Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierul Sebastian Tegla spune că ajunge să cumpere îngrășăminte Azomureș din port, deși combinatul este la circa 30 de kilometri de ferma sa, potrivit Revista Ferma. Agricultorul din Cipău (județul Mureș) leagă situația de reducerea sau sistarea producției la Azomureș în ultimii ani și avertizează că dependența de importuri crește costurile logistice pentru ferme.
În articol, Tegla descrie combinatul de la Târgu Mureș ca fiind într-o situație critică și spune că, în paralel, el este nevoit să aducă volume mari de îngrășăminte din import.
„Dau 600 de angajaţi afară plus 1.500 care erau închiriaţi pentru a asigura mentenanţa. Iar eu cumpăr 1.000 şi ceva de tone de îngraşământ din ţări pe care nici nu ştiu să le pronunţ numele. Şi plătesc o grămadă de bani”, afirmă fermierul.
Pe lângă prețul îngrășămintelor, el indică drept problemă majoră transportul către și dinspre Portul Constanța. Tegla susține că îl costă 200 de lei pe tonă să ducă cereale la Constanța și încă 200 de lei pe tonă să aducă îngrășământul din port, deși există producție în proximitate. Potrivit relatării, fermierul lucrează aproape 700 de hectare.
În același context, agricultorul spune că a discutat cu conducerea combinatului despre lipsa stocurilor înaintea campaniei de primăvară și menționează că una dintre justificările invocate ar fi fost prețul ridicat al gazului metan, materie primă esențială în producția de fertilizanți. Tegla consideră însă că producția ar fi putut fi făcută în lunile anterioare, cu depozitele încărcate, iar perioada rece folosită pentru mentenanță, ridicând întrebarea dacă este vorba de management sau de lipsă de interes pentru reluarea producției.
Fermierul mai afirmă că a ajuns să cumpere îngrășăminte etichetate Azomureș, dar aduse din afara țării prin Portul Constanța, și susține că unele ar fi fost de calitate slabă. În opinia sa, reducerea producției interne într-un moment în care „recoltele sunt ieftine, iar inputurile scumpe” amplifică presiunea financiară asupra fermelor și adâncește vulnerabilitatea sectorului, inclusiv din perspectiva securității alimentare.
Recomandate
APIA prelungește programul de preluare a cererilor în weekend, ca să reducă riscul de corecții financiare pentru fermierii care depun la limită documentele din Campania 2026 , potrivit TVR Info . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că fermierii pot depune cererile de plată și sâmbătă, 16 mai, respectiv duminică, 17 mai 2026, la centrele județene și locale. Măsura vine în contextul în care termenul-limită de depunere este 5 iunie 2026 (inclusiv), iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. De ce contează: evitarea întârzierilor care pot aduce corecții financiare APIA își justifică extinderea programului prin nevoia de a evita aglomerația și întârzierile care „pot conduce la aplicarea de corecții financiare”. Fermierii sunt îndemnați să se prezinte din timp la centrele agenției, pentru a nu risca pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de instituție. Cum se depune cererea și ce trebuie avut în vedere Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația geospațială AGI Online , conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA și în aplicație. Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online. Stadiul campaniei Până la momentul informării APIA, au fost depuse 480.378 de cereri, pentru o suprafață totală de 3.906.171 hectare. Agenția le cere fermierilor să depună cererile până la 5 iunie 2026, pentru a evita pierderea sprijinului financiar. [...]
Fermierii care nu depun cererile până la 5 iunie riscă să piardă subvențiile , în condițiile în care în 2026 nu va exista o perioadă de depunere cu penalități, potrivit AGRO TV . Ministerul Agriculturii (MADR) și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le cer fermierilor să trimită documentația din timp și să respecte programările, pentru a evita aglomerația de final. Cu trei săptămâni înainte de termenul-limită (5 iunie 2026, inclusiv), la APIA fuseseră depuse 389.020 cereri de plată, „puțin peste jumătate” din numărul de anul trecut (708.012). Ca suprafață, cererile depuse până acum acoperă 2.454.956 hectare, adică aproximativ 25% din suprafața de 9.875.710 hectare pentru care s-au solicitat subvenții anul trecut. De ce contează: fără „fereastră” de depunere cu penalități MADR și APIA atrag atenția că, spre deosebire de anii anteriori, după încheierea campaniei de primire a cererilor nu va mai exista o etapă în care documentele să poată fi depuse cu penalități. Consecința este directă: fermierii care nu depun cererea până la termenul-limită riscă să nu mai primească subvenții deloc. Ce au de făcut fermierii, potrivit procedurilor Autoritățile reamintesc câteva reguli operaționale: cererea de plată se depune o singură dată, indiferent de localitățile sau județele în care sunt utilizate terenurile ori exploatațiile; cererea de plată și declarația de suprafață se completează online, prin aplicația AGI Online (disponibilă pe site-ul APIA); fermierii care accesează scheme din zootehnie trebuie să completeze și declarația specifică înainte de accesarea aplicației; semnătura cererii este obligatorie, iar APIA recomandă, pe cât posibil, utilizarea semnăturii electronice. În acest context, MADR și APIA le cer fermierilor să nu lase depunerea pe ultimele zile, pentru a reduce riscul de blocaje și întârzieri înainte de 5 iunie. [...]
