Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii reclamă lipsa îngrășămintelor din stoc în plină campanie de fertilizare, potrivit Agrointeligența, care citează atât producători agricoli, cât și un furnizor de inputuri. Problema este semnalată în special la produsele pe bază de azot, iar fermierii spun că nu primesc nici termene de reaprovizionare.
Valentin Popa, fermier din comuna Sohatu (județul Călărași), afirmă că riscă să intre la semănat fără fertilizare, după ce a încercat timp de mai multe săptămâni să cumpere îngrășăminte pentru culturile de porumb și floarea-soarelui. El spune că a discutat cu mai mulți furnizori, fără rezultat.
„Am vorbit în cinci locuri până la momentul acesta, de trei săptămâni, și toți mi-au spus că nu au nici pe stoc și nici nu promit când vor ajunge îngrășămintele, că nu știu nici ce să ne spună, să ne dea un termen, absolut nimic.”
Fermierul adaugă că, în lipsa produselor, alternativa este să semene fără îngrășăminte, urmând să aplice ulterior, dacă va găsi marfă „în vegetație” (adică după răsărirea culturii). În același timp, el reclamă și scumpiri, pe care le leagă de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, susținând că „nici măcar așa, scumpe, nu mai găsim”.
Pe partea de ofertă, unul dintre furnizorii menționați în articol, SEEFCO, a anunțat public că are stocuri epuizate pentru anumite produse, inclusiv DAP 18.46.0 și TSP 0.46.0, în timp ce pentru NPKS 14.28.14+5.5S compania indică „stoc mic disponibil prompt de livrare”, conform mesajului citat de publicație.
Dragoș Ivan, manager comercial SEEFCO, a declarat pentru Agrointeligența că, deși există marfă la nivel internațional, traderii (operatori care cumpără și revând cantități mari) ar fi reticenți să facă achiziții noi la prețurile actuale, ceea ce poate alimenta penuria. El a mai spus că disponibilitatea ureei și a complexului DAP 18.46.0 este în scădere și a atras atenția asupra comparațiilor făcute doar „pe tonă”, fără calculul raportat la „substanța activă” (nutrientul efectiv, precum azotul sau fosforul), oferind ca exemplu o ofertă din 15.03.2026 în care ureea ar fi mai ieftină pe kilogram de substanță activă decât sulfatul de amoniu.
Recomandate
Federația Romovis spune că oierii sunt la un pas de protest național , potrivit Agrointeligența , după întâlniri cu autoritățile din zona zootehniei în care organizația afirmă că a rămas dezamăgită, în special de pozițiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Consiliul Director al Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS anunță că va continua demersurile către Guvern și Președinția României și că va încerca să obțină autorizație pentru declanșarea unui protest, „dacă fermierii o cer”. Organizația le solicită crescătorilor să rămână informați prin asociațiile afiliate și să transmită în continuare problemele și propunerile către conducerea federației, susținând că puterea de negociere depinde de „unitate, coerență și solidaritate”. „Consiliul Director al Federației Romovis își exprimă dezamăgirea (…) față de cele prezentate și susținute de către ANSVSA, prin urmare anunță continuarea demersurilor atât către Guvern și Preșidenția României, cât și obținerea de autorizație în vederea declanșării unui protest, dacă fermierii o cer.” Federația a prezentat un bilanț al demersurilor administrative și juridice înaintate către Ministerul Agriculturii (MADR), ANSVSA, Comisia de Agricultură din Parlament, prim-ministru și președintele României. Un punct central este deblocarea comerțului intracomunitar (în interiorul UE) cu ovine și caprine vii, despre care Romovis afirmă că este blocat până la 30 iunie, pe fondul pestei micilor rumegătoare (PRM). În paralel, federația contestă direcția de modificare a Ordinului ANSVSA nr. 35/2016, care reglementează, între altele, programe de supraveghere și control al bolilor la animale, precum și identificarea și înregistrarea animalelor. În urma unei întâlniri de lucru la ANSVSA, pe 2 aprilie 2026, Romovis susține că instituția a invocat așteptarea bugetului pentru implementarea unui program de screening necesar combaterii PRM și că deblocarea comerțului intracomunitar ar putea fi discutată cu Comisia Europeană după testarea efectivelor, proces estimat la 4-6 luni. Federația avertizează că, în acest interval, crescătorii ar acumula pierderi prin cheltuieli suplimentare în ferme și că lipsa unui calendar ferm afectează direct sectorul, în condițiile în care Comisia Europeană ar cere un program etapizat pe 1-2 ani pentru ridicarea restricțiilor înainte de 30 iunie 2026. Un alt subiect de conflict este finanțarea vaccinării obligatorii împotriva antraxului. Romovis cere ca ANSVSA să suporte, din bugetul aprobat, contravaloarea vaccinării și să renunțe la transferul integral al costurilor cu manopera către crescători. Federația afirmă că ANSVSA intenționează să mențină în proiectul de modificare a Ordinului 35 prevederea privind suportarea manoperei de către crescători, ceea ce a generat nemulțumiri, și avertizează că ordinul va fi contestat în instanță dacă va apărea „în forma susținută” de conducerea ANSVSA. În plus, Romovis solicită reglementarea situației medicilor veterinari concesionari, astfel încât să fie eliminate abuzurile și lipsa de concurență profesională și să fie recunoscut dreptul crescătorilor de a contracta și alți medici veterinari, cu posibilitatea negocierii transparente a prețurilor. Federația indică faptul că, în lipsa unor soluții asumate și a unui calendar, presiunea din sector ar putea escalada până la un protest național. [...]
