Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii reclamă lipsa îngrășămintelor din stoc în plină campanie de fertilizare, potrivit Agrointeligența, care citează atât producători agricoli, cât și un furnizor de inputuri. Problema este semnalată în special la produsele pe bază de azot, iar fermierii spun că nu primesc nici termene de reaprovizionare.
Valentin Popa, fermier din comuna Sohatu (județul Călărași), afirmă că riscă să intre la semănat fără fertilizare, după ce a încercat timp de mai multe săptămâni să cumpere îngrășăminte pentru culturile de porumb și floarea-soarelui. El spune că a discutat cu mai mulți furnizori, fără rezultat.
„Am vorbit în cinci locuri până la momentul acesta, de trei săptămâni, și toți mi-au spus că nu au nici pe stoc și nici nu promit când vor ajunge îngrășămintele, că nu știu nici ce să ne spună, să ne dea un termen, absolut nimic.”
Fermierul adaugă că, în lipsa produselor, alternativa este să semene fără îngrășăminte, urmând să aplice ulterior, dacă va găsi marfă „în vegetație” (adică după răsărirea culturii). În același timp, el reclamă și scumpiri, pe care le leagă de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, susținând că „nici măcar așa, scumpe, nu mai găsim”.
Pe partea de ofertă, unul dintre furnizorii menționați în articol, SEEFCO, a anunțat public că are stocuri epuizate pentru anumite produse, inclusiv DAP 18.46.0 și TSP 0.46.0, în timp ce pentru NPKS 14.28.14+5.5S compania indică „stoc mic disponibil prompt de livrare”, conform mesajului citat de publicație.
Dragoș Ivan, manager comercial SEEFCO, a declarat pentru Agrointeligența că, deși există marfă la nivel internațional, traderii (operatori care cumpără și revând cantități mari) ar fi reticenți să facă achiziții noi la prețurile actuale, ceea ce poate alimenta penuria. El a mai spus că disponibilitatea ureei și a complexului DAP 18.46.0 este în scădere și a atras atenția asupra comparațiilor făcute doar „pe tonă”, fără calculul raportat la „substanța activă” (nutrientul efectiv, precum azotul sau fosforul), oferind ca exemplu o ofertă din 15.03.2026 în care ureea ar fi mai ieftină pe kilogram de substanță activă decât sulfatul de amoniu.
Recomandate
PerPlant a atras 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) pentru a scala o tehnologie de „documentare” a stropirilor la nivel de plantă , mizând pe faptul că fermierii europeni sunt tot mai presați să dovedească reducerea chimicalelor, potrivit The Next Web . Startup-ul agtech din Copenhaga montează pe tractor o cutie cu cameră și software de inteligență artificială care decide, în timp real, ce plante sunt stropite și care nu. Runda de finanțare este condusă de Jytte Rosenmaj (președinta platformei de credite de carbon Agreena) și Kræn Østergaard Nielsen (fost CEO al Coop Danmark, investitor în AI). Capitalul se adaugă unor finanțări nerambursabile (non-dilutive) de la EIFO (Danemarca), Agenția Spațială Europeană și Innovation Fund Denmark. De ce contează: „hârtia” devine produsul comercial PerPlant susține că poate reduce cu 90% utilizarea erbicidelor pentru un fermier danez „mediu” cu circa 200 de hectare și că îngrășămintele scad cu 30%. Investitorii estimează economii de aproximativ 269.000 coroane daneze pe fermă, pe an, suficient cât sistemul să se amortizeze într-un singur sezon agricol, conform materialelor distribuite odată cu runda. Miza comercială principală este însă documentarea: compania afirmă că senzorii de pe tractor oferă o rezoluție de 2–10 centimetri, față de 10–30 de metri în cazul imaginilor satelitare. PerPlant spune că acest nivel de detaliu poate funcționa ca documentație „de audit” pe care bănci, asigurători și autorități din UE o pot folosi pentru a verifica ce s-a stropit, unde și pe ce. Presiunea de reglementare din UE și cursa pentru „precision spraying” Contextul este unul de reglementare: fermierii europeni sunt sub presiune să reducă utilizarea substanțelor chimice și să demonstreze acest lucru. Strategia UE „Farm to Fork” a setat ca țintă înjumătățirea utilizării pesticidelor până în 2030, iar subvențiile sunt tot mai legate de performanța de mediu demonstrabilă. În același spațiu, publicația amintește și de runda de 5 milioane de euro atrasă de startup-ul olandez BBLeap pentru un sistem diferit tehnic, dar orientat spre același rezultat (stropire de precizie). Cele două nu sunt încă rivali direcți „la scară”, însă vizează aceeași problemă. Unde este compania acum și ce urmează PerPlant a fost fondată în 2022 de CEO-ul Rasmus Emil Hansen și CTO-ul Sumod Nandanwar (prin programul Antler Nordic). Tehnologia are origini în cercetare dezvoltată la KTH Stockholm, cu accent pe procesare „la margine” (edge processing) — adică inferență în timp real fără trimiterea datelor în cloud. Compania are 15 angajați și derulează implementări comerciale în 12 țări, inclusiv Danemarca, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Norvegia, Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Spania, Irlanda și Chile. Următoarea țintă declarată este extinderea în Statele Unite, iar Hansen pune accentul pe reducerea birocrației și pe oprirea pulverizării deasupra zonelor sensibile (de exemplu, cele legate de protecția apelor subterane), cu precizie la nivel de centimetru. [...]