Ministerul Agriculturii cere instituțiilor din Cluj să pregătească măsuri locale împotriva pestei porcine africane , într-un demers care mută o parte din responsabilitatea de control și prevenție în teritoriu, cu potențial impact direct asupra fermelor și lanțului de aprovizionare cu carne de porc, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, spune că a început ziua la Cluj-Napoca cu o întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor subordonate ministerului din județ: Direcția pentru Agricultură Județeană, Centrul Județean APIA, AFIR și DSVSA. Unul dintre subiectele centrale a fost combaterea pestei porcine africane. „Am pregătit un set de măsuri la nivel național, dar am cerut instituțiilor agricole și sanitar-veterinare din județ să vină cu măsuri proactive, coordonate și adaptate situației locale.” Ce se schimbă, practic: accent pe măsuri „adaptate situației locale” Mesajul ministrului indică o abordare în care setul de măsuri naționale ar urma să fie completat cu intervenții calibrate pe realitățile din județe, prin coordonare între instituțiile agricole și cele sanitar-veterinare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre conținutul acestor măsuri, rămâne neclar ce instrumente concrete vor fi propuse și în ce calendar. Context operațional: reorganizare, salarizare și problema datelor din agricultură Pe lângă pesta porcină africană, la întâlnirea de la Cluj s-a discutat și despre reorganizarea la nivelul ministerului, noua lege a salarizării, precum și dificultăți legate de colectarea și corelarea datelor între instituții. Tanczos Barna a menționat și un semnal venit de la Comisia Europeană privind neconcordanțe între datele obținute din surse diferite, subliniind nevoia de clarificări și de un sistem mai eficient de colectare a datelor din agricultură, bazat pe informații complete și actualizate, astfel încât politicile publice și măsurile adoptate să răspundă mai bine provocărilor din sector. [...]
Viticultorii din Vrancea cer repornirea urgentă a Sistemului Antigrindină, după pagube pe sute de hectare , iar presiunea se mută acum pe Ministerul Agriculturii, care este solicitat să găsească rapid o soluție administrativă și legală pentru reluarea lansărilor, potrivit Agrointel . Grindina a afectat puternic vița-de-vie în localitatea Faraoanele (comuna Vârteșcoiu), iar USR Vrancea spune că își intensifică demersurile pentru repornirea sistemului în județ. Miza este una operațională și economică: fără protecție, pierderile dintr-un singur episod de grindină pot compromite „munca de un an” a fermierilor, în condițiile în care costurile de producție au crescut. Două canale de presiune: parlamentar și local Conform unei postări a USR Vrancea citate de publicație, acțiunile sunt împărțite pe două direcții: Parlamentar: deputata USR Corina Atanasiu menține dialogul cu structurile din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru identificarea unei „căi administrative rapide” și a soluțiilor legale necesare reluării urgente a funcționării sistemului. Local: președintele USR Vrancea, Ionel Carabă, viticultor, ține legătura cu producătorii și centralizează datele din teren, pentru a susține argumentele transmise către minister. „Suntem în dialog direct cu structurile din minister pentru a găsi o cale administrativă rapidă. Prioritatea noastră este protejarea bazinelor viticole din Vrancea, iar eforturile parlamentare sunt concentrate pe obținerea unui rezultat concret pentru viticultori”, a declarat deputata USR, Corina Atanasiu. Federația Viticultorilor: memoriu către MADR și autoritățile din județ Separat de demersul politic, Federația Viticultorii Vrânceni a cerut Ministerului Agriculturii reluarea funcționării sistemului antigrindină printr-un memoriu, în care arată că aproximativ 900 de hectare de vie au fost afectate de grindina căzută pe 12 mai . Memoriul a fost transmis și către Prefectura Vrancea și Direcția Agricolă Județeană Vrancea . În document, viticultorii susțin că sistemul antigrindină din Vrancea este printre cele mai importante din țară, având 12 puncte de lansare și acoperind peste 150.000 de hectare . Publicația notează că reprezentanții federației reclamă probleme recurente în ultimii ani, pe fondul suspendării lansărilor de rachete antigrindină, și invocă lipsa unor măsuri concrete din partea autorităților; în acest context este menționat și site-ul actualitateavranceana.ro, fără a fi indicat un link în materialul citat. Ce urmează În acest moment, solicitarea centrală este deblocarea și reluarea funcționării sistemului în județ, iar USR Vrancea spune că mizează pe eficiența dialogului cu autoritățile centrale. Materialul nu precizează un termen sau o decizie deja luată la nivelul MADR privind repornirea efectivă a sistemului. [...]