APIA a primit 116.482 de cereri de plată în primele două săptămâni ale Campaniei 2026 , pentru o suprafață totală de 432.739,65 hectare. Intervalul la care se referă datele este 16-31 martie 2026. Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv. Informația apare într-un comunicat al APIA transmis joi către Agerpres. În această etapă, fermierii sunt contactați de funcționarii agenției pentru programarea depunerii cererilor, iar APIA cere respectarea datei și orei stabilite. Agenția precizează că se depune o singură cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează terenuri sau exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite, și că beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026. „Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv.” Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația geospațială AGI Online, pe baza instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii care accesează scheme din sectorul zootehnic, este necesară completarea declarației specifice sectorului înainte de accesarea AGI Online, în funcție de programarea stabilită cu funcționarii APIA. Principalele repere și condiții menționate de APIA pentru Campania 2026 sunt: 116.482 de cereri depuse în perioada 16-31 martie 2026, pentru 432.739,65 hectare termen-limită de depunere: 5 iunie 2026 (inclusiv) o singură cerere de plată per solicitant, inclusiv când terenurile/exploatațiile sunt în județe diferite completarea cererii și a declarației de suprafață în AGI Online pentru zootehnie, completarea declarației specifice înainte de accesarea AGI Online semnarea cererii este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice APIA mai atrage atenția că responsabilitatea pentru legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului sau autorității emitente, iar semnarea cererii de plată este obligatorie. [...]
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, acuză presiuni din retail împotriva producătorilor români , potrivit Adevărul , și spune că statul va monitoriza mai atent prezența produselor autohtone la raft, avertizând marile lanțuri de magazine că nu va tolera practici care dezavantajează producătorii locali. La finalul unui interviu, ministrul a susținut că relația dintre retaileri și producătorii români trebuie să se bazeze pe colaborare, nu pe impuneri, iar dialogul cu marile lanțuri comerciale va fi purtat „strict în interesul producătorului național”. În acest context, Barbu a transmis că direcția urmărită de autorități este una de parteneriat, nu de „dictat”. „Vrem parteneriat, nu dictat”. Florin Barbu a mai afirmat că autoritățile vor urmări mai strict prezența produselor românești în magazine și vor interveni dacă acestea sunt înlocuite de importuri. Ministrul a invocat existența unor „pârghii legislative” prin care statul poate reacționa și a avertizat că tentativele de marginalizare a producătorilor români vor fi sancționate. În același timp, ministrul a acuzat existența unor campanii plătite împotriva sa, despre care spune că ar fi finanțate de retaileri, inclusiv în mediul online. Deși a precizat că nu a depus plângeri oficiale, Barbu a declarat că are încredere în instituțiile statului să identifice astfel de acțiuni și a insistat că nu va renunța la obiectivul de a crește prezența produselor românești la raft. [...]
România a programat exporturi de peste un milion de ovine și carcase în Algeria, în 2027 , potrivit Economica.net , care citează un comunicat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). În centrul strategiei comerciale se află diversificarea exporturilor, prin trecerea de la livrări exclusiv de animale vii la export de carcase, adică carne refrigerată și congelată. ANSVSA susține că această schimbare este rezultatul negocierilor cu partea algeriană și că poate crește valoarea adăugată obținută în România, inclusiv prin dezvoltarea unităților de abatorizare și respectarea cerințelor de certificare Halal (standard religios pentru produse din carne) solicitate pe piața din Algeria. Instituția pune creșterea volumelor pe seama conformității sanitar-veterinare și a simplificării procedurilor de certificare, prin negocierea certificatelor de sănătate și dialog cu autoritățile veterinare algeriene, ceea ce ar fi dus la eliminarea unor bariere tehnice. Informațiile sunt preluate de Economica.net dintr-o știre Agerpres . „Obiectivul nostru rămâne sprijinirea producătorilor români prin deschiderea de noi pieţe şi consolidarea celor existente. Posibilitatea semnării contractelor încă din acest an pentru livrările din 2027 ar putea oferi fermierilor noştri stabilitatea necesară pentru a-şi planifica producţia la o scară fără precedent”, a declarat Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele ANSVSA, în comunicat. Pe partea de evoluție recentă, exporturile de ovine către Algeria au crescut de la 321.040 de capete în 2025 la o estimare de 500.000 până la finalul lui 2026, conform ANSVSA. În acest context, planificarea livrărilor din 2027 și extinderea către exportul de carcase ar putea schimba structura exporturilor românești de ovine, cu efecte directe asupra procesării interne și a capacității de a răspunde cerințelor pieței nord-africane. [...]
Crescătorii de ovine riscă să piardă subvențiile APIA dacă nu își angajează legal ciobanii, în contextul noilor cerințe de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointeligența . Măsura vizează fermierii care folosesc forță de muncă și condiționează plata sprijinului de respectarea unor standarde minime pentru angajați. Regulile îi tratează pe beneficiarii de subvenții care au lucrători ca pe orice angajator, ceea ce a generat îngrijorări mai ales în zootehnie, unde găsirea și păstrarea personalului este dificilă. Crescătorii susțin că ar prefera angajarea „cu acte”, inclusiv pentru un control mai bun asupra relației de muncă, dar consideră că legislația actuală nu se potrivește cu specificul activității din ferme. Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole „Țara Loviștei”, care reprezintă câteva sute de crescători din mai multe județe, a declarat că noile reguli îi obligă să angajeze ciobanii cu contract de muncă, inclusiv atunci când crescătorul este persoană fizică. Ea a criticat și modul în care ar fi normată munca în fermă, arătând că activitatea cu animalele nu se încadrează într-un program fix de 8 ore, conform Adevărul . Fermierii au cerut o întâlnire la Ministerul Agriculturii pentru a discuta soluții care să le permită, pe de o parte, să respecte legea și, pe de altă parte, să își continue activitatea. Reprezentanta asociației a susținut că, în forma actuală, singura opțiune rămasă este angajarea cu contract, dar a descris procedura drept dificil de aplicat în condițiile unei forțe de muncă instabile în oierit și zootehnie. În esență, problemele invocate de crescători țin de: obligativitatea contractelor de muncă pentru îngrijitorii de animale, inclusiv la persoane fizice; birocrația legată de încheierea și încetarea frecventă a contractelor, când lucrătorii stau perioade scurte; caracterul fluctuant al forței de muncă în zootehnie, care face dificilă menținerea unor angajări permanente; preferința pentru munca zilieră, ca variantă mai simplă administrativ, în special pentru activități sezoniere sau pe termen scurt. Constanța Ștefan a argumentat că o soluție ar fi facilitarea angajării ca zilier, astfel încât fermierii să poată respecta cerințele de condiționalitate socială fără „multă birocrație”, iar lucrătorii să poată cumula perioade de muncă recunoscute. În perioada următoare, discuțiile de la Ministerul Agriculturii ar urma să lămurească dacă există ajustări sau mecanisme aplicabile pentru sector, astfel încât plata subvențiilor să nu fie pusă în pericol pentru fermele care nu reușesc să se conformeze în forma actuală. [...]
Agricover Credit IFN și EFSE au semnat un nou împrumut echivalent cu 15 milioane euro , extinzând parteneriatul strategic pentru finanțarea investițiilor în agricultura durabilă din România, potrivit AgroInfo . Acordul este anunțat pe 31 martie 2026 și vizează sprijinirea fermierilor mici și mijlocii prin credite pe termen mai lung. Finanțarea acordată de Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) are o maturitate de șapte ani și include doi ani de grație. Scopul declarat este susținerea adoptării de practici agricole durabile și a tranziției către o agricultură cu impact redus asupra mediului, prin investiții în tehnologii și metode de lucru care să crească productivitatea și reziliența fermelor. Contextul invocat de părți este deficitul de finanțare din agricultură. AgroInfo citează un raport fi-compass al Comisiei Europene, care estimează un deficit de finanțare în agricultura europeană între 19,8 miliarde euro și 46,6 miliarde euro. Pentru România, articolul indică un deficit financiar în agricultură estimat la 11 miliarde euro și menționează că sub 5% dintre fermierii locali accesează credite, sub nivelurile din Europa de Vest. Banii ar urma să fie utilizați pentru investiții în tehnologii moderne și practici sustenabile, cu obiectivul de a îmbunătăți productivitatea, de a întări reziliența la riscurile climatice și de a crește competitivitatea pe termen lung. Finanțarea este disponibilă prin Agricover Credit IFN, iar fermierii pot solicita informații despre eligibilitate și condiții prin reprezentanții regionali ai companiei sau pe site-ul acesteia. „Noul acord cu EFSE consolidează capacitatea noastră de a oferi soluții care ajută fermierii să investească, să se adapteze la presiunile climatice și să construiască afaceri mai puternice și mai reziliente”, a subliniat Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN. EFSE este prezentat ca un fond de investiții cu impact, înființat în 2005 de KfW Development Bank, cu sprijinul BMZ și al Comisiei Europene, iar Finance in Motion GmbH este administratorul portofoliului. Agricover Credit IFN este descris ca unul dintre principalii finanțatori ai agriculturii din România, cu o cotă de piață de 7,5% și peste 4.800 de fermieri activi în portofoliu, parte a Grupului Agricover. [...]
