Știri
Știri din categoria Agricultură
Micii fermieri persoane fizice ar putea scăpa de obligativitatea e-Factura, după ce un amendament susținut de Ministerul Finanțelor a fost adoptat pe 18 mai în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, potrivit Agrointel. Miza este una de reglementare și operare: reducerea birocrației pentru activități agricole de mică amploare, fără renunțarea la obiectivele de digitalizare fiscală.
Amendamentul modifică OUG nr. 120/2021 privind sistemul național RO e-Factura și, conform Ministerului Finanțelor, a fost susținut de toți membrii comisiei. Ministerul argumentează că schimbarea urmărește să evite „sarcini administrative disproporționate” pentru persoane fizice sau activități economice mici, menținând în același timp direcția de transparență și trasabilitate fiscală.
Potrivit formei adoptate în comisie, sunt vizate mai multe categorii, inclusiv persoanele fizice cu venituri din activități agricole. Principalele modificări menționate sunt:
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a justificat schimbarea prin nevoia de proporționalitate a obligațiilor administrative pentru cei care își declară veniturile corect, în paralel cu continuarea digitalizării ANAF.
„Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile. Digitalizarea ANAF și modernizarea administrației fiscale rămân priorități clare, însă aceste reforme trebuie să însemne simplificare și mai puțină birocrație, nu obligații disproporționate pentru persoane care nu desfășoară activitate economică în sens comercial.”
În forma prezentată, amendamentul este un pas în procesul legislativ, după adoptarea în comisia de specialitate; materialul nu oferă un calendar pentru aplicare și nici forma finală a textului după parcursul parlamentar. Ministerul Finanțelor indică, însă, că extinderea instrumentelor electronice și dezvoltarea sistemelor digitale ale ANAF vor continua, concomitent cu ajustarea cadrului fiscal la „realitățile economice și sociale”.
Recomandate
Ploile și burnița din sud și est pot bloca lucrările agricole de dimineață , în special în Muntenia, unde probabilitatea de precipitații urcă la 80% și cantitatea estimată ajunge la 3,17 l/mp, potrivit Agronet . Pentru ferme, miza imediată este una operațională: accesul pe parcele și pe drumurile agricole poate deveni dificil, iar tratamentele și intrarea cu utilaje pe sol umed cresc riscul de tasare și întârzieri la recoltarea de toamnă. Unde se îngustează „fereastra” de lucru În buletinul de la ora 05:00, Agronet indică o dimineață cu precipitații și rafale care reduc intervalele utile în mai multe regiuni: Muntenia : burniță și ploi, cu „blocaj pentru lucrările de dimineață”; 3,17 l/mp estimate și avertizare cod galben pentru averse torențiale. Moldova : ploi și rafale; 2,94 l/mp estimate, probabilitate maximă 55% și cod galben pentru averse torențiale. Dobrogea : ploi izolate și vânt puternic; 1,96 l/mp estimate, rafale până la 36,5 km/h , cu risc ridicat pentru transport. Transilvania : averse posibile și acces „de verificat”; 0,60 l/mp estimate și cod galben pentru averse torențiale. În București–Ilfov , buletinul menționează burniță și umiditate foarte ridicată, ceea ce poate complica deciziile de intrare pe teren în prima parte a zilei. Vestul țării, mai favorabil pentru logistică și lucrări în câmp În contrast, Banatul și Crișana apar ca zone cu ferestre mai stabile dimineața, fără precipitații estimate în intervalul analizat: Banat : 0 mm precipitații estimate, probabilitate maximă 23%; fereastră bună până la prânz, cu transport recomandat. Crișana : 0 mm precipitații estimate, probabilitate maximă 16%; fereastră bună până la prânz, dar cu rafale mai active (până la 31 km/h). Maramureș : ploi foarte slabe (0,01 l/mp), cu recomandarea de a limita tratamentele la intervale scurte. Ce decizii recomandă buletinul pentru ferme Agronet pune accent pe măsuri de reducere a riscului operațional în prima parte a zilei: verificarea locală a accesului , a umezelii solului și a drumurilor agricole înainte de recoltare sau transport; amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, burniță, umiditate ridicată ori vânt; evitarea intrării pe sol umed la pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă; irigarea nu este considerată presantă în nicio regiune, pe baza datelor din buletin. Pentru fermele din sud și est, mesajul practic al dimineții este că planificarea trebuie făcută „din mers”, după controlul din teren: chiar și precipitațiile moderate ca volum pot închide rapid accesul pe parcele și pot împinge lucrările către intervale mai uscate. [...]
