Știri
Știri din categoria Agricultură
Mii de fermieri greci protestează în centrul Atenei, după aproape două luni de blocaje, acuzând guvernul că le-a ignorat solicitările privind reducerea costurilor de producție și asigurarea unui trai decent, relatează AgroInfo.
Mitingul național, programat la ora 16:00 în Piața Syntagma, în fața Parlamentului, reprezintă punctul culminant al mobilizării agricultorilor, care durează de aproximativ 55 de zile. Protestatarii anunță că vor rămâne în capitală până sâmbătă.
Fermierii reclamă creșterea costurilor la combustibili și taxe de drum, care le afectează direct activitatea. Din cauza acestor cheltuieli ridicate, tractoarele din zone precum Karditsa, Larisa, Atalanti și Bralos sunt transportate cu camioane către Atena, urmând să fie preluate de agricultori înaintea manifestației.
La protest participă și fermieri din Creta și insulele din Marea Egee, care au ajuns în portul Pireu, precum și sute de agricultori transportați cu zeci de autocare din toate regiunile Greciei.
Organizatorii spun că revendicările privind reducerea costurilor de producție și sprijinirea sectorului agricol nu au primit un răspuns satisfăcător din partea autorităților și avertizează că acțiunile de protest vor continua până la soluționarea cererilor.
În contextul manifestației, poliția a instituit restricții de circulație în centrul Atenei.
Recomandate
Proiectul pentru motorină fără acciză destinată fermierilor este blocat în Guvern , potrivit Digi24 , iar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, avertizează că întârzierea ar putea genera pierderi de până la 3,7 miliarde de euro și un efect în lanț asupra agriculturii și industriei alimentare. Măsura ar permite fermierilor să cumpere direct de la pompă motorină fără acciză și TVA, într-un volum limitat, pentru a elimina întârzierile actuale la subvenții și birocrația excesivă. Inițiativa vizează simplificarea unui sistem considerat ineficient: fermierii depun în prezent cereri trimestriale și așteaptă chiar și 7-8 luni pentru deconturi; peste 2.000 de funcționari sunt implicați în proces; costurile administrative ajung la câteva milioane de euro anual. Noua schemă ar presupune un consum standard de 78 de litri pe hectar , accesibil prin adeverințe APIA sau tichete speciale, reducând astfel presiunea financiară asupra fermierilor în perioade critice. Riscurile invocate de Ministerul Agriculturii Florin Barbu susține că blocajul decizional poate avea consecințe imediate și severe: 3 milioane de hectare riscă să rămână neînsămânțate; pierderi de aproximativ 600 de milioane de euro din subvenții europene; impact total estimat de 3,7 miliarde de euro în economie; reducerea producției în industria alimentară cu circa 30% ; până la 120.000 de locuri de muncă ar putea fi afectate. Ministrul afirmă că fermierii evită să investească în culturile de primăvară, preferând să păstreze resursele pentru recoltarea celor de toamnă, considerate mai sigure în actualul context economic. Blocaj administrativ și tensiuni în Guvern Proiectul a fost transmis spre avizare, însă Ministerul Finanțelor nu a oferit încă un răspuns, iar Barbu susține că solicitările de discuții la nivel guvernamental au rămas fără reacție timp de peste o lună. În paralel, lideri politici atrag atenția că întârzierea ar putea duce la pierderea unei părți semnificative din suprafața agricolă cultivată în 2026. În lipsa unei decizii rapide, Ministerul Agriculturii avertizează că efectele nu se vor limita la fermieri, ci vor afecta întreg lanțul agroalimentar, de la producție la procesare și piața muncii. [...]
China și Ucraina au semnat un protocol pentru exportul de făină de grâu ucraineană în China , potrivit Global Times , care citează un comunicat al Ambasadei Chinei în Ucraina. Documentul a fost semnat luni, la Kiev, în cadrul unei întâlniri între ambasadorul Chinei în Ucraina, Ma Shengkun, Iryna Ovcharenko, ministru adjunct al Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina, și Serhii Tkachuk, șeful Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor. Ambasadorul Ma a semnat, în numele Administrației Generale a Vămilor din China, protocolul privind cerințele de inspecție, carantină și cerințe sanitare pentru făina de grâu ucraineană exportată pe piața chineză. Conform comunicatului citat, Ma Shengkun a apreciat cooperarea bilaterală în agricultură și a spus că semnarea protocolului ar urma să extindă colaborarea în comerțul agricol și să completeze conținutul parteneriatului strategic China-Ucraina. El a mai afirmat că această cooperare este „foarte complementară” și are potențial ridicat, iar China este dispusă să consolideze proiectele relevante „în beneficiul ambelor popoare”. Iryna Ovcharenko a declarat că China este cel mai mare partener comercial al Ucrainei și o destinație importantă pentru exporturile agricole ucrainene, exprimându-și încrederea că protocolul va crea un nou motor de creștere pentru schimburile bilaterale. Ea a mulțumit echipelor celor două părți pentru eforturile depuse în negocierile de durată privind protocoalele de acces pe piață pentru produse agricole și a spus că Ucraina vrea să își extindă gama de produse exportate în China. La rândul său, Serhii Tkachuk a afirmat că Ucraina va asigura calitatea și respectarea standardelor pentru produsele agricole exportate în China și că este dispusă să lucreze cu partea chineză pentru a întări cooperarea în comerțul agricol și pentru a îmbunătăți poziționarea produselor celor două țări pe piața internațională. Protocolul stabilește cadrul sanitar-veterinar și de control la frontieră necesar pentru derularea exporturilor de făină de grâu către China. [...]
