Știri
Știri din categoria Agricultură
AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru sprijin de până la 200.000 euro pe fermă, anunță Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo. Documentația vizează domeniul de intervenție DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă” și stabilește condițiile în care fermierii pot obține finanțare nerambursabilă pentru realizarea de perdele naturale de protecție și alte elemente de peisaj menite să reducă impactul schimbărilor climatice.
Sprijinul se acordă pentru investiții neproductive realizate în cadrul exploatațiilor agricole, cu scopul de a proteja culturile de fenomene extreme precum vântul puternic, troienirea zăpezii sau seceta, dar și pentru creșterea biodiversității și a rezilienței fermelor.
Printre obiectivele asumate prin această măsură se numără:
Beneficiarii sunt fermierii organizați sub forme juridice, cu excepția persoanelor fizice.
| Element | Detalii |
|---|---|
| Valoare maximă/proiect | 200.000 euro |
| Intensitate sprijin | până la 100% din costurile eligibile |
| Tip finanțare | nerambursabilă |
Conform informațiilor publicate la 16 februarie 2026, sprijinul public poate acoperi integral cheltuielile eligibile ale proiectului, ceea ce face intervenția una dintre cele mai avantajoase linii dedicate investițiilor cu impact de mediu din actualul cadru financiar.
Publicarea Ghidului solicitantului clarifică astfel condițiile de accesare și deschide drumul pentru depunerea proiectelor, într-un context în care presiunea climatică asupra agriculturii românești este tot mai vizibilă.
Recomandate
Proiectul pentru motorină fără acciză destinată fermierilor este blocat în Guvern , potrivit Digi24 , iar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, avertizează că întârzierea ar putea genera pierderi de până la 3,7 miliarde de euro și un efect în lanț asupra agriculturii și industriei alimentare. Măsura ar permite fermierilor să cumpere direct de la pompă motorină fără acciză și TVA, într-un volum limitat, pentru a elimina întârzierile actuale la subvenții și birocrația excesivă. Inițiativa vizează simplificarea unui sistem considerat ineficient: fermierii depun în prezent cereri trimestriale și așteaptă chiar și 7-8 luni pentru deconturi; peste 2.000 de funcționari sunt implicați în proces; costurile administrative ajung la câteva milioane de euro anual. Noua schemă ar presupune un consum standard de 78 de litri pe hectar , accesibil prin adeverințe APIA sau tichete speciale, reducând astfel presiunea financiară asupra fermierilor în perioade critice. Riscurile invocate de Ministerul Agriculturii Florin Barbu susține că blocajul decizional poate avea consecințe imediate și severe: 3 milioane de hectare riscă să rămână neînsămânțate; pierderi de aproximativ 600 de milioane de euro din subvenții europene; impact total estimat de 3,7 miliarde de euro în economie; reducerea producției în industria alimentară cu circa 30% ; până la 120.000 de locuri de muncă ar putea fi afectate. Ministrul afirmă că fermierii evită să investească în culturile de primăvară, preferând să păstreze resursele pentru recoltarea celor de toamnă, considerate mai sigure în actualul context economic. Blocaj administrativ și tensiuni în Guvern Proiectul a fost transmis spre avizare, însă Ministerul Finanțelor nu a oferit încă un răspuns, iar Barbu susține că solicitările de discuții la nivel guvernamental au rămas fără reacție timp de peste o lună. În paralel, lideri politici atrag atenția că întârzierea ar putea duce la pierderea unei părți semnificative din suprafața agricolă cultivată în 2026. În lipsa unei decizii rapide, Ministerul Agriculturii avertizează că efectele nu se vor limita la fermieri, ci vor afecta întreg lanțul agroalimentar, de la producție la procesare și piața muncii. [...]