O creștere a producției de porumb a Chinei cu 5–8 milioane de tone ar putea pune presiune pe prețuri și pe fluxurile comerciale , într-un moment în care importurile chineze sunt așteptate să scadă ușor, potrivit informațiilor prezentate de AGRO TV , care citează Reuters via AGERPRES. Anunțul a fost făcut de Zhang Dalong , director de cercetare la COFCO (companie de stat chineză din agribusiness), pe fondul unor rezultate bune în nordul țării. În acest context, oficialul a indicat că livrările de porumb din SUA „nu sunt încă o opțiune”, deoarece rămân neviabile economic. Ce se schimbă în cererea Chinei Estimarea prezentată pentru anul agricol 2026/2027 indică importuri de porumb de 3,5 milioane de tone, în scădere cu 170.000 de tone față de anul precedent. Zhang Dalong a detaliat și o structură orientativă a provenienței: 1,2 milioane de tone din Brazilia; 1,2 milioane de tone din Argentina; 900.000 de tone din SUA; restul, de la alți furnizori. În paralel, el a descris o dinamică mixtă în producția internă: în nord-est a crescut suprafața semănată, dar au scăzut randamentele, în timp ce în nordul Chinei producția și calitatea s-au îmbunătățit. De ce urmăresc traderii relația China–SUA Traderii globali urmăresc dacă Beijingul va majora achizițiile de produse agricole din SUA, în condițiile în care cele două țări au prezentat o listă de produse pentru care sunt reduse taxele vamale, inclusiv porumb, grâu și uleiuri vegetale, potrivit Reuters. Totuși, reprezentantul COFCO a susținut că importurile de porumb din SUA nu mai sunt viabile comercial „chiar cu taxe vamale de 1%”, deoarece marjele la import rămân negative. Context: presiune deja vizibilă în prețuri Informațiile din China vin la o zi după un raport al Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), care a indicat o creștere cu circa 6 milioane de tone a producției estimate pentru sezonul 2026/2027, evoluție care a fost urmată de o scădere puternică a prețurilor la porumb pe bursa din Chicago, conform materialului. Alte estimări pentru cereale furajere Pe lângă porumb, Zhang Dalong a prezentat și estimări pentru alte importuri: sorg: 8 milioane de tone în 2026/2027, în creștere cu 550.000 de tone; orz: 10 milioane de tone, în scădere anuală cu 3,14 milioane de tone. Pentru trimestrul al patrulea, el a indicat importuri estimate de 400.000 de tone de porumb, 2,95 milioane de tone de sorg și 2,6 milioane de tone de orz. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul exact al achizițiilor și despre nivelurile de preț vizate, rămâne de urmărit dacă revizuirea producției interne a Chinei se va traduce într-o reducere efectivă a cererii pe piața internațională și într-o presiune suplimentară asupra cotațiilor. [...]
Ungaria extinde irigațiile de urgență folosind apa din iazurile piscicole , o soluție operațională care poate aduce rapid resurse de apă către agricultură în anii de secetă, potrivit G4Media . Fermele piscicole colaborează cu autoritatea națională a apelor pentru a utiliza apa rămasă în bazinele mari după recoltarea peștilor, astfel încât aceasta să fie direcționată către irigarea terenurilor agricole afectate de secetă și către parcuri. Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres. Contextul este o vară cu secetă accentuată și valuri de căldură la nivel european, care a dus la scăderi record ale nivelului râurilor, cu efecte asupra transportului fluvial și asupra activității centralei nucleare de la Paks . Ce se schimbă în utilizarea apei din iazuri În mod tradițional, apa din bazine era deversată în canale și râuri după strângerea peștilor. În ultimii ani, Organizația Interprofesională pentru Acvacultură și Pescuit din Ungaria (MA-HAL) a redirecționat o parte din această apă către zone umede din apropiere. Acum, pe fondul cererii crescute, fermierii și reprezentanții parcurilor naționale solicită acces la această resursă, iar MA-HAL spune că vrea să extindă programul la nivel național, la toate bazinele din țară, care ar conține aproape 300 milioane metri cubi de apă. De ce contează pentru agricultură și managementul apei Miza este creșterea rapidă a disponibilității apei pentru irigații, într-un moment în care sursele clasice sunt sub presiune. În august, guvernul ungar a anunțat o strategie care prioritizează „metodele naturale de reținere a apei”, cu scopul de a limita pe viitor pagubele produse de secetă. Șeful MA-HAL, Nandor Puskas, a argumentat extinderea programului prin rolul iazurilor în perioadele critice: „În 2026, iazurile noastre cu pești au reprezentat ultima sursă de apă pentru multe viețuitoare. De aceea este important să extindem programul la nivel național.” Deși în această toamnă a plouat și seceta nu mai este la fel de severă, premierul Peter Magyar a recunoscut urgența investițiilor și a lucrărilor de gestionare a apei: „Ar fi trebuit să începem aceste lucrări cu ani în urmă. Am întârziat cu câțiva ani. Dar aceasta nu poate fi o scuză.” [...]
