Știri
Știri din categoria Agricultură
România ar urma să înceapă exportul de cereale în China în maximum două luni, potrivit Agrointeligența, iar această perspectivă este prezentată de autorități ca un posibil factor de susținere pentru prețurile interne, în special pentru cantitățile pe care fermierii le-au păstrat în stoc.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că România se află în etapa finală a demersurilor pentru deschiderea exporturilor către China, după semnarea, la 17 martie, a unui Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii, împreună cu omologul său din Republica Chineză. Documentul ar urma să faciliteze exportul de produse agroalimentare românești.
Pe segmentul cerealelor, ministrul susține că demararea exporturilor către China va crește cererea și, implicit, ar putea aduce „un preț mai bun” pentru fermieri, în condițiile în care o parte dintre producători au ales să stocheze marfa și să amâne vânzarea.
În același anunț public, ministrul a indicat și alte categorii de produse pentru care România a obținut sau urmărește acces pe piața chineză, după semnarea unor protocoale de export și a unor documente sanitare-veterinare:
Ulterior, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Alexandru Nicolae Bociu, a semnat trei protocoale sanitare-veterinare cu reprezentanții Administrației Generale a Vămilor din China, pas necesar pentru exporturile de produse de origine animală.
În același context, Florin Barbu a afirmat că în România sunt în derulare investiții de 2 miliarde de euro în fabrici de procesare și că se construiește „cel mai mare abator de porci din sud-estul Europei”, fără a oferi în material detalii despre calendarul proiectului sau capacitatea acestuia. Pentru fermieri, miza imediată rămâne dacă exporturile anunțate se vor materializa în termenul indicat și dacă vor influența efectiv prețurile la poarta fermei.
Recomandate
Carnea de porc congelată importată nu va mai putea fi vândută drept proaspătă potrivit HotNews.ro , după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a anunțat că legislația va fi modificată pentru a clarifica etichetarea și modul de comercializare în retail. Anunțul a fost făcut miercuri, 25 februarie 2026, după discuții cu reprezentanții sectorului suin și cu oficiali ai ANSVSA , ANPC și Consiliului Concurenței. Barbu a spus că își dorește ca „tot ceea ce se comercializează pe teritoriul României”, când vine vorba de carne de porc, să fie tratat transparent, astfel încât consumatorul să știe exact ce cumpără. Ce se schimbă la etichetare și la „carnea proaspătă” Ministrul a indicat două reguli-cheie pe care vrea să le introducă: carnea de porc care a fost congelată și apoi pusă la vânzare să aibă mențiunea „decongelare”; carnea vândută ca „fresh”, provenită direct din abator, să respecte un interval clar: 48 de ore și un termen de valabilitate de șase zile, conform declarațiilor sale. Pe scurt, intenția este ca produsul decongelat să nu mai poată fi prezentat drept „proaspăt” în vitrinele din retail, iar diferența să fie vizibilă pentru cumpărător. Tabel: cum ar arăta diferențierea propusă Tip de produs Situație descrisă de ministru Ce ar trebui să vadă clientul Carne de porc congelată (adusă și vândută după decongelare) Comercializată în retail, inclusiv din alte zone ale UE Mențiune clară „decongelare” Carne de porc „fresh” (din abator) Vândută ca proaspătă Reguli legate de timp: 48 de ore, valabilitate de 6 zile De ce spune ministerul că e nevoie de intervenție Florin Barbu a susținut că sectorul suin se confruntă cu „foarte multe probleme”, iar presiunea principală ar fi la poarta fermei, unde prețurile ar fi foarte scăzute. Ministrul a afirmat că, în 2025, unele ferme și societăți din România ar fi înregistrat pierderi „de aproape 30%”, invocând dificultăți de valorificare a producției. În același context, el a dat și un exemplu de dezechilibru între prețurile din magazine și cele plătite fermierilor: a spus că nu acceptă ca în retail carnea să ajungă la 17–18 lei, respectiv 20 de lei pe kilogram, în timp ce porcul viu ar pleca de la poarta fermei la 4,8 lei pe kilogram. Ce urmează, potrivit declarațiilor Ministrul a mai spus că va discuta și cu prim-ministrul pentru a găsi o formulă de sprijin care să evite intrarea în faliment a fermelor, inclusiv prin acoperirea pierderilor raportate pentru anul 2025. În paralel, Barbu a indicat că vrea o coordonare cu Consiliul Concurenței și cu instituțiile implicate în control și protecția consumatorilor, astfel încât „piața și vânzarea porcului în România” să fie „reglementate un pic”. Dacă modificările legislative anunțate vor fi puse în aplicare, impactul imediat ar trebui să se vadă în etichetele din retail și în modul în care este prezentată carnea de porc, mai ales în cazul produselor importate care au fost congelate. [...]
