Știri
Știri din categoria Agricultură

România ar urma să înceapă exportul de cereale în China în maximum două luni, potrivit Agrointeligența, iar această perspectivă este prezentată de autorități ca un posibil factor de susținere pentru prețurile interne, în special pentru cantitățile pe care fermierii le-au păstrat în stoc.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că România se află în etapa finală a demersurilor pentru deschiderea exporturilor către China, după semnarea, la 17 martie, a unui Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii, împreună cu omologul său din Republica Chineză. Documentul ar urma să faciliteze exportul de produse agroalimentare românești.
Pe segmentul cerealelor, ministrul susține că demararea exporturilor către China va crește cererea și, implicit, ar putea aduce „un preț mai bun” pentru fermieri, în condițiile în care o parte dintre producători au ales să stocheze marfa și să amâne vânzarea.
În același anunț public, ministrul a indicat și alte categorii de produse pentru care România a obținut sau urmărește acces pe piața chineză, după semnarea unor protocoale de export și a unor documente sanitare-veterinare:
Ulterior, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Alexandru Nicolae Bociu, a semnat trei protocoale sanitare-veterinare cu reprezentanții Administrației Generale a Vămilor din China, pas necesar pentru exporturile de produse de origine animală.
În același context, Florin Barbu a afirmat că în România sunt în derulare investiții de 2 miliarde de euro în fabrici de procesare și că se construiește „cel mai mare abator de porci din sud-estul Europei”, fără a oferi în material detalii despre calendarul proiectului sau capacitatea acestuia. Pentru fermieri, miza imediată rămâne dacă exporturile anunțate se vor materializa în termenul indicat și dacă vor influența efectiv prețurile la poarta fermei.
Recomandate

Guvernul pregătește măsuri pentru a proteja piața cărnii de porc , în contextul intrării în vigoare, de la 1 mai, a acordului MERCOSUR, pe care vicepremierul Tanczos Barna îl descrie drept o „amenințare reală”, dar fără efecte de tip „falimente imediate”, potrivit Mediafax . Tanczos Barna afirmă că acordul vizează mai multe sectoare economice și că agricultura „nu a fost în centrul negocierilor”, motiv pentru care scenariul unor falimente rapide în rândul fermierilor români nu ar fi realist, deși presiunea concurențială rămâne. Prioritatea anunțată: un „lanț scurt” pentru carnea de porc românească Executivul indică piața cărnii drept problema urgentă. Vicepremierul spune că a discutat deja cu producătorii și că urmează întâlniri cu procesatorii și marile lanțuri de retail, cu obiectivul de a crea un „lanț scurt de valorificare”. Miza, conform declarațiilor sale, este ca „carnea de porc proaspătă românească” să ajungă direct la consumator, ceea ce ar reduce dependența de intermediere și ar putea susține vânzările interne într-un context de competiție mai dură. Ce instituții sunt implicate și ce tip de intervenții sunt avute în vedere La discuții au fost chemate ANSVSA și ANPC. Potrivit vicepremierului, sunt căutate reglementări care să sprijine „concurența loială”, în condițiile în care în sector au fost făcute investiții „importante” din fonduri europene și din bugetul național, iar capacitatea de producție a crescut. Următorul pas, în logica prezentată, este apariția unor mecanisme care să sprijine efectiv vânzarea, nu doar producția. [...]

APIA a început plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) aferente cererilor din 2025, iar pentru teren arabil cuantumul scade la 7,9964 euro/ha (aprox. 40,63 lei/ha), potrivit Agrointel . Pentru fermieri, miza imediată este dublă: intrarea banilor în conturi, dar și diminuarea sprijinului pe hectar față de anul trecut, într-un context de costuri încă ridicate în exploatații. Plățile vizează ajutoarele naționale tranzitorii din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025, iar procesul este în etapa de autorizare la plată. Cât se plătește și din ce buget Conform Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026 , plafoanele ANT pentru anul de cerere 2025 însumează 180.750.799 euro, bani asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026. APIA a stabilit cuantumurile pe scheme, în limita plafoanelor aprobate. Cuantumuri ANT în vegetal: arabilul scade, culturile speciale cresc Pentru sectorul vegetal, în material sunt menționate următoarele valori: ANT 1 – culturi în teren arabil : plafon 56.481.569 euro; 7,9964 euro/ha (aprox. 40,63 lei/ha) ANT 2-3 – in/cânepă pentru fibră : plafon 4.400 euro; 19,5407 euro/ha (aprox. 99,26 lei/ha) ANT 4 – tutun : plafon 1.466.972 euro; 5.431,0169 euro/ha (aprox. 27.590,74 lei/ha) ANT 5 – hamei : plafon 67.200 euro; 442,9211 euro/ha (aprox. 2.250,36 lei/ha) ANT 6 – sfeclă de zahăr : plafon 2.622.628 euro; 186,6325 euro/ha (aprox. 948,35 lei/ha) Plățile se fac în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro (BCE, 30 septembrie 2025), menționat ca referință pentru calcul. Comparația cu anul trecut: minus la arabil, plus la unele scheme Pentru cererile depuse la APIA în 2024, cuantumul ANT 1 a fost de 10,69 euro/ha (54,52 lei/ha), calculat la cursul de 4,9753 lei/euro (BCE, 30 septembrie 2024). În schimb, celelalte ANT din vegetal achitