Știri
Știri din categoria Agricultură

Fermierul Sebastian Tegla spune că ajunge să cumpere îngrășăminte Azomureș din port, deși combinatul este la circa 30 de kilometri de ferma sa, potrivit Revista Ferma. Agricultorul din Cipău (județul Mureș) leagă situația de reducerea sau sistarea producției la Azomureș în ultimii ani și avertizează că dependența de importuri crește costurile logistice pentru ferme.
În articol, Tegla descrie combinatul de la Târgu Mureș ca fiind într-o situație critică și spune că, în paralel, el este nevoit să aducă volume mari de îngrășăminte din import.
„Dau 600 de angajaţi afară plus 1.500 care erau închiriaţi pentru a asigura mentenanţa. Iar eu cumpăr 1.000 şi ceva de tone de îngraşământ din ţări pe care nici nu ştiu să le pronunţ numele. Şi plătesc o grămadă de bani”, afirmă fermierul.
Pe lângă prețul îngrășămintelor, el indică drept problemă majoră transportul către și dinspre Portul Constanța. Tegla susține că îl costă 200 de lei pe tonă să ducă cereale la Constanța și încă 200 de lei pe tonă să aducă îngrășământul din port, deși există producție în proximitate. Potrivit relatării, fermierul lucrează aproape 700 de hectare.
În același context, agricultorul spune că a discutat cu conducerea combinatului despre lipsa stocurilor înaintea campaniei de primăvară și menționează că una dintre justificările invocate ar fi fost prețul ridicat al gazului metan, materie primă esențială în producția de fertilizanți. Tegla consideră însă că producția ar fi putut fi făcută în lunile anterioare, cu depozitele încărcate, iar perioada rece folosită pentru mentenanță, ridicând întrebarea dacă este vorba de management sau de lipsă de interes pentru reluarea producției.
Fermierul mai afirmă că a ajuns să cumpere îngrășăminte etichetate Azomureș, dar aduse din afara țării prin Portul Constanța, și susține că unele ar fi fost de calitate slabă. În opinia sa, reducerea producției interne într-un moment în care „recoltele sunt ieftine, iar inputurile scumpe” amplifică presiunea financiară asupra fermelor și adâncește vulnerabilitatea sectorului, inclusiv din perspectiva securității alimentare.
Recomandate

Ministrul Agriculturii cere plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate produsele agroalimentare , pe o perioadă de șase luni, potrivit Mediafax . Florin Barbu a făcut solicitarea luni, la Bacău, în contextul în care plafonarea actuală pentru alimentele de bază expiră pe 31 martie. Ministrul a cerut prelungirea măsurii și extinderea ei dincolo de lista de produse de bază, argumentând că schema propusă de PSD nu ar afecta retailerii. În explicația sa, plafonul de 20% ar reprezenta „profit net calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte”. „Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%?” Barbu a invocat date prezentate la guvern ca fiind ale Consiliului Concurenței, conform cărora, în perioada plafonării, prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33%. El a avertizat că, pe fondul scumpirilor la energie, gaze și combustibili, eliminarea plafonului ar putea avea efecte directe asupra consumatorilor. Tot luni, ministrul a anunțat și un act normativ pentru sectorul vegetal, care ar permite fermierilor să cumpere 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Barbu a criticat mecanismul actual, susținând că rambursarea accizei se face cu întârzieri de șapte-opt luni, iar restituirea TVA poate veni după trei luni sau chiar după un an, în urma inspecțiilor fiscale. [...]

