Știri
Știri din categoria Agricultură
AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru sprijin de până la 200.000 euro pe fermă, anunță Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo. Documentația vizează domeniul de intervenție DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă” și stabilește condițiile în care fermierii pot obține finanțare nerambursabilă pentru realizarea de perdele naturale de protecție și alte elemente de peisaj menite să reducă impactul schimbărilor climatice.
Sprijinul se acordă pentru investiții neproductive realizate în cadrul exploatațiilor agricole, cu scopul de a proteja culturile de fenomene extreme precum vântul puternic, troienirea zăpezii sau seceta, dar și pentru creșterea biodiversității și a rezilienței fermelor.
Printre obiectivele asumate prin această măsură se numără:
Beneficiarii sunt fermierii organizați sub forme juridice, cu excepția persoanelor fizice.
| Element | Detalii |
|---|---|
| Valoare maximă/proiect | 200.000 euro |
| Intensitate sprijin | până la 100% din costurile eligibile |
| Tip finanțare | nerambursabilă |
Conform informațiilor publicate la 16 februarie 2026, sprijinul public poate acoperi integral cheltuielile eligibile ale proiectului, ceea ce face intervenția una dintre cele mai avantajoase linii dedicate investițiilor cu impact de mediu din actualul cadru financiar.
Publicarea Ghidului solicitantului clarifică astfel condițiile de accesare și deschide drumul pentru depunerea proiectelor, într-un context în care presiunea climatică asupra agriculturii românești este tot mai vizibilă.
Recomandate
Cultivatorii de usturoi au la dispoziție doar 10 zile pentru a cere ajutorul de 3.000 euro/hectar , după intrarea în vigoare a noii scheme de sprijin, potrivit AGRO TV . Miza este una operațională: fereastra de înscriere este foarte scurtă, iar cererile trebuie depuse rapid pentru a nu pierde finanțarea. Schema este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 402/2026 , care aprobă „Ajutorul de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de usturoi”. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 444 din 26 mai 2026 și intră în vigoare în prima zi lucrătoare după publicare, adică miercuri, 27 mai 2026. Termen-limită: 10 zile de la intrarea în vigoare Conform hotărârii, cererea de înscriere în program trebuie depusă în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare. În practică, asta înseamnă că producătorii trebuie să se mobilizeze imediat, deoarece depășirea intervalului îi poate lăsa fără acces la sprijin. Cât este sprijinul și pentru ce suprafață se acordă Ajutorul financiar este de 3.000 euro/hectar (aprox. 15.000 lei/hectar). Sprijinul se acordă pentru o suprafață cumulată de maximum 6 hectare/beneficiar , iar suprafața minimă eligibilă este de 3.000 mp , potrivit informațiilor comunicate anterior de Ministerul Agriculturii, citate de publicație. Unde se depun cererile Pentru a beneficia de ajutor, fermierii trebuie să depună cererea de înscriere la: direcțiile pentru agricultură județene; direcția pentru agricultură a municipiului București. Programul vizează susținerea producției de usturoi, în contextul în care fermierii au invocat nevoia de sprijin pentru acoperirea costurilor de producție și menținerea culturilor autohtone pe piață. În lipsa depunerii cererii în termenul stabilit, producătorii riscă să piardă sprijinul. [...]