Scumpirea accelerată a îngrășămintelor readuce presiune pe fermele europene , iar sectorul cere măsuri la nivelul UE, potrivit Economedia . Reprezentanții agriculturii sunt așteptați la Bruxelles pe 13 aprilie, la discuții cu Comisia Europeană, pe fondul creșterilor de preț alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de efectele acestora asupra pieței globale. „Situația este foarte gravă”, a declarat pentru AFP Amaury Poncelet, fermier cultivator de cereale din centrul Belgiei. Fermierul spune că a cumpărat în această iarnă îngrășăminte la 380 de euro pe tonă, față de 330 de euro vara trecută, iar după escaladarea tensiunilor din Iran prețurile au continuat să urce. Contextul este agravat de blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca reacție la atacurile americano-israeliene, un punct strategic prin care trece aproximativ o treime din îngrășămintele transportate pe mare către piața mondială. ONU și-a exprimat îngrijorarea, în special privind impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare. În Europa, prețul îngrășămintelor pe bază de azot (obținute din gaze) a crescut cu aproximativ 20% în ultima lună și se apropie de 500 de euro pe tonă, ceea ce înseamnă o nouă lovitură pentru fermieri după scumpirile generate de războiul din Ucraina. Producătorii de cereale, mari consumatori de îngrășăminte, sunt printre cei mai afectați, iar Luc Vernet, reprezentant al think tank-ului Farm Europe, spune că nu au reușit să-și asigure un trai decent în ultimii trei ani; în Franța, aproximativ 300.000 de hectare folosite anterior pentru cereale au fost lăsate pârloagă sau abandonate din 2022, potrivit acestuia. Pe fondul crizei, Bruxellesul se confruntă din nou cu apeluri la intervenție. Comisia Europeană a impus taxe vamale ridicate pentru îngrășămintele din Rusia și intenționează să oprească importurile până în 2022, pentru a reduce veniturile care alimentează mașina de război a Moscovei, notează Economedia. Franța și organizațiile fermierilor cer suspendarea aplicării taxei europene la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte, însă Comisia a exclus deocamdată această variantă; executivul comunitar spune că monitorizează prețurile și pregătește pentru luna mai un plan de acțiune care să vizeze „vulnerabilitățile structurale și dezechilibrele de piață”, inclusiv prin creșterea producției interne și alternative cu emisii reduse de carbon. [...]
Fermierii europeni se deplasează pe 13 aprilie la Bruxelles , pentru a cere Comisiei Europene eliminarea „taxelor verzi pe carbon”, pe fondul scumpirii îngrășămintelor, potrivit AgroInfo . Publicația notează că agricultura europeană „intră în stare de alertă” după ce blocajele din Orientul Mijlociu au împins prețul îngrășămintelor spre pragul de 500 de euro pe tonă și ar fi determinat mii de producători să abandoneze terenurile. În acest context, fermierii reclamă creșterea rapidă a costurilor și lipsa de predictibilitate pentru sezonul următor. Conform articolului, tensiunile din regiune au afectat rute comerciale considerate esențiale, iar blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran ar fi scos de pe piață o treime din îngrășămintele transportate pe mare, cu efecte imediate în lanțul de aprovizionare. AgroInfo leagă această evoluție de scumpirea inputurilor agricole, în special a îngrășămintelor pe bază de azot. AgroInfo indică și efecte deja vizibile în teren, menționând că în Franța suprafețe mari nu mai sunt cultivate deoarece investiția ar depăși profitul, iar producătorii de cereale ar avertiza că nu au mai avut un nivel de trai „decent” de trei ani. În plus, publicația susține că azotul s-ar fi scumpit cu încă 20% în ultima lună, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe ferme. La reuniunea din 13 aprilie, fermierii vor să ceară eliminarea taxelor verzi pe carbon, despre care afirmă că scumpesc importurile. În același timp, autoritățile ar ezita să renunțe la aceste măsuri din teama de a încuraja poluarea sau de a avantaja importurile din Rusia, mai notează AgroInfo, care menționează că informațiile sunt preluate din (gândul.ro). În ceea ce privește pașii următori, Comisia Europeană ar urma să vină cu un set de măsuri „abia peste o lună”, orientate către sprijinirea fabricilor de îngrășăminte din Europa, pentru reducerea dependenței de zone de conflict. Totuși, potrivit AgroInfo, o parte dintre agricultori consideră că intervenția ar putea veni prea târziu, în condițiile în care proiecte de agricultură ecologică ar fi deja oprite din lipsă de fonduri. [...]