Federația Romovis spune că oierii sunt la un pas de protest național , potrivit Agrointeligența , după întâlniri cu autoritățile din zona zootehniei în care organizația afirmă că a rămas dezamăgită, în special de pozițiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Consiliul Director al Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS anunță că va continua demersurile către Guvern și Președinția României și că va încerca să obțină autorizație pentru declanșarea unui protest, „dacă fermierii o cer”. Organizația le solicită crescătorilor să rămână informați prin asociațiile afiliate și să transmită în continuare problemele și propunerile către conducerea federației, susținând că puterea de negociere depinde de „unitate, coerență și solidaritate”. „Consiliul Director al Federației Romovis își exprimă dezamăgirea (…) față de cele prezentate și susținute de către ANSVSA, prin urmare anunță continuarea demersurilor atât către Guvern și Preșidenția României, cât și obținerea de autorizație în vederea declanșării unui protest, dacă fermierii o cer.” Federația a prezentat un bilanț al demersurilor administrative și juridice înaintate către Ministerul Agriculturii (MADR), ANSVSA, Comisia de Agricultură din Parlament, prim-ministru și președintele României. Un punct central este deblocarea comerțului intracomunitar (în interiorul UE) cu ovine și caprine vii, despre care Romovis afirmă că este blocat până la 30 iunie, pe fondul pestei micilor rumegătoare (PRM). În paralel, federația contestă direcția de modificare a Ordinului ANSVSA nr. 35/2016, care reglementează, între altele, programe de supraveghere și control al bolilor la animale, precum și identificarea și înregistrarea animalelor. În urma unei întâlniri de lucru la ANSVSA, pe 2 aprilie 2026, Romovis susține că instituția a invocat așteptarea bugetului pentru implementarea unui program de screening necesar combaterii PRM și că deblocarea comerțului intracomunitar ar putea fi discutată cu Comisia Europeană după testarea efectivelor, proces estimat la 4-6 luni. Federația avertizează că, în acest interval, crescătorii ar acumula pierderi prin cheltuieli suplimentare în ferme și că lipsa unui calendar ferm afectează direct sectorul, în condițiile în care Comisia Europeană ar cere un program etapizat pe 1-2 ani pentru ridicarea restricțiilor înainte de 30 iunie 2026. Un alt subiect de conflict este finanțarea vaccinării obligatorii împotriva antraxului. Romovis cere ca ANSVSA să suporte, din bugetul aprobat, contravaloarea vaccinării și să renunțe la transferul integral al costurilor cu manopera către crescători. Federația afirmă că ANSVSA intenționează să mențină în proiectul de modificare a Ordinului 35 prevederea privind suportarea manoperei de către crescători, ceea ce a generat nemulțumiri, și avertizează că ordinul va fi contestat în instanță dacă va apărea „în forma susținută” de conducerea ANSVSA. În plus, Romovis solicită reglementarea situației medicilor veterinari concesionari, astfel încât să fie eliminate abuzurile și lipsa de concurență profesională și să fie recunoscut dreptul crescătorilor de a contracta și alți medici veterinari, cu posibilitatea negocierii transparente a prețurilor. Federația indică faptul că, în lipsa unor soluții asumate și a unui calendar, presiunea din sector ar putea escalada până la un protest național. [...]
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, acuză presiuni din retail împotriva producătorilor români , potrivit Adevărul , și spune că statul va monitoriza mai atent prezența produselor autohtone la raft, avertizând marile lanțuri de magazine că nu va tolera practici care dezavantajează producătorii locali. La finalul unui interviu, ministrul a susținut că relația dintre retaileri și producătorii români trebuie să se bazeze pe colaborare, nu pe impuneri, iar dialogul cu marile lanțuri comerciale va fi purtat „strict în interesul producătorului național”. În acest context, Barbu a transmis că direcția urmărită de autorități este una de parteneriat, nu de „dictat”. „Vrem parteneriat, nu dictat”. Florin Barbu a mai afirmat că autoritățile vor urmări mai strict prezența produselor românești în magazine și vor interveni dacă acestea sunt înlocuite de importuri. Ministrul a invocat existența unor „pârghii legislative” prin care statul poate reacționa și a avertizat că tentativele de marginalizare a producătorilor români vor fi sancționate. În același timp, ministrul a acuzat existența unor campanii plătite împotriva sa, despre care spune că ar fi finanțate de retaileri, inclusiv în mediul online. Deși a precizat că nu a depus plângeri oficiale, Barbu a declarat că are încredere în instituțiile statului să identifice astfel de acțiuni și a insistat că nu va renunța la obiectivul de a crește prezența produselor românești la raft. [...]
Crescătorii de ovine riscă să piardă subvențiile APIA dacă nu își angajează legal ciobanii, în contextul noilor cerințe de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointeligența . Măsura vizează fermierii care folosesc forță de muncă și condiționează plata sprijinului de respectarea unor standarde minime pentru angajați. Regulile îi tratează pe beneficiarii de subvenții care au lucrători ca pe orice angajator, ceea ce a generat îngrijorări mai ales în zootehnie, unde găsirea și păstrarea personalului este dificilă. Crescătorii susțin că ar prefera angajarea „cu acte”, inclusiv pentru un control mai bun asupra relației de muncă, dar consideră că legislația actuală nu se potrivește cu specificul activității din ferme. Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole „Țara Loviștei”, care reprezintă câteva sute de crescători din mai multe județe, a declarat că noile reguli îi obligă să angajeze ciobanii cu contract de muncă, inclusiv atunci când crescătorul este persoană fizică. Ea a criticat și modul în care ar fi normată munca în fermă, arătând că activitatea cu animalele nu se încadrează într-un program fix de 8 ore, conform Adevărul . Fermierii au cerut o întâlnire la Ministerul Agriculturii pentru a discuta soluții care să le permită, pe de o parte, să respecte legea și, pe de altă parte, să își continue activitatea. Reprezentanta asociației a susținut că, în forma actuală, singura opțiune rămasă este angajarea cu contract, dar a descris procedura drept dificil de aplicat în condițiile unei forțe de muncă instabile în oierit și zootehnie. În esență, problemele invocate de crescători țin de: obligativitatea contractelor de muncă pentru îngrijitorii de animale, inclusiv la persoane fizice; birocrația legată de încheierea și încetarea frecventă a contractelor, când lucrătorii stau perioade scurte; caracterul fluctuant al forței de muncă în zootehnie, care face dificilă menținerea unor angajări permanente; preferința pentru munca zilieră, ca variantă mai simplă administrativ, în special pentru activități sezoniere sau pe termen scurt. Constanța Ștefan a argumentat că o soluție ar fi facilitarea angajării ca zilier, astfel încât fermierii să poată respecta cerințele de condiționalitate socială fără „multă birocrație”, iar lucrătorii să poată cumula perioade de muncă recunoscute. În perioada următoare, discuțiile de la Ministerul Agriculturii ar urma să lămurească dacă există ajustări sau mecanisme aplicabile pentru sector, astfel încât plata subvențiilor să nu fie pusă în pericol pentru fermele care nu reușesc să se conformeze în forma actuală. [...]
