Știri
Știri din categoria Agricultură
Harghita începe să iasă din zona creșterii „în curte” a porcilor, după ce în 2026 s-a deschis prima fermă mare din județ, cu 400 de animale, într-un context în care peste 95% din efectivul local de suine este încă în gospodăriile populației, potrivit unei analize din Ziarul Financiar.
Dintr-un efectiv de circa 29.000 de porcine la nivelul județului, doar 3–4% se află în ferme, arată analiza realizată pe baza datelor Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ale Institutului Național de Statistică (INS). Restul animalelor sunt crescute în gospodării, ceea ce limitează dezvoltarea unei producții comerciale care să poată alimenta constant retailul modern sau exportul.
Ferma de 400 de capete este, potrivit informațiilor oferite de Romfeld Zsolt, director executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Harghita, singura fermă de dimensiuni mari deschisă în 2026, autorizată la mijlocul lunii ianuarie.
În județ mai există 21 de ferme înregistrate, însă acestea sunt descrise ca fiind mici sau medii și orientate spre vânzarea directă către consumator, în cantități reduse. Conform aceleiași surse, nu sunt ferme comerciale care să proceseze la nivel industrial și să vândă în magazine moderne sau să facă export.
Contextul agricol local explică parțial această structură: în Harghita „nu au existat niciodată domenii mari”, ci multe gospodării mici, cu suprafețe arabile de la 0,5 la 4–5 hectare, potrivit declarației citate în articol.
Materialul nu oferă detalii despre investiția din spatele fermei (valoare, proprietar, capacitate de extindere) și nici despre planuri de dezvoltare a sectorului în județ. Informația centrală rămâne însă schimbarea de structură: apariția unei ferme mari într-un județ în care creșterea porcului este, covârșitor, o activitate de gospodărie, nu una industrială.
Recomandate
Mutarea consumului de cafea din cafenele spre acasă în SUA schimbă cererea pe cel mai mare piață globală , pe fondul muncii la distanță și al presiunii asupra bugetelor, potrivit Reuters . Datele provin dintr-un sondaj al U.S. National Coffee Association (NCA) , publicat marți, care arată că 85% dintre americanii care au băut cafea „în ziua precedentă” au consumat-o acasă — cel mai ridicat nivel pentru această categorie din 2012. Evoluția inversează tendința pre-pandemie, când creștea consumul în cafenele. Ce împinge consumul spre acasă Potrivit NCA și analiștilor citați, schimbarea este alimentată de trei factori principali: stilul de viață hibrid , cu navetă mai redusă și mai mult timp petrecut acasă; nevoia de economisire , în condițiile presiunii economice resimțite de o parte a populației; calitatea mai bună a echipamentelor pentru acasă , care ajung „aproape” de standardul din afara locuinței, după cum a spus Gerd Müller-Pfeiffer, fost executiv Nestlé și în prezent consilier în industria cafelei. În același timp, prețurile cafelei în SUA rămân la niveluri istorice ridicate, după ce deficitul de producție din țări mari producătoare a împins cotațiile la maxime record spre finalul anului trecut, notează Reuters. Consumul total rămâne stabil, dar se schimbă locul Deși locul de consum se mută, ponderea celor care spun că au băut cafea în ziua anterioară a rămas stabilă, la 66% dintre respondenți, potrivit NCA — peste orice altă băutură, inclusiv apa îmbuteliată. Sondajul mai arată că, dintre cei care consumă cafea în afara casei, cei mai mulți o fac la birou sau „din mers” (drive-through), iar o parte mai mică intră efectiv într-o cafenea. Americanii consumă în medie 2,8 cești pe zi, ceea ce înseamnă peste 500 de milioane de cești servite zilnic la nivel național, conform datelor NCA. [...]