România cere deblocarea rapidă a banilor europeni din rezerva de criză pentru a limita închiderile de ferme , pe fondul scumpirii îngrășămintelor și al problemelor din mai multe sectoare agroalimentare, potrivit Economica . Vicepremierul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a condus marți delegația României la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish) , la Bruxelles. Miza, din perspectiva autorităților române, este ca sprijinul să vină cu „aplicabilitate imediată”, nu doar din bugete naționale, în condițiile în care agricultura europeană se confruntă simultan cu creșterea costurilor de producție (energie, combustibil, îngrășăminte), perturbări pe piața laptelui și fenomene climatice extreme, în special seceta. „Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin şi de măsuri cu aplicabilitate imediată. (…) Planul de acţiune pentru fertilizanţi este absolut necesar; trebuie să vedem însă şi aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naţionale, fiind nevoie şi de o finanţare europeană adecvată”, a declarat Tanczos Barna, potrivit unui comunicat al MADR. Presiunea îngrășămintelor și criza laptelui, în centrul discuțiilor Un punct principal pe agenda miniștrilor a fost aprovizionarea cu îngrășăminte și nivelul prețurilor din UE, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului de acțiune pentru fertilizanți. România a cerut ca acest plan să fie urmat rapid de alocări din rezerva de criză. În același timp, România, alături de alte state, a solicitat Comisiei „mobilizarea imediată” a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români afectați de criza laptelui la nivel european. Delegația României a susținut și sprijinirea fermierilor loviți de fenomene climatice extreme. Sectoare semnalate ca vulnerabile și riscuri din comerțul extern Ministrul a indicat dificultăți majore pentru România în mai multe zone: sectorul vegetal; sectorul suin; sectorul laptelui; sectorul ovin. Separat, Tanczos Barna a cerut monitorizarea atentă a implementării Acordului interimar UE–Mercosur , invocând riscul unui impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv asupra României, mai ales în zootehnie. El a susținut că evaluarea impactului ar trebui făcută și la nivelul piețelor naționale și că măsurile de salvgardare (instrumente care permit intervenții rapide pentru limitarea efectelor importurilor) trebuie să poată fi aplicate cu celeritate. Alte teme pe agenda AgriFish Pe lângă finanțare și comerț, reuniunea a inclus și: solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, pe motiv de impact asupra pisciculturii; discuții despre regula N+2 în PS PAC 2023–2027; etichetarea originii produselor alimentare; gestionarea durabilă a pădurilor. [...]
Sute de oieri reclamă restanțe de peste 10 milioane de euro la exporturi , o situație care pune presiune directă pe lichiditatea fermelor și pe capacitatea lor de a-și finanța furajarea și activitatea curentă, potrivit AGRO TV . Constanța Ștefan , președinta Asociației Țara Loviștei, susține că mai mulți crescători așteaptă de peste un an și jumătate plata pentru animalele vândute către intermediari sau firme implicate în transporturi pentru piețe externe, inclusiv Algeria . În multe cazuri, plata ar fi fost promisă la termene de 10, 20 sau 40 de zile, însă banii nu ar fi ajuns nici după mai bine de un an. Blocaj de numerar într-un sector deja sub presiune Reprezentanta oierilor descrie situația ca fiind „extrem de gravă”, în condițiile în care fermierii ar fi fost nevoiți să vândă animale pe fondul secetei, al costurilor ridicate cu furajele și al problemelor sanitar-veterinare care au afectat sectorul ovin. „Avem o problemă extraordinar de serioasă. Sunt sute de fermieri care au vândut animalele către firmele de transport care duc animalele în Algeria și nu au primit banii. Avem bani de primit de peste un an și jumătate.” Cine ar purta responsabilitatea, potrivit asociației Potrivit Constanței Ștefan, fermierilor li s-ar transmite că plățile întârzie pentru că banii nu au fost încasați de exportatori sau ajung greu, însă aceste explicații nu i-ar mai convinge pe crescători. Ea afirmă că responsabilitatea ar aparține celor care au cumpărat animalele de la fermieri și le-au valorificat ulterior pe piețele externe. „Li se spune oamenilor că nu au primit banii, mai așteptați, că vin greu. Eu nu cred.” Dimensiunea restanțelor: „peste 10 milioane de euro” Lidera asociației susține că nu ar fi vorba despre cazuri izolate, ci despre o situație extinsă, care ar viza „sute de oameni”, iar suma restantă ar depăși 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) la nivelul fermierilor afectați. „Dacă ar fi unul, doi, trei, ar fi, dar sunt sute de oameni, peste 10 milioane de euro de încasat de către fermierii din România de la cei care au vândut animale în străinătate.” [...]
Aproape 100.000 de fermieri riscă să piardă subvențiile dacă nu depun cererea APIA până la 5 iunie 2026 , iar agenția anunță că după acest termen-limită nu mai pot fi înregistrate solicitări, potrivit AGRO TV . APIA a transmis vineri, într-o postare pe Facebook, un avertisment către fermieri: „Nu amânați depunerea cererii!”, reamintind că termenul final pentru Campania 2026 este 5 iunie 2026. Unde este blocajul: cereri mai puține decât anul trecut Conform unui comunicat al APIA remis redacției AgroTV, până la data publicării informației fuseseră depuse 609.365 de cereri de plată , pentru o suprafață de 7.382.439,95 hectare . Prin comparație, anul trecut au fost depuse 708.012 cereri , pentru 9.875.710 hectare . Din acest decalaj, publicația estimează că încă mai sunt circa 100.000 de fermieri care trebuie să depună cererile, pentru aproximativ 2,5 milioane de hectare . Măsuri operaționale: APIA lucrează și sâmbătă Pentru a accelera depunerile în ultima săptămână, conducerea agenției a decis ca activitatea de primire a cererilor să continue și sâmbătă, 30 mai , mai arată sursa citată. APIA recomandă, totodată, ca fermierii să respecte programările stabilite și să finalizeze depunerea cererilor în timp util. Ce trebuie să facă fermierii Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația AGI Online , precizează articolul. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a transmis că accesarea sprijinului financiar din Politica Agricolă Comună depinde de depunerea cererii de plată, ca prim pas pentru obținerea finanțării. [...]