Ministrul Agriculturii cere plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate produsele agroalimentare , pe o perioadă de șase luni, potrivit Mediafax . Florin Barbu a făcut solicitarea luni, la Bacău, în contextul în care plafonarea actuală pentru alimentele de bază expiră pe 31 martie. Ministrul a cerut prelungirea măsurii și extinderea ei dincolo de lista de produse de bază, argumentând că schema propusă de PSD nu ar afecta retailerii. În explicația sa, plafonul de 20% ar reprezenta „profit net calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte”. „Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%?” Barbu a invocat date prezentate la guvern ca fiind ale Consiliului Concurenței, conform cărora, în perioada plafonării, prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33%. El a avertizat că, pe fondul scumpirilor la energie, gaze și combustibili, eliminarea plafonului ar putea avea efecte directe asupra consumatorilor. Tot luni, ministrul a anunțat și un act normativ pentru sectorul vegetal, care ar permite fermierilor să cumpere 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Barbu a criticat mecanismul actual, susținând că rambursarea accizei se face cu întârzieri de șapte-opt luni, iar restituirea TVA poate veni după trei luni sau chiar după un an, în urma inspecțiilor fiscale. [...]
Exporturile de ouă ale României au depășit 140 milioane euro în 2025, în urcare cu aproape 160% , pe fondul deficitului din Uniunea Europeană generat de gripa aviară, arată datele prezentate de mediafax.ro . Creșterea indică o fereastră de oportunitate pentru producătorii locali, care au reușit să acopere o parte din necesarul din statele afectate și să mențină România pe excedent comercial la această categorie. Avansul este descris drept cel mai puternic din ultimii ani, iar raportat la ultimul deceniu valoarea exporturilor s-a majorat de circa 14 ori, potrivit calculelor realizate pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS). De ce contează: deficitul din UE a mutat cererea către România Contextul favorabil a venit după ce mai multe state membre au fost lovite de gripa aviară, ceea ce a redus oferta și a creat un gol în piața comunitară. În acest cadru, producătorii români au livrat mai mult către piețele externe, beneficiind de cererea suplimentară. Din perspectiva capacității de producție, România are 10,1 milioane de găini ouătoare, adică 2,6% din efectivele din Europa, ceea ce plasează piața locală pe locul opt în Uniunea Europeană, conform datelor Comisiei Europene. Ce susține creșterea: investiții și orientare spre produse cu valoare adăugată Reprezentanții industriei pun avansul exporturilor și pe seama investițiilor din ultimii ani. Cel mai mare jucător din piața locală este Toneli, cu o producție anuală de circa 500 de milioane de ouă, din care aproximativ 20% merg la export. În rândul producătorilor importanți sunt menționați și Oul de Tinca, Avicola Focșani, Regalina, La Provincia, Avicola Lumina și Super Eggs. Pe lângă ouăle în coajă (proaspete sau conservate), o parte din creșterea livrărilor externe este legată de produse procesate, precum ouăle lichide pasteurizate, un segment cu valoare adăugată mai mare, alimentat de cererea din industrie, HoReCa și retail. Agricola a anunțat anterior că produce ouă lichide din iulie 2024, la un volum de circa 50 de tone pe lună, iar cea mai mare parte a producției merge la export. În România mai există încă șase fabrici de ou lichid, potrivit datelor ANSVSA citate în material. Producătorii indică drept motive pentru cererea în creștere la ouă lichide costurile mai mici și reducerea risipei pentru clienții din HoReCa și industrie, dar și interesul consumatorilor pentru produse bogate în proteine și ușor de preparat. [...]