Plățile APIA pentru ANT și SCV au început să intre în conturi în mai multe județe , iar ritmul autorizărilor indică o accelerare a închiderii campaniei 2025 până la termenul-limită de 30 iunie, potrivit Agrointel . Pentru ferme, miza este una de lichiditate: banii ajunși în conturi în mai reduc presiunea de finanțare în plin sezon de lucrări. Fermierii au semnalat în mediul online, pe grupul de Facebook „SUBVENȚII APIA”, că au început să primească Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV). Schemele au început să fie autorizate la începutul lunii mai, iar plățile ar urma să continue pe tot parcursul lunii. Unde au fost raportate încasări Conform informațiilor postate de beneficiari pe grupul „SUBVENȚII APIA”, județele în care fermierii au anunțat că au intrat banii în conturi sunt: Covasna Mureș Botoșani Prahova Vaslui Maramureș Bacău Alba Ialomița Brăila Bihor Suceava Constanța Cluj Ritmul autorizărilor și termenul de finalizare Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a transmis că, la 10 zile de la începerea autorizării plăților pentru ANT din sectorul vegetal și zootehnic, gradul de autorizare a depășit 55% din suma totală. Pentru plățile directe finanțate din fonduri europene FEGA, procentul de autorizare a depășit 90%. APIA ar urma să finalizeze campania 2025 la 30 iunie, iar plățile pentru ANT și SCV sunt așteptate să continue în luna mai. Cuantumuri aprobate pentru ANT și SCV Agrointel arată că, prin Ordinul nr. 358/30.04.2026, au fost aprobate cuantumurile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) pentru vegetal și zootehnic, iar pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) sumele au fost aprobate și publicate prin Ordinul nr. 141/2026. Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]
Autorizarea accelerată a subvențiilor reduce presiunea de lichiditate din ferme și degrevează APIA înaintea preluării cererilor pentru Campania 2026, în condițiile în care peste 55% din plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) au fost deja autorizate la plată la 10 zile de la start, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a transmis că autoritățile au autorizat peste 55% din totalul plăților ANT pentru sectorul vegetal și zootehnic. Separat, pentru plățile directe finanțate din fonduri europene FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), gradul de autorizare a depășit 90%, potrivit oficialului. Ce spune Ministerul despre ritmul plăților Tanczos Barna afirmă că, în primele 18 zile de mandat, a fost „asigurat cadrul juridic și suportul bugetar” pentru finalizarea plăților și că a avut loc o videoconferință cu conducerea APIA, direcțiile tehnice și centrele județene pentru „eficientizarea și accelerarea” plăților. „La 10 zile de la începerea autorizării plăților pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) din sectorul vegetal și zootehnic, gradul de autorizare a depășit 55% din suma totală. În ceea ce privește plățile directe finanțate din fonduri europene FEGA, procentul de autorizare a depășit 90%.” Implicații operaționale: APIA și Campania 2026 Ministrul spune că a cerut conducerii APIA și reprezentanților Ministerului Agriculturii să accelereze procesarea dosarelor, astfel încât fermierii să primească banii mai repede, iar cererile pentru Campania 2026 să fie preluate în termenul stabilit. În același timp, el indică și o condiție tehnică: compania care dezvoltă sistemul informatic, împreună cu APIA, ar avea obligația să asigure suportul instituțional și tehnic pentru ca plățile aflate în autorizare să se deruleze „fără întârzieri”, conform declarației citate. [...]
