, în special hrana familiilor de albine în perioadele fără cules. Autorii arată că intervențiile dedicate sectorului apicol din Planul Național Strategic (programul prin care se acordă subvenții în agricultură) nu includ aceste cheltuieli, deși ele sunt considerate o componentă importantă a activității apicole. Parlamentarii invocă și creșterea necesarului de hrană suplimentară, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, al secetei prelungite, al variațiilor bruște de temperatură și al reducerii resurselor melifere naturale. În lipsa unui sprijin pentru aceste costuri, ar crește riscul depopulării stupinelor și ar apărea pierderi economice, cu impact asupra producției de miere și a altor produse apicole. Proiectul prevede acordarea anuală a ajutorului, timp de trei ani, pentru producția autohtonă, cu finanțare de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii. Schema ar urma să poată fi aplicată după autorizarea de către Comisia Europeană, iar beneficiarii ar trebui să fie înregistrați oficial, să aibă stupine autorizate și să desfășoare activitatea legal, fără situații de insolvență sau faliment. [...]
Prohibiția pescuitului la șalău și biban a intrat în vigoare în Delta Dunării , vineri, în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), potrivit AGERPRES . Măsura vine după ce pescuitul știucii a fost interzis la începutul lunii februarie. Cele trei specii ar urma să poată fi capturate din nou la finalul prohibiției generale a pescuitului în România, după data de 7 iunie. Conform unui anunț al Administrației RBDD, publicat pe pagina instituției de pe o rețea socială, șalăul și bibanul, la fel ca știuca, își încep reproducerea mai devreme decât multe alte specii (de exemplu ciprinidele). Din acest motiv, capturarea lor este interzisă înainte de intrarea în vigoare a ordinului general de prohibiție la nivel național. Actul normativ aprobat de Ministerul Mediului și de Ministerul Agriculturii stabilește că prohibiția pescuitului în România începe în habitatele piscicole naturale la 9 aprilie, iar în apele care constituie frontieră de stat la 24 aprilie. Reluarea activității este prevăzută pentru 8 iunie. În RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ la știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. [...]
Guvernul a aprobat continuarea subvenției la motorina folosită în agricultură , potrivit AgroInfo . Decizia a fost luată în ședința din 19 martie 2026, printr-o hotărâre de completare a HG nr. 1174/2014, iar Ministerul Agriculturii a anunțat că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate demara plățile. Actul normativ asigură continuitatea schemei de ajutor de stat care reduce costul motorinei utilizate în agricultură, prin rambursarea unei părți din acciză. Măsura vizează susținerea lucrărilor mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, cu actualizarea nivelului subvenției la legislația fiscală în vigoare. Pentru plățile aferente perioadei iulie 2025 – decembrie 2025, Guvernul a alocat 620.000.000 lei din bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2026. În 2026, diferența de acciză care se returnează fermierilor sub formă de rambursare este de 2,697 lei/litru, mai arată sursa citată. Rata accizei reduse a fost stabilită la 106,72 lei/1.000 litri, reprezentând conversia în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1.000 litri, la cursul de 5,0821 lei pentru 1 euro (stabilit la 1 octombrie 2025). Subvenția se acordă ca diferență între acciza standard din Codul Fiscal (2.804,29 lei/1.000 litri) și rata accizei reduse pentru sectorul agricol, iar plățile vor fi procesate de APIA în limita bugetului aprobat. [...]
România vrea să înceapă exportul de cereale și carne de porc în China , după o întâlnire a ministrului Agriculturii, Florin Barbu , cu reprezentanții COFCO și WH Group, la sediul Ambasadei României din Republica Populară Chineză, potrivit Ziarul Financiar . COFCO este al doilea cel mai mare trader de cereale din România, iar WH Group deține Comtim, cel mai mare crescător de porci din România. Ministrul a spus că discuțiile cu WH Group au vizat dezvoltarea colaborărilor între companii mari din China, fermierii români și procesatorii locali, cu obiectivul ca „valoarea adăugată să rămână în țară”. În același context, Barbu a afirmat că România „trebuie să exporte mai mult, să proceseze mai mult și să câștige mai mult din propria producție agricolă”. Pe partea de cereale, Barbu a precizat că ANSVSA a transmis oficial documentația tehnică pentru autorizarea exportului, pas necesar pentru deschiderea pieței chineze. Ținta anunțată este ca, după campania de recoltare din vara lui 2026, o parte importantă din cerealele produse în România să meargă la export în China. În mod obișnuit, România exportă cereale către Egipt, Iordania, Orientul Mijlociu, dar și în state europene precum Spania și Germania, în condițiile în care este pe locul al patrulea în topul producătorilor de cereale din UE. În paralel, pe 18 martie 2026 au fost semnate protocoalele de export dintre România și China pentru carne de pasăre tratată termic, produse lactate și produse acvatice. ZF notează că, în 2025, exporturile de carne de pasăre au crescut cu 45% în volum, până la 156 milioane kg, și cu 57% în valoare, până la 421 milioane euro, pe baza datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică. Pentru carnea de porc, România are în prezent interdicție la export din cauza pestei porcine africane (PPA), însă negocierile vizează două direcții: exportul de carne supusă unor tratamente de reducere a riscului de PPA și exportul de carne congelată pe baza principiului regionalizării (din zone fără cazuri în ultimele 12 luni). Județele menționate ca fiind fără PPA în ultimele 12 luni sunt Bihor, Brașov, Dâmbovița, Hunedoara și Vâlcea, iar partea chineză și-a exprimat interesul pentru un audit și trimiterea unei delegații în România pentru evaluarea unităților de producție. În acest context, Barbu a afirmat că „în maximum două luni” ar urma să înceapă exportul de cereale și că există discuții avansate pentru exporturi de carne de porc și produse procesate din porc. Pe 17 martie 2026, ministrul a semnat în China un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în agricultură, care include facilitarea exportului de carne de pasăre tratată termic, lactate, produse acvatice, cereale și produse procesate din carne de porc. În plan comercial, ZF arată că în 2024 exporturile totale ale României în China au fost de 720 milioane euro, în timp ce importurile au ajuns la 7,8 miliarde euro, de circa zece ori mai mult, pe baza calculelor publicației folosind date INS. [...]