România a început exportul aerian de ovine către Algeria , o schimbare logistică ce reduce drastic timpul de livrare și poate ridica standardele (și costurile) pentru exporturile de animale vii, potrivit AGRO TV . Duminică a plecat primul transport aerian cargo din România spre Algeria, cu peste 4.000 de oi, care a ajuns la destinație în aproximativ două ore și jumătate. Prin comparație, un transport maritim de animale vii pentru aceeași destinație poate dura până la 8 zile. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) spune că alte trei transporturi sunt programate în perioada următoare, tot către Algeria. De ce contează: eficiență logistică și presiune pe lanțul operațional Trecerea la transport aerian scurtează expunerea animalelor la stresul unui drum lung și comprimă fereastra operațională pentru exportatori (organizare, încărcare, documente, coordonare cu operatorul cargo). În același timp, mutarea pe avion implică, în mod tipic, costuri logistice mai mari decât pe mare, ceea ce poate împinge exportul într-o zonă de „premium”, așa cum indică și poziția ANSVSA. Într-o declarație publicată de instituție, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu , leagă transportul aerian de „eficiență logistică și siguranță pentru animale” și de consolidarea încrederii pe o piață deschisă anul trecut: „Folosirea de zboruri cargo pentru a importa ovine din România plasează calitatea cărnii românești într-un segment super-premium. [...] Ovinele ajung la destinație în doar două ore și jumătate, spre deosebire de un transport maritim care poate dura până la 8 zile.” Context: Algeria, o piață majoră pentru ovinele din România Materialul notează că, în ultimele 30 de zile, peste 600.000 de ovine au fost exportate către Algeria, transportate pe nave „special autorizate”, în condiții de siguranță. Totodată, AGRO TV arată că Algeria a decis anul trecut ca necesarul pentru 2026, inclusiv pentru sărbătoarea Eid el-Adha , să fie asigurat exclusiv din România. Primul export către Algeria a avut loc anul trecut, după un proces de confirmare a procedurilor sanitar-veterinare. [...]
Ministerul Mediului lansează un program de 60 mil. euro (aprox. 300 mil. lei) care combină investiții în controlul poluării cu sprijin practic pentru ferme , prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, derulat până în iunie 2028, potrivit AgroInfo . Inițiativa este finanțată printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială , iar miza operațională este reducerea poluării provenite din agricultură (inclusiv din utilizarea fertilizanților, pesticidelor sau antibioticelor), fără a frâna performanța economică din ferme. Două direcții: instituții mai bine echipate și fermieri cu acces la demonstrații în teren Proiectul are două componente majore: Consolidarea capacității instituțiilor publice de a monitoriza și preveni poluarea din agricultură, prin investiții în digitalizare, echipamente moderne, instrumente de laborator și instruirea personalului. Sprijin direct pentru fermieri , prin transfer de cunoștințe și promovarea bunelor practici, cu accent pe învățare practică și schimb de experiență. În zona instituțională, sunt vizate organizații cu rol în evaluarea impactului agriculturii asupra mediului, între care Administrația Națională „Apele Române ”, Autoritatea Națională Fitosanitară și structuri din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Direcția îmbunătățiri funciare și fond funciar). Materialul menționează și dezvoltarea unor instrumente aferente componentei PNRR gestionate în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. 72 de ferme modernizate, folosite ca „ferme-gazdă” pentru demonstrații Componenta dedicată fermierilor se bazează pe Rețele de Transfer de Cunoștințe , cu grupuri de discuții sprijinite de un Centru de consiliere. La baza acestor rețele stau organizații de fermieri, respectiv Federația Națională „Pro Agro” și Asociația Fermierilor din România. Un element concret al implementării este modernizarea a 72 de ferme existente , care vor deveni ferme-gazdă pentru demonstrații practice, discuții și schimb de experiență între fermieri și specialiști. Proiectul include și o campanie națională de conștientizare adresată fermierilor, consumatorilor și altor categorii interesate, cu scopul de a explica sursele de poluare agricolă, efectele asupra mediului și sănătății și soluțiile de reducere a riscurilor. Pentru informații suplimentare, articolul indică site-ul apanoastra.ro . [...]