Pescarii din Delta Dunării au majorat prețurile la pește pe fondul scumpirii carburanților, potrivit Digi24 , care citează declarații transmise de Agerpres. Scumpirile vizează capturile proprii livrate către punctele de debarcare și centrele de primă vânzare. Președintele asociației Golovița, Cătălin Balaban, a spus că cea mai mare creștere a fost de 5 lei/kg la scrumbie, unde prețul variază, în funcție de cherhana, între 35 și 40 de lei/kg. Totodată, prețul carasului a urcat cu 1 leu/kg, pe fondul creșterii costurilor de operare. Balaban a explicat că ajustările de preț sunt legate direct de cheltuielile cu combustibilul și de nevoia de a acoperi pierderile, adăugând că peștele din Deltă ajunge să se vândă mai ieftin decât unele produse congelate din import, deși este „curat și de calitate”, conform aceleiași surse. Pe lângă presiunea costurilor, pescarii au avut și un început de an slab la capturi, pe fondul vremii, care „nu ne-a ajutat” și a fost „capricioasă”, iar abia în ultimele zile capturile au început să crească treptat, odată cu vremea mai bună. În același context, reprezentantul asociației a reluat tema sprijinirii pieței locale de pește și a cerut ajustări ale regulilor de comercializare: în prezent, pescarul este obligat să debarce întreaga captură la centre autorizate, ceea ce îngreunează vânzarea directă către restaurante sau puncte gastronomice locale. Conform Digi24, aproape 1.000 de pescari comerciali din Delta Dunării, autorizați anual de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, își pot vinde capturile doar prin două puncte de debarcare sau centre de primă vânzare, iar flexibilizarea sistemului ar putea susține economia locală și accesul la pește proaspăt. [...]
Germania testează ideea de a integra rezervoarele de hidrogen în roțile tractoarelor , potrivit Fuel Cells Works . Conceptul urmărește să elibereze spațiu pe șasiu și să prelungească timpul de lucru al utilajelor agricole cu pile de combustie, într-un context în care amplasarea clasică a rezervoarelor (pe acoperiș sau lângă cabină) intră în conflict cu echilibrul, structura și funcționalitatea tractorului. Miza este una de inginerie: la presiuni de până la 700 bar, hidrogenul are o densitate energetică volumetrică mai mică decât motorina, astfel că autonomia ajunge să fie limitată de spațiul fizic disponibil, nu doar de cantitatea de combustibil. Mutarea stocării în ansamblul roților ar aduce masa mai aproape de axe și ar lăsa loc pentru alte componente, însă ar impune rezolvarea unor probleme dificile, de la transferul hidrogenului către un sistem aflat în rotație, până la etanșare sub solicitări mecanice continue și asigurarea unui circuit de alimentare sigur. În proiectul public finanțat H2Agrar din landul german Saxonia Inferioară, prototipul Fendt Helios folosește în prezent cinci rezervoare de hidrogen comprimat montate pe acoperiș. Fiecare rezervor ar stoca 4,2 kg de hidrogen, la o presiune de până la 700 bar, iar o alimentare ar asigura aproximativ 5-8 ore de lucru pe câmp, în funcție de tipul operațiunii. Tractorul are o pilă de combustie de 100 kW, o baterie tampon de 25 kWh și un motor electric de tracțiune de 100 kW, care alimentează și sistemele auxiliare. Directorul global de cercetare și inginerie avansată al AGCO, dr. Benno Pichlmaier, afirmă că performanțele sunt comparabile cu ale unui tractor diesel de putere similară și că modelul poate realiza aceleași lucrări pe fermă. Totuși, cele cinci rezervoare (în total 21 kg de hidrogen) reprezintă, în această configurație, limita superioară a autonomiei, nu o soluție optimă, iar ideea roților ca „rezervoare” este prezentată ca o direcție de lucru pentru depășirea constrângerilor de spațiu. H2Agrar a început în februarie 2021 și a primit circa 7,6 milioane de euro finanțare publică, fiind prezentat drept primul proiect demonstrativ „cap-coadă” pentru hidrogen în agricultură în Germania, cu producție, infrastructură și utilaje în același areal. Hidrogenul ar proveni dintr-un parc eolian comunitar din apropiere de Haren (16 turbine), unde două electrolizoare de 1 MW pot produce până la 900 kg pe zi; combustibilul este livrat și către o stație dedicată de alimentare, care poate furniza atât 350 bar, cât și 700 bar, cu o capacitate totală de stocare de 480 kg. După încheierea ciclului oficial de trei ani, două tractoare Fendt Helios au rămas în exploatare pentru colectarea de date, inclusiv din lucrări solicitante precum recoltarea, însă informațiile publice nu confirmă dacă soluția de stocare în roți va ajunge în faza de prototip sau rămâne la nivel de studiu de design. [...]