APIA calculează cuantumul pe hectar al ANT 1-ANT 6 prin raportarea bugetului anual la suprafețele eligibile stabilite după controale, potrivit AgroInfo , care prezintă condițiile aplicabile în campania 2026 pentru sectorul vegetal. Plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) se acordă în 2026 cu respectarea condițiilor generale și a celor specifice din legislația europeană și națională pentru culturile vizate. Beneficiarii depun anual, la centrele APIA, o singură cerere de plată și sunt identificați unic în Registrul Unic de Identificare, conform prevederilor citate din Ordinul MADR nr. 125/2024 (cu modificările ulterioare). În campania 2026, ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal sunt „decuplate de producție” (adică nu sunt condiționate de realizarea unei producții minime), fiind acordate fermierilor care desfășoară activități agricole, îndeplinesc criteriile de eligibilitate și au beneficiat de sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (intervenția PD-01) în anul curent de cerere, menționează publicația. „Cuantumul per ha al ANT 1-ANT 6 în sectorul vegetal se calculează de către APIA prin raportarea bugetului anual alocat cu această destinaţie la suprafeţele eligibile determinate în urma controalelor administrative sau la faţa locului efectuate de către aceasta.” Tipurile de ANT din vegetal pentru 2026, așa cum sunt prezentate în articol, sunt: ANT 1: culturi amplasate în teren arabil ANT 2: in pentru fibră ANT 3: cânepă pentru fibră ANT 4: tutun ANT 5: hamei ANT 6: sfeclă de zahăr La nivel general, solicitantul trebuie, între altele, să fie înregistrat în Registrul unic de identificare al APIA, să depună cererea în termen, să respecte pragurile minime de suprafață (exploatație de cel puțin 1 ha; parcelă de regulă de cel puțin 0,3 ha, cu excepțiile menționate pentru sere/solarii și anumite culturi), să declare toate parcelele utilizate și să permită controalele. De asemenea, fermierul trebuie să utilizeze aplicația electronică GIS a APIA pentru identificarea și delimitarea parcelelor și să respecte normele de condiționalitate, inclusiv condiționalitatea socială aplicabilă de la 1 ianuarie 2025, potrivit textului citat. AgroInfo mai arată că ajutoarele se acordă pentru suprafețele determinate eligibile care se regăsesc în stratul de referință din LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole gestionat de APIA), folosit ca bază pentru controlul încrucișat. Modificările privind suprafețele și culturile pot fi cerute până la data-limită de depunere a cererilor, iar solicitările depuse după această dată „se vor soluționa în cursul anului următor”. Totodată, suprafața determinată pentru ANT 2–ANT 6 nu poate depăși suprafața din contractele/angajamentele cu prim-procesatori sau fabrici, iar anumite suprafețe încadrate ca pajiști permanente nu sunt eligibile pentru ANT 1, conform condițiilor prezentate. [...]

APIA poate exclude de la plată animalele declarate de mai mulți solicitanți , potrivit AgroInfo , care citează regulile din ghidul APIA pentru campania 2026. Agenția a început pe 16 martie 2026 sesiunea de primire a cererilor unice de plată pentru subvențiile agricole aferente acestui an. Miza pentru crescătorii de ovine, caprine și bovine este că, în urma controalelor administrative încrucișate, plățile directe din zootehnie nu se acordă dacă se constată că aceleași efective de animale fac obiectul cererilor depuse de doi sau mai mulți solicitanți, pentru același tip de intervenție. „Nu se acordă plăţi directe pentru sectorul zootehnic niciunui solicitant în cazurile în care se constată că efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, pentru același tip de intervenție.” Într-o astfel de situație, APIA are obligația să notifice solicitanții în termen de 30 de zile calendaristice de la constatare, iar fermierii trebuie să clarifice neconcordanța. Dacă problema nu este lămurită în 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, animalele respective devin neeligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepția cazurilor în care situația este tranșată de o instanță judecătorească. Pentru intervenția ANTZ 8, regula este formulată similar: dacă mai mulți fermieri solicită același animal și situația este identificată în controalele administrative încrucișate, APIA notifică solicitanții, care trebuie să clarifice cazul în termenul din notificare. În lipsa clarificării, efectivele din cereri nu sunt eligibile la plată, cu aceeași excepție legată de o hotărâre judecătorească. Conform aceluiași material, plata directă în zootehnie se acordă pentru un efectiv minim de animale stabilit în Planul Strategic 2023–2027, diferențiat pe tipuri de intervenții. În plus, pentru fermierii care solicită plăți directe cuplate pentru venit în zootehnie (sprijin legat de producție, acordat pentru anumite categorii de animale), dar nu dețin teren sau au sub 1 hectar eligibil, plățile se acordă doar dacă totalul plăților directe solicitate (înainte de sancțiuni) ajunge la minimum 150 euro. Pe scurt, din regulile prezentate reies câteva puncte-cheie pentru campania 2026: plățile directe în zootehnie nu se acordă dacă același efectiv este cerut de mai mulți solicitanți pentru aceeași intervenție; APIA notifică în 30 de zile de la constatare, iar fermierii au 30 de zile de la primirea notificării pentru clarificare; dacă nu se clarifică în termen, animalele devin neeligibile la plată în anul curent, cu excepția cazurilor soluționate de instanță; plata se raportează la un efectiv minim stabilit în PS 2023–2027, iar sprijinul cuplat nu se acordă sub pragul minim de animale, cu excepția situațiilor de „circumstanță naturală” care afectează un singur animal din exploatație. [...]