Franța pregătește pedepse mai dure pentru furturile din ferme, după pierderi tot mai mari de recoltă, combustibil și echipamente , pe fondul unei creșteri a infracționalității în agricultură, potrivit Focus . Miza este una economică: fermele reclamă pagube tot mai mari, iar autoritățile vor să ridice costul penal al acestor fapte pentru a descuraja rețelele care vizează producția agricolă. De la „furturi mărunte” la lovituri de sute de kilograme În Franța, fermierii descriu o schimbare de amploare: de la furturi ocazionale de cantități mici la dispariții masive de produse și bunuri. Un agricultor din departamentul Bouches-du-Rhône , Cédric Seimandi, spune că în apropierea sa au fost furate „mai mult de 500 de kilograme de usturoi”. În regiunea Aix-en-Provence, în doar trei săptămâni au fost raportate mai multe furturi de fructe și legume, inclusiv dispariția a 450 de kilograme de căpșuni dintr-o seră, relatează postul francez BFM, citat de publicație. Un alt fermier, Romain Blanchard, pune sub semnul întrebării varianta unui furt „artizanal”, sugerând că operațiunea ar fi fost organizată. Pe partea operațională, unele exploatații au început să își securizeze terenurile cu sârmă ghimpată sau să renunțe la spații deschise de depozitare, măsuri care pot aduce costuri suplimentare și complicații logistice. Ce schimbări de reglementare sunt pe masă Guvernul francez vrea să înăsprească sancțiunile pentru furturile din ferme printr-o lege în regim de urgență, pe fondul „miilor de cazuri” din ultimii ani, potrivit BFM. Concret, planul vizează: încadrarea furturilor de pe exploatații agricole ca „caz deosebit de grav”; creșterea pedepsei maxime de la 3 ani de închisoare și 45.000 de euro (aprox. 225.000 lei) la 5 ani și 75.000 de euro (aprox. 375.000 lei). Ministrul francez al Agriculturii, Annie Genevard , a vorbit despre o presiune în creștere asupra multor ferme. Conform datelor guvernului francez citate de Focus, în 2025 au fost înregistrate peste 15.000 de infracțiuni contra proprietății în zona agricolă. Context regional: furturi în creștere și în Germania Fenomenul nu este limitat la Franța. În Germania, furturile din agricultură ar fi în creștere, inclusiv cazuri în care dispar peste noapte efective întregi de bovine, relatează Euronews, citat de Focus. Anchetele indică frecvent grupări organizate, posibil cu legături în afara țării. În Brandenburg, sunt menționate mai multe cazuri recente: 48 de bovine dispărute în Raddusch (evaluate la circa 75.000 de euro, aprox. 375.000 lei), 74 de animale furate în apropiere de Herzberg și 69 de viței dispăruți anterior în Falkenberg, unde ar fi fost mânați către un camion. Potrivit relatării, indiciile sugerează intervenții nocturne cu vehicule mari și încărcare sistematică a animalelor. În lipsa unor măsuri eficiente de descurajare, fermele rămân expuse unor pierderi directe de producție și capital, iar costurile de securizare tind să se transfere în funcționarea curentă a exploatațiilor. [...]