Sectorul agricol și-a erodat masiv profitabilitatea, pe fondul unui șoc combinat de prețuri și costuri , iar multe firme au ajuns să funcționeze cu lichiditate insuficientă: între 2022 și 2025, cifra de afaceri a producătorilor a scăzut cu 28,6% (de la 43,2 la 30,9 miliarde lei), iar profitul net s-a prăbușit cu 70%, potrivit Economedia , care citează o analiză sectorială realizată de Infinexa . Problema nu este doar una de rezultate contabile: la finalul lui 2024, 66% dintre companiile agricole funcționau cu capital de lucru negativ, ceea ce indică presiune directă pe plăți curente și pe finanțarea activității (stocuri, inputuri, salarii). Ce a împins sectorul în criză: prețuri în cădere, costuri în urcare Analiza indică o deteriorare rapidă a raportului dintre prețurile de vânzare și costurile de producție. Prețul grâului a coborât de la un vârf de 435 euro/tonă în 2022 la sub 210 euro/tonă în 2025, în timp ce inputurile au devenit semnificativ mai scumpe. În paralel: îngrășămintele s-au scumpit cu 344% în doi ani; costul per hectar la porumb s-a dublat. Presiune suplimentară: importuri și secetă prelungită Peste șocul economic s-au suprapus doi factori care au redus și mai mult puterea de negociere și capacitatea de producție. Importurile de cereale ucrainene au crescut de 20 de ori în 2022, ceea ce, potrivit analizei, a slăbit poziția fermierilor locali în piață. Pe partea climatică, România a avut 41 de luni consecutive de secetă în perioada 2022–2025, descrisă drept cea mai lungă din istoria recentă, cu efecte severe asupra producției. Efecte în lanț: nici traderii nu au fost ocoliți Dificultățile nu s-au limitat la producători. Traderii au înregistrat o contracție a veniturilor de peste 41%, iar marjele brute au coborât sub 1%, semn că presiunea pe prețuri și volatilitatea au afectat întregul lanț comercial. Un element structural suplimentar menționat în analiză este că, din 2025, România nu mai are producție internă de îngrășăminte, după închiderea Azomureș , ceea ce crește dependența de importuri într-un moment de costuri ridicate. [...]
APIA a început plățile pentru renta viageră agricolă 2025, virând 12.008.615 lei către 8.162 de beneficiari , potrivit AGRO TV . Sumele sunt achitate prin centrele județene ale agenției, după vizarea carnetelor de rentier agricol și autorizarea la plată. Conform comunicatului citat, în perioada 1 martie–27 mai 2026 au fost vizate la nivel național 14.222 de carnete de rentier agricol. În același interval, APIA a autorizat la plată 12.475 de beneficiari, dintre care: 12.070 rentieri agricoli, pentru o sumă totală de 17.763.609 lei; 405 moștenitori, pentru o sumă totală de 287.515 lei. Termene-limită pentru documente și solicitări APIA precizează că rentierii agricoli (sau împuterniciții/mandatarii/curatorii acestora) pot transmite documentele necesare pentru acordarea rentei viagere agricole aferente anului 2025 până la 31 august 2026 . Pentru moștenitorii rentierilor decedați, plata rentei cuvenite până la data decesului poate fi solicitată prin depunerea documentelor justificative prevăzute de legislație, la orice centru județean APIA, până la 15 octombrie 2026 , inclusiv. Cum se face vizarea și când intră banii Viza anuală pe carnetele de rentier agricol poate fi solicitată: prin prezentare la sediile centrelor județene APIA (inclusiv Centrul Municipiul București); prin mijloace electronice de comunicații; prin poștă sau curier. Plata rentei viagere agricole se face într-o singură tranșă anuală, cel târziu până la 30 noiembrie 2026 , prin mandat poștal sau virament bancar, în funcție de opțiunea beneficiarului, mai arată instituția pe site-ul APIA . [...]