Prețul florii-soarelui rămâne blocat la 473 euro/tonă FOB Constanța , deși exporturile României au accelerat la început de sezon, pentru că oferta puternică din bazinul Mării Negre și competiția pe lanțul uleiului limitează spațiul de scumpire, potrivit Agrointel . În săptămâna 2–9 octombrie, oleaginoasele au fost sub presiune: floarea-soarelui a scăzut cu 4 euro/tonă, iar rapița cu 18 euro/tonă. În paralel, piața cerealelor a mers în direcții opuse: grâul a urcat cu 6 euro/tonă (cerere de export activă), în timp ce porumbul a coborât cu 7 euro/tonă, pe fondul avansului recoltării și al creșterii ofertei. Exporturi mai mari, dar concurență și estimări divergente de producție România a intrat în sezonul 2026/27 cu estimări diferite privind producția de floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (USDA) versus 2,45 milioane tone (Coceral). În același timp, exporturile extra-UE au pornit mai tare decât anul trecut: 130.920 tone de la începutul sezonului, cu 26% peste intervalul similar din 2025 (circa 116.523 tone). Turcia rămâne principala destinație, cu 76.550 tone, însă sub nivelul de anul trecut pentru perioada comparabilă (103.060 tone). Cererea din interiorul UE este susținută de recolte afectate de secetă în unele regiuni, dar, pentru prețurile interne, publicația notează că ritmul exporturilor ajută la absorbția recoltei fără a garanta o creștere consistentă a cotațiilor. Factorul care apasă decisiv este concurența regională: recoltele „aproape record” din Rusia, Ucraina și Bulgaria, care limitează perspectivele unei scumpiri puternice în România. Semnale din regiune: Rusia apasă pe preț la ulei, Ucraina are probleme logistice Pe piața uleiului de floarea-soarelui, Rusia își consolidează poziția la export cu prețuri cu 10–15 dolari/tonă (aprox. 45–70 lei) sub cele ucrainene, potrivit Uniunii Agrare Ucrainene (UAC) , citată de Agrointel. În același timp, exporturile Ucrainei încetinesc, iar atacurile asupra porturilor din Marea Neagră au majorat costurile logistice cu cel puțin 50 dolari/tonă (aprox. 230 lei) față de sfârșitul lunii iulie și au prelungit transportul către Egipt până la 30 de zile. În acest context, chiar dacă România exportă mai mult la început de sezon, piața rămâne ancorată într-o competiție regională dură, care reduce șansele unei creșteri rapide a prețului la floarea-soarelui pe termen scurt. [...]