Algeria își acoperă necesarul de ovine din 2026 exclusiv din România , iar decizia împinge exporturile românești într-o zonă cu valoare adăugată mai mare, inclusiv prin transport aerian cargo, potrivit Economica . ANSVSA anunță că 4.000 de oi românești au ajuns cu avionul în Algeria, într-un demers care scurtează radical timpul de livrare și ridică standardele logistice. Informația este atribuită de publicație agenției Agerpres, iar ANSVSA leagă transportul aerian de poziționarea cărnii românești într-un „segment super-premium”, prin viteză și condiții de siguranță pentru animale. „Folosirea de zboruri cargo pentru a importa ovine din România plasează calitatea cărnii româneşti într-un segment super-premium. [...] Ovinele ajung la destinaţie în doar două ore şi jumătate, spre deosebire de un transport maritim care poate dura până la opt zile.” De ce contează: logistică mai rapidă, piață mai mare Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu , susține că trecerea la zboruri cargo aduce un „progres crucial” în eficiență logistică și siguranță, în condițiile în care alternativa maritimă poate dura până la opt zile. În același timp, instituția vorbește despre „confirmarea” încrederii câștigate pe o piață pe care România ar fi deschis-o anul trecut. Pentru 2026, Algeria ar urma să își asigure „întreg necesarul”, inclusiv pentru sărbătoarea Eid el-Adha, exclusiv din România, pe fondul aprecierii pentru calitatea cărnii de ovine românești, conform Agerpres. Context: exporturi accelerate și motivele din spatele lor ANSVSA precizează că primul export de ovine către Algeria a avut loc anul trecut, după un proces de confirmare a procedurilor sanitar-veterinare. În ultimele 30 de zile, instituția spune că peste 600.000 de ovine au fost exportate către Algeria, transportate cu nave „special autorizate”, în condiții de siguranță. Instituția explică și de ce România exportă ovine: consum intern redus de carne de oaie, cu un consum mediu de aproximativ 2,3 kg/locuitor/an ; existența unei „supraproducții constante”; cerere ridicată în piețe tradițional consumatoare de carne de oaie; export de animale vii și din cauza capacității reduse de abatorizare raportat la cererea externă. În acest context, transportul aerian cargo apare ca un pas operațional care poate susține livrări mai rapide către o piață care își extinde achizițiile din România, dar ANSVSA nu oferă în material detalii despre frecvența viitoare a zborurilor sau volumele planificate pe această rută. [...]
Marjele din tradingul de cereale se comprimă , chiar și pentru jucătorii români care au trecut recent de pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri, potrivit unei analize Economica . Datele arată creșteri puternice ale rulajelor, dar profituri în scădere și o volatilitate ridicată a rezultatelor de la un an la altul. Cereale Colect Distribution : vânzări în urcare, profit în scădere și marjă sub 1% Cereale Colect Distribution (Tulcea), trader de cereale deținut de antreprenorii Tase și Dina Mergeani, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 878,3 milioane de lei, în creștere cu 47% față de anul precedent, conform datelor companiei analizate de Economica și informațiilor de pe termene.ro. În același timp, profitul s-a diminuat cu 14%, până la 7,9 milioane de lei. Comparativ, în 2022, la o cifră de afaceri „ușor mai mică” decât cea de anul trecut, compania obținuse un profit net de 22,9 milioane de lei. Marja netă a ajuns la 0,9%, pe care publicația o descrie drept cea mai mică din 2023 încoace. Compania familiei Mergeani a fost printre puținele din segment care au depășit pragul de 1 miliard de lei: în 2023 a avut afaceri nete de 1,1 miliarde de lei, după o creștere de 41% față de anul precedent, iar „de atunci” profitul a început să se diminueze. Cine a mai trecut de pragul de 1 miliard de lei și ce lipsuri sunt în raportări Analiza indică și alți traderi români care au ajuns în „clubul” companiilor cu afaceri de peste 1 miliard de lei: Cerealcom Dolj (antreprenor Mihai Anghel) a raportat pentru 2024 afaceri nete de 1,4 miliarde de lei , cel mai bun rezultat din istoria companiei, însă nu și-a publicat rezultatele pentru exercițiul financiar 2025 . Cambela Prod (Bela Tănase) a ajuns în 2023 la 1,5 miliarde de lei cifră de afaceri, dar în 2024 a coborât sub prag, la 950 de milioane de lei ; pentru 2025 nu există încă informații disponibile . De ce contează: rulaje mari, profitabilitate fragilă Imaginea de ansamblu sugerează că, în tradingul de cereale, depășirea pragului de 1 miliard de lei la cifra de afaceri nu garantează și o profitabilitate solidă. În cazul Cereale Colect Distribution, creșterea accelerată a vânzărilor a venit la pachet cu o marjă netă de sub 1%, ceea ce indică un model de business sensibil la costuri și la condițiile de piață. În plus, lipsa datelor pentru 2025 la unele companii limitează o evaluare completă a tendinței recente, iar comparațiile rămân, deocamdată, ancorate în rezultatele publicate pentru 2023–2024. [...]