AgriPass a atras o finanțare de 7,5 milioane de dolari pentru extindere , potrivit Future Farming , iar compania israeliană spune că va folosi banii pentru a duce la scară mare un robot de plivit bazat pe inteligență artificială (IA) destinat culturilor de legume. AgriPass vizează implementări comerciale în Statele Unite și Europa, în special în culturile de legume unde plivitul rămâne un cost important și depinde încă de muncă manuală. Platforma RHIC combină viziunea computerizată (identificarea plantelor și a buruienilor cu ajutorul camerelor și al algoritmilor) cu IA „în timp real” pentru a ghida un sistem mecanic care îndepărtează selectiv buruienile la nivel de plantă. Compania susține că, spre deosebire de soluțiile convenționale care lucrează cu setări fixe sau intervenții uniforme, RHIC își ajustează continuu acțiunile în funcție de poziția culturii, prezența buruienilor și condițiile solului. AgriPass afirmă că sistemul este proiectat să elimine buruienile la nivelul rădăcinii, să reducă perturbarea solului și să elimine nevoia de erbicide chimice, „imitând” decizii agronomice umane și transformându-le în acțiuni ale utilajului în timpul lucrului pe câmp. În același timp, AgriPass își poziționează soluția ca răspuns la deficitul de forță de muncă și la creșterea costurilor. Compania afirmă că sistemul poate înlocui până la 20 de muncitori manuali pe zi, în special în producția de legume cu valoare ridicată, unde plivitul manual este încă frecvent. Fondată în 2023, AgriPass relatează că RHIC este deja folosit comercial atât în Europa, cât și în SUA, iar pentru 2026 sunt planificate contracte și implementări suplimentare. Finanțarea nouă ar urma să susțină creșterea capacității de producție, extinderea operațiunilor în teren și dezvoltarea platformei de IA pentru alte culturi și utilizări, compania menționând colaborări cu FYELD Agriculture, EIT Food și programul NVIDIA Inception. [...]

Mașinile agricole autonome au trecut de la „science-fiction” la utilizare în câmp , iar fermierii sunt puși în fața întrebării dacă și cum să includă această schimbare în deciziile de investiții, potrivit Future Farming . Publicația notează că, deși tractorul autonom nu este încă o prezență obișnuită în ferme, este ușor de anticipat că utilajele care lucrează fără operator vor deveni, în curând, o opțiune reală pentru o parte dintre exploatații. În unele cazuri, acest lucru se întâmplă deja, însă la scară limitată. Articolul indică drept exemplu proiectul NPPL , în cadrul căruia s-au acumulat deja doi ani de experiență cu sisteme autonome. Concluzia sugerată este că tot mai multe afaceri agricole privesc autonomia ca pe o direcție cu potențial, nu doar ca pe un experiment tehnologic. În fotografia care însoțește materialul este prezentat un tractor „standard” echipat cu iQuus, un sistem care permite funcționarea autonomă, semn că tranziția nu se face doar prin achiziția unor utilaje complet noi, ci și prin echiparea celor existente cu tehnologii dedicate. Miza pentru fermieri, așa cum reiese din material, este una practică: chiar dacă adopția nu este generalizată, autonomia începe să conteze în planificarea investițiilor și în modul în care sunt evaluate achizițiile de utilaje, pe măsură ce soluțiile trec din zona de demonstrații în utilizare efectivă pe teren. [...]

Kioti Europe și Naïo au anunțat un parteneriat strategic pentru roboți agricoli , potrivit Future Farming . Colaborarea vizează dezvoltarea în comun a unei noi generații de roboți pentru ferme, cu obiectivul de a reduce nevoia de forță de muncă, de a crește productivitatea și de a diminua utilizarea inputurilor chimice. Parteneriatul a fost făcut public la Toulouse, pe 5 februarie 2026, în cadrul lansării „Gofar Tour”. Companiile spun că își combină punctele forte: capacitățile industriale și rețeaua internațională de distribuție ale Kioti, respectiv experiența Naïo în roboți autonomi pentru lucrări în câmp. Un prim rezultat concret ar urma să fie o nouă platformă robotică, programată pentru lansare la finalul lui 2026. Conform informațiilor prezentate, platforma ar integra expertiza de producție și acoperirea comercială a Kioti cu software-ul de robotică, sistemele de navigație și experiența de teren ale Naïo, pentru a grăbi intrarea pe piață în Europa și în alte regiuni. Anunțul vine la peste un an după relansarea Naïo sub o nouă structură de acționariat, la mijlocul lui 2025, după dificultăți financiare. Producătorul francez este cunoscut pentru roboții de plivit folosiți atât în culturile de câmp, cât și în culturile specializate. Kioti, parte a grupului sud-coreean Daedong Corporation, investește de mai mulți ani în vehicule agricole autonome și electrice. Future Farming dă ca exemplu prototipul Kioti RT100, un vehicul electric autonom pentru transport, combaterea buruienilor și managementul dăunătorilor, care poate naviga cu RTK-GPS (poziționare de înaltă precizie), poate urma lucrători echipați cu dispozitive dedicate sau poate rula pe o linie de ghidaj. Parteneriatul cu Naïo urmărește industrializarea acestor tehnologii și adaptarea lor pentru utilizare la scară largă în ferme comerciale. [...]