Pomicultorii din Satu Mare au la dispoziție 48 de ore ca să-și păstreze șansa la despăgubiri , după înghețul târziu de primăvară din 9–10 aprilie 2026, prin depunerea unei înștiințări pe propria răspundere la registrul agricol, potrivit Agrointel . Miza este operațională și financiară: fără notificarea rapidă, evaluarea pagubelor și, ulterior, accesul la sprijin pot fi întârziate sau compromise. În județul Satu Mare, Primăria Carei a transmis că fermierii afectați trebuie să depună documentul în termen de 48 de ore, pentru „semnalarea” fenomenului de îngheț care a lovit livezile. Ce trebuie să conțină înștiințarea și ce urmează Înștiințarea depusă la registrul agricol trebuie să includă, conform informațiilor transmise de primărie: culturile afectate; numărul parcelei; blocul fizic (identificatorul folosit în evidențele agricole); suprafața afectată. După centralizarea datelor, comisia județeană ar urma să se deplaseze în teren pentru evaluarea pagubelor. Ulterior, se întocmește un raport privind situația de urgență, care este transmis către Instituția Prefectului – Județul Satu Mare și Direcția pentru Agricultură Județeană. Context: plăți până la 30 aprilie pentru înghețul din 2025 Separat de înghețul din aprilie 2026, publicația notează că pomicultorii urmăresc în această perioadă intrarea la plată a sprijinului de 2.000 euro/ha (aprox. 9.950 lei/ha), acordat ca despăgubire pentru înghețul din pomicultură din aprilie–mai 2025, în baza Hotărârii de Guvern nr. 66/2026 . Beneficiarii sunt producători agricoli care exploatează plantații pomicole pe rod și dețin documente care atestă suprafețe afectate între minimum 30% și maximum 100%. Speciile eligibile menționate sunt: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal. Plățile grantului se fac cel târziu până la 30 aprilie 2026, la nivel național. [...]
Ministerul Mediului propune un ghid cu soluții „verzi” pentru reducerea riscului de inundații în România. Conform G4Media , Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică un proiect de ordin care vizează aprobarea unui ghid pentru integrarea soluțiilor naturale în gestionarea riscului de inundații. Acest ghid propune utilizarea ecosistemelor și a proceselor naturale, cum ar fi refacerea zonelor umede și împădurirea terenurilor vulnerabile, pentru a completa lucrările hidrotehnice tradiționale. Schimbarea de abordare Noul ghid subliniază necesitatea unei abordări proactive în gestionarea riscului de inundații, prin utilizarea naturii ca aliat. Aceasta include reconectarea râurilor la luncile inundabile și amenajarea unor zone de retenție naturală a apei. Astfel, se urmărește reducerea volumului și vitezei scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme. Impactul asupra politicilor și finanțării Documentul propus aliniază politicile naționale cu cele europene în domeniul apei și al adaptării la schimbările climatice, facilitând accesul la finanțări pentru proiecte sustenabile. Ghidul oferă autorităților și specialiștilor instrumente pentru alegerea celor mai eficiente măsuri de intervenție, incluzând criterii de selecție și metode de evaluare economică. Obiective pe termen lung Elaborarea ghidului este parte a Strategiei naționale de management al riscului la inundații pentru perioada 2025-2035 , care prevede implementarea a sute de măsuri verzi și proiecte de împădurire în zonele cu risc ridicat. Aceste măsuri sunt menite să crească reziliența la inundații și să reducă vulnerabilitatea comunităților afectate. Proiectul de ordin și ghidul pot fi consultate pe site-ul Ministerului Mediului, iar observațiile și propunerile publicului sunt așteptate în termen de zece zile de la publicare. Această inițiativă subliniază importanța integrării soluțiilor verzi în politicile de mediu și gestionarea riscurilor naturale. [...]