PSD cere scutirea fermierilor de acciză și TVA la motorina folosită în agricultură , potrivit Bursa , care citează o informare transmisă de partid și relatată de Agerpres. Solicitarea a fost adresată marți premierului Ilie Bolojan, cu cererea de a aproba „de urgență” propunerea Ministerului Agriculturii. Formațiunea susține că întârzierea unei decizii ar putea produce efecte în lanț în sectorul agroalimentar, cu impact în prețurile finale la alimente. În contextul campaniei agricole de primăvară, PSD afirmă că fermierii sunt deja afectați de costurile ridicate ale carburanților, iar lipsa unei măsuri rapide ar putea amplifica presiunea asupra producției agricole. Mecanismul invocat de PSD , atribuit ministrului Agriculturii Florin Barbu, ar presupune acordarea de tichete valorice pentru achiziția de motorină la un preț fără acciză și TVA. Conform formațiunii, impactul bugetar ar fi „neutru”, pe motiv că sumele ar fi deja returnate fermierilor prin sistemul actual de rambursare. În argumentația partidului, măsura ar ajuta fermele să își gestioneze mai bine alte costuri aflate în creștere și ar limita efectele scumpirii carburanților, pe care PSD o leagă și de evoluții internaționale, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu. Social-democrații spun că adoptarea depinde în acest moment de decizia prim-ministrului. PSD solicită aprobarea urgentă a propunerii Ministerului Agriculturii privind scutirea directă de acciză și TVA pentru motorina utilizată la lucrările agricole. Mecanismul descris presupune tichete valorice pentru 78 de litri de motorină pe hectar, la preț fără acciză și TVA. PSD afirmă că impactul bugetar ar fi neutru, deoarece banii ar fi deja recuperați de fermieri prin rambursarea existentă. Partidul avertizează asupra riscului de scumpiri la alimente și invocă presiunea costurilor, inclusiv la fertilizanți, pe fondul creșterii prețurilor la carburanți. [...]
Guvernul pregătește un mecanism prin care fermierii ar putea cumpăra motorină la preț redus direct la pompă , fără să mai aștepte rambursarea accizei și a TVA, potrivit Euronews România . Măsura este analizată de Ministerul Agriculturii și ar urma să simplifice sistemul actual de compensare a costurilor pentru combustibilul utilizat în agricultură. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat pentru Agro TV că prețul motorinei pentru fermieri ar putea fi stabilit între 4 și 4,5 lei pe litru, aplicat direct la pompă. Cantitatea subvenționată ar urma să fie calculată în funcție de suprafața declarată la APIA, estimarea fiind de aproximativ 78 de litri pentru fiecare hectar. Propunerea a fost discutată deja cu specialiștii de la Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobată în Guvern. Potrivit autorităților, noul sistem ar elimina procedura actuală, în care agricultorii plătesc combustibilul la prețul pieței și recuperează ulterior o parte din taxe prin rambursare. Mecanismul ar funcționa prin eliberarea unor tichete pentru fermieri, care le-ar permite să achiziționeze motorină la preț redus direct la benzinărie. Oficialii susțin că impactul asupra bugetului de stat ar fi neutru, deoarece schema ar înlocui sistemul de rambursare existent, fără costuri suplimentare. Ministerul Agriculturii estimează că măsura ar putea intra în vigoare în cel mult două sau trei săptămâni, dacă va primi aprobarea Guvernului. Inițiativa vine într-un context de creștere a prețurilor la carburanți, care pune presiune asupra costurilor de producție din agricultură. [...]
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu , va fi audiat în Senat pe 18 martie pentru a explica scumpirea alimentelor , informează Digi24 . Chemarea sa a fost aprobată de conducerea Senatului la cererea USR, care acuză că măsurile guvernamentale ar crește prețurile la raft. Biroul permanent al Senatului a dat curs solicitării USR, care susține că măsurile propuse de Ministerul Agriculturii ar putea împiedica accesul românilor la alimente mai ieftine. Partidul critică în special plafonarea adaosului comercial, considerând că aceasta ar putea duce la dispariția unor produse de pe piață sau la scumpirea altora. Un raport al Consiliului Concurenței din noiembrie 2025, citat de USR, arată că scăderea prețurilor la anumite produse poate fi compensată prin majorarea prețurilor la altele, afectând astfel puterea de cumpărare a consumatorilor. USR contestă și datele prezentate de ministru privind produsele marcă proprie ale retailerilor, susținând că acestea sunt inexacte. „O propunere bazată pe cifre eronate va face mai mult rău industriei românești: vor fi închise anumite linii de producție, vor fi dați afară români care lucrează în domeniu, producătorii vor fi nevoiți să caute alți cumpărători, iar clienții vor plăti prețuri mai mari pentru același timp de produs, poate chiar din import”, a declarat deputatul USR Sebastian Cernic. În cadrul audierii, USR solicită ministrului Barbu să prezinte datele care au stat la baza măsurilor de plafonare a prețurilor și să clarifice dacă a avut mandat din partea Guvernului și avizul Consiliului Concurenței pentru propunerile sale. Partidul cere, de asemenea, explicații privind limitarea produselor marcă proprie ale retailerilor la maximum 20% din volumul total de la raft. Pe scurt, principalele critici ale USR sunt: Plafonarea adaosului comercial ar putea genera efecte adverse. Datele prezentate de ministru despre produsele marcă proprie sunt contestate. Măsurile propuse ar putea afecta negativ industria românească și puterea de cumpărare a consumatorilor. Aceste dezbateri vin pe fondul unei inflații ridicate în România, care a atins 8,5% în ianuarie 2026, conform raportului Consiliului Concurenței. Această situație economică tensionată face ca explicațiile ministrului să fie așteptate cu interes de către public și autorități. [...]
Ministerul Agriculturii vrea să permită cumpărarea de animale din fonduri europene , potrivit AgroInfo , care relatează declarațiile ministrului Florin Barbu despre demersurile făcute la nivelul Comisiei Europene. Măsura vizează sprijin financiar pentru achiziția de animale, în special vaci și oi, într-un context în care autoritățile spun că dezvoltarea zootehniei este o prioritate. „Am notificat deja Comisia Europeană cu privire la acordarea posibilității ca fermierii să achiziționeze animale folosind fondurile europene”, a anunțat ministrul agriculturii, Florin Barbu. Din informațiile publicate, notificarea către Comisia Europeană este prezentată ca pasul formal care ar deschide calea pentru finanțarea achizițiilor de animale din bani europeni. În articol nu sunt menționate bugete, plafoane pe beneficiar, condiții de eligibilitate sau un calendar de lansare a unei linii de finanțare, astfel că, la acest moment, rămâne de urmărit cum va fi transpusă intenția în reguli și ghiduri aplicabile fermierilor. Ministrul leagă această direcție de obiectivul de a consolida efectivele din ferme, astfel încât să existe suficientă materie primă pentru unitățile de procesare pe care statul spune că le dezvoltă „în toate regiunile țării” prin programul Investalim. În același mesaj, Barbu menționează întâlniri cu organizațiile de crescători din sectoarele vaci de carne, porci și ovine, pe fondul unui „trend ascendent” al acestor ramuri, fără a oferi însă date cantitative. Separat, ministrul indică și o schimbare de arhitectură a sprijinului începând cu 2028, când „sprijinul cuplat” din vegetal ar urma să fie legat de zootehnie, astfel încât furajele produse în România să fie folosite pentru hrana animalelor deținute de fermierii români. Sprijinul cuplat este o plată din Politica Agricolă Comună legată de producție, acordată pentru anumite sectoare considerate sensibile; articolul nu precizează cum ar urma să fie făcută concret această legătură și ce condiții ar fi introduse. [...]
Florin Barbu a transmis Comisiei Europene patru propuneri pentru revizuirea Directivei 633 , în încercarea de a limita practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar și de a îmbunătăți accesul producătorilor români la rafturile marilor retaileri, potrivit Digi24 . Demersul vine în contextul în care Comisia Europeană a deschis procesul de revizuire a Directivei 633 UE, actul care stabilește reguli privind practicile comerciale neloiale între companii în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar. Ministrul Agriculturii susține că modificările propuse ar reduce presiunea comercială asupra fermierilor și procesatorilor și ar echilibra relația cu marile lanțuri de magazine. Prima propunere vizează plafonarea volumului de produse vândute sub „marca proprie” a retailerilor (produse comercializate sub brandul magazinului, nu al producătorului). Barbu cere ca aceasta să nu depășească 20% din volumul realizat de magazinele de retail la nivelul Uniunii Europene, argumentând că diferențele de preț între marca proprie și marca producătorului pot distorsiona concurența la raft. „Marca proprie ar trebui să nu mai depăşească 20% din volumul realizat de către magazinele de retail la nivelul Uniunii Europene. Nu putem vinde un litru de lapte, marca proprie, în România cu 1 euro, iar marca producătorului să aibă preţ de 2 euro la raft”, a transmis ministrul Florin Barbu. A doua propunere se referă la uniformizarea adaosului comercial pentru aceeași gamă de produse, astfel încât retailerii să nu aplice marje foarte diferite în cadrul aceleiași categorii. Ministrul indică existența unor situații în care, în aceeași categorie, unele produse au adaos de 20%, iar altele ajung la 150%, ceea ce ar afecta competitivitatea produselor și poziția furnizorilor în negociere. Celelalte două măsuri țintesc mecanismele comerciale care, în viziunea ministerului, reduc veniturile producătorilor după livrare: eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor (reduceri aplicate ulterior vânzării) și reglementarea discount-ului, despre care Barbu afirmă că poate împinge vânzarea sub costul de producție. În ansamblu, propunerile sunt prezentate ca elemente ce ar trebui incluse în modificarea Directivei 633 pentru a „echilibra piața” și pentru a crește șansele ca producătorii și fermierii să își mențină prezența la raft în marile rețele. [...]