Raportul USDA din octombrie menține neschimbate estimările de producție pentru principalele culturi din România, dar taie puternic soia , printr-o reducere a suprafeței, într-un context internațional care poate influența direct prețurile și oportunitățile de export, potrivit Agrointel . România: cifre stabile la grâu și porumb, corecție doar la soia În raportul WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates) pe octombrie, USDA păstrează neschimbate estimările pentru România la: grâu: 12,5 milioane tone (2,375 milioane hectare) orz: 3,45 milioane tone (635.000 hectare) porumb: 7,837 milioane tone (1,68 milioane hectare) floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (1,17 milioane hectare) rapiță: 3,22 milioane tone (1 milion de hectare) Singura ajustare este la soia: producția este redusă la 240.000 tone, de la 310.000 tone, după ce suprafața scade la 103.000 hectare, de la 143.000 hectare (minus 28%). Context extern: presiune pe porumb, tablou mixt la grâu Miza pentru fermieri și traderi nu este doar stabilitatea estimărilor locale, ci direcția pieței globale. La porumb, USDA a majorat semnificativ estimarea producției americane (407,3 milioane tone, de la 401,3 milioane tone) și a urcat stocurile finale din SUA la 47 milioane tone (de la 39,8 milioane tone). La nivel mondial, stocurile finale cresc cu 8,3 milioane tone, la 280,4 milioane tone, evoluție care, potrivit articolului, pune presiune pe prețuri într-o piață care aștepta o ofertă americană mai strânsă. În paralel, în UE apar reduceri de producție la porumb (48 milioane tone), iar în Franța producția este prognozată cu 38% sub cea de anul trecut, pe baza rezultatelor din recoltare și a estimărilor guvernamentale revizuite. La grâu, USDA reduce exporturile Rusiei cu 3 milioane tone, la 40 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, în timp ce producția UE este revizuită în jos la 133 milioane tone, iar comerțul mondial este estimat la circa 209 milioane tone. De ce contează pentru România: fereastră de export, condiționată de logistică În lectura Agrointel , combinația dintre exporturile rusești la minimul ultimilor cinci ani și deficitul de porumb din unele zone ale UE poate crește nevoia de marfă din regiune. România, cu „un excedent exportabil mare la grâu și porumb”, ar putea beneficia, dacă fluxurile logistice prin Constanța rămân funcționale. [...]
Fermele au la dispoziție azi doar ferestre scurte și regionale pentru lucrările de toamnă , cu riscuri crescute de ploi și acces dificil pe parcele în vest și nord, potrivit Agronet . Miza operațională este alegerea corectă a intervalelor de lucru pentru recoltare, transport și pregătirea terenului, în condițiile în care după prânz pot apărea averse, inclusiv în zone aflate sub avertizări. Unde merită concentrată activitatea în a doua parte a zilei Pentru după-amiază, publicația indică drept cele mai favorabile condiții pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului Dobrogea , iar cu prudență : Moldova, Muntenia și București-Ilfov . În aceste zone, riscul de precipitații este mai redus, însă vântul poate limita în special tratamentele. În schimb, Banat, Crișana și Maramureș sunt trecute la capitolul „amânare pentru tratamente și atenție la acces”, din cauza probabilității ridicate de precipitații și a riscului ca solul să se umezească rapid. Zonele cu „verificare locală” înainte de intrarea în câmp În Transilvania, Oltenia și zona montană , decizia de lucru rămâne dependentă de evoluția locală a averselor și de starea solelor. Agronet notează că aici sunt semnalate averse torențiale în avertizările active, ceea ce face ca lucrările sensibile să fie mai greu de planificat. Pentru Transilvania, buletinul de la ora 12:00 indică o fereastră mai caldă, dar sub presiunea averselor: precipitații estimate de 1,20 mm (1,20 l/mp) și o probabilitate maximă de 52% , pe fondul unei avertizări galbene active . Recomandarea operațională este ca fermele să continue doar lucrări care pot fi întrerupte rapid și să evite tratamentele. Vestul și nordul: risc de ploi și acces limitat pe parcelă În Banat și Crișana , cantitățile estimate pentru după-amiază sunt de 5,35 mm (5,35 l/mp) , respectiv 5,58 mm (5,58 l/mp) , cu probabilitate maximă de 87% în ambele regiuni. În aceste condiții, Agronet recomandă amânarea tratamentelor și intrarea în câmp doar după verificarea umezelii și a accesului. În Maramureș , sunt estimate 4,09 mm (4,09 l/mp) , cu probabilitate maximă de 77% , iar decizia practică indicată este evitarea tratamentelor și verificarea accesului înainte de transport sau lucrări pe sol, din cauza riscului de umezire. Irigarea, în plan secund Buletinul menționează că irigarea nu este presantă în regiunile raportate, iar decizia rămâne condiționată de verificarea umidității solului la nivel local. Pentru ferme, concluzia zilei este una de management al riscului: acolo unde fereastra este stabilă (în special Dobrogea), se pot menține lucrările de câmp și logistica, iar în rest e nevoie de planificare pe intervale scurte și de verificări înainte de intrarea utilajelor pe teren. [...]