Disputele din Coaliție întârzie decontările pentru motorină și irigații , iar efectul imediat este presiunea de lichiditate asupra fermierilor chiar în campania de primăvară, potrivit Adevărul . În paralel, o propunere a ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de scutire „direct la pompă” a stârnit controverse, fiind considerată greu de aplicat în cadrul legal și tehnic actual. Ministrul a pus în transparență un proiect de ordonanță de urgență care prevede achiziția de motorină fără acciză și TVA, plafonată la 78 de litri pe hectar. Barbu susține că schema ar avea „impact zero la bugetul de stat”, prin folosirea unor certificate cu care fermierii ar cumpăra direct carburantul „fără TVA și fără acciză”. Pe de altă parte, în material se arată că inițiativa intră în tensiune cu regulile europene, menționându-se că „ directivele UE nu permit un procent mai mic de 5%”, ceea ce contrazice propunerea de scutire integrală. Blocaj de coordonare și obstacole de implementare Premierul Ilie Bolojan afirmă că propunerea nu a fost discutată în consultare directă și descrie o comunicare deficitară cu ministrul Agriculturii, inclusiv o întâlnire anulată în ultimul moment. Totodată, premierul a cerut o analiză internă în PNL, iar concluzia prezentată în articol este că măsura ar fi dificil de aplicat și ar necesita modificări legislative pentru alinierea la directivele UE. Cotidianul.ro (citat de Adevărul, pe baza unor surse din PNL) indică două probleme de fond: ar fi necesară modificarea Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) printr-un act normativ distinct, nu printr-o ordonanță care nu schimbă explicit Codul fiscal; APIA nu ar avea competența să recupereze accize și TVA, ANAF fiind instituția competentă pentru astfel de creanțe fiscale. Măsuri alternative: intervenții pe piața carburanților și prelungirea schemelor În locul unei scutiri totale „la pompă”, Bolojan a prezentat un pachet de măsuri generale, aplicabile din luna martie, cu o intervenție limitată în timp (trei luni), pentru a reduce presiunea scumpirilor la motorină. Printre măsurile enumerate de premier se află: limitarea adaosurilor comerciale la media anului trecut, pentru a reduce posibilitatea de speculă; limitarea exporturilor de motorină și țiței; reducerea cantității de biocombustibil introdusă în benzină, cu scopul de a tempera prețurile; prelungirea schemelor de sprijin pentru transportatori, cu creșterea cotei de acciză decontate de la 0,65 lei la 0,85 lei; prelungirea schemei pentru agricultori. Datorii de peste 4 miliarde lei și plăți întârziate din cauza bugetului Un punct sensibil rămâne întârzierea plăților către fermieri. Articolul menționează că Ministerul Agriculturii are datorii de peste 4 miliarde de lei către agricultori, iar campania de primăvară a fost întârziată. În același timp, este invocată o hotărâre de Guvern deja adoptată, potrivit căreia statul va rambursa fermierilor aproape 2,7 lei pentru fiecare litru de motorină folosită la lucrări mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare. Totuși, plățile prin APIA ar urma să fie întârziate din cauza adoptării tardive a bugetului de stat. Ministrul Florin Barbu a confirmat nivelul datoriilor, afirmând că are „patru miliarde de lei datorii” acumulate din octombrie până în prezent, inclusiv pe scheme de ajutor de stat și lucrări la irigații. Miza politică: bugetul, pachetul social și riscul de scumpiri Adevărul leagă întârzierea bugetului de divergențele din Coaliție privind un pachet de măsuri sociale propus de PSD, contestat de partenerii de guvernare din cauza impactului bugetar. În articol se menționează că propunerea ar fi însemnat o amendare a bugetului cu 3,4 miliarde lei față de calculele Ministerului Finanțelor. În acest context, liderul PSD Sorin Grindeanu susține că miniștrii PSD ar fi venit cu soluții care nu au fost aplicate și avertizează asupra efectelor în lanț în economie, inclusiv asupra prețurilor alimentare. „Din cauza acestei incapacități cronice de colaborare, riscăm să avem în câteva luni creșteri explozive ale prețurilor la produsele agroalimentare!”, a declarat Grindeanu, potrivit articolului. Pentru fermieri, problema imediată rămâne predictibilitatea sprijinului și calendarul plăților, într-un moment în care lucrările de sezon depind de accesul rapid la combustibil și de funcționarea schemelor de decontare. [...]
Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță disputa cu Romsilva pe raportul despre drumul din Pădurea Băneasa , un rezultat care întărește poziția instituției în aplicarea propriilor controale și pune presiune pe conducerea Regiei să ia măsuri administrative în teritoriu, potrivit Agerpres . Procesul a vizat raportul Corpului de control al Ministerului Mediului referitor la drumul din Pădurea Băneasa, document contestat de Regia Națională a Pădurilor – RNP Romsilva, prin structura Ilfov. Ministra Diana Buzoianu a anunțat decizia pe Facebook și a precizat că Romsilva Ilfov „a pierdut pe fond”. „Astăzi, Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță procesul privind raportul Corpului de control referitor la drumul din Pădurea Băneasa, raport care a fost contestat de nimeni altcineva decât Romsilva Ilfov!” Ce înseamnă decizia, din perspectiva reglementării și controlului Miza practică a hotărârii este că raportul Corpului de control rămâne validat în această etapă, în condițiile în care contestarea lui a fost respinsă în primă instanță. În mesajul public, Buzoianu a legat cazul de responsabilitatea managerială din Romsilva, arătând că directorii direcțiilor silvice pot fi demiși de directorul general al regiei și punând sub semnul întrebării dacă vor exista astfel de decizii. Ce a reținut raportul Corpului de control despre drumul forestier Raportul Corpului de Control al MMAP, publicat la 10 februarie 2026, arată că lungimea drumului forestier FE002 din Pădurea Băneasa a fost modificată prin includerea unui tronson suplimentar de aproximativ 0,72 km, iar prelungirea ar fi fost făcută: fără documentație legală privind schimbarea categoriei de folosință; fără proiect tehnic; fără aprobările prevăzute de legislația în vigoare. Context: demersul pentru Parcul Natural Pădurea Băneasa Luna trecută, Asociația Parcul Natural București și MMAP au anunțat depunerea la Academia Română a Studiului de Fundamentare Științifică pentru instituirea Parcului Natural Pădurea Băneasa. Conform datelor citate din amenajamentul silvic (U.P. II Băneasa, 2020), fondul forestier studiat este proprietate publică (36% – 439,7 hectare) și privată (64% – 781,8 hectare), iar administrarea silvică este asigurată de Romsilva, prin Ocolul Silvic București din Direcția Silvică Ilfov. Suprafața totală a ariei naturale protejate Pădurea Băneasa este de 1.221,5 hectare și se suprapune cu Sectorul 1 din București și cu localitățile Voluntari și Tunari (Ilfov). Activisții de mediu susțin că instituirea regimului de arie naturală protejată este „singura măsură” care poate garanta integritatea pădurii pe termen lung, conservarea habitatelor și accesul publicului la recreere și aer curat. Studiul a fost realizat de Asociația Parcul Natural București în cadrul proiectului Rewilding, finanțat de Platforma de Mediu pentru București, program inițiat de Fundația Comunitară București și ING Bank România. [...]
Plafoanele pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) în vegetal scad puternic în 2026, iar cea mai mare tăiere vizează terenul arabil (ANT 1), cu un buget mai mic cu aproape 100 de milioane de lei față de anul trecut , potrivit Agrointel . Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern care stabilește plafoanele, urmând ca APIA să calculeze cuantumul pe hectar în funcție de suprafețele eligibile. Miza economică pentru fermieri este directă: un plafon mai mic pentru ANT 1 înseamnă, în mod normal, un cuantum pe hectar mai redus, dacă suprafața eligibilă rămâne comparabilă. În acest moment, documentul este în transparență decizională și trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial înainte ca plățile să poată fi operate. Ce plafoane propune MADR pentru ANT vegetal (an de cerere 2025, buget 2026) Proiectul prevede plafoane pentru șase scheme ANT în sectorul vegetal (ANT 1–6), în limita sumei totale de 308.101.652 lei (echivalentul a 60.642.769 euro ), bani asigurați de la bugetul de stat prin bugetul MADR pe 2026. Distribuția pe scheme este: ANT 1 (teren arabil): 286.960.259 lei (56.481.569 euro) ANT 2 + ANT 3 (in pentru fibră și cânepă pentru fibră): 22.355 lei (4.400 euro) ANT 4 (tutun): 7.453.098 lei (1.466.972 euro) ANT 5 (hamei): 341.416 lei (67.200 euro) ANT 6 (sfeclă de zahăr): 13.324.524 lei (2.622.628 euro) De ce contează: tăierea la ANT 1 și efectul asupra cuantumului pe hectar Cea mai mare scădere este la plata de bază pentru terenul arabil (ANT 1), unde bugetul este „mai mic cu aproape 100 de milioane de lei” față de anul trecut, conform informațiilor din proiectul publicat de MADR. Cuantumul efectiv pe hectar nu este încă stabilit: APIA îl va calcula prin raportarea plafoanelor la suprafețele eligibile pentru fiecare schemă (ANT 1–6). Plățile pot fi făcute ulterior pentru suprafețele eligibile din campania 2025, după finalizarea pașilor de aprobare (Guvern și Monitorul Oficial). Comparație cu plafoanele de anul trecut (pentru ANT la hectar) În 2025, plafoanele aprobate pentru ANT în vegetal au fost, potrivit aceleiași surse: teren arabil: 381.960.498 lei (76.771.350 euro) in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 24.628 lei (4.950 euro) tutun: 10.358.589 lei (2.082.003 euro) hamei: 376.133 lei (75.600 euro) sfeclă de zahăr: 12.531.771 lei (2.518.797 euro) Documentul din dezbatere publică nu indică în acest stadiu cuantumurile finale pe hectar, ci doar plafoanele; nivelul plăților va depinde de suprafețele eligibile validate de APIA. [...]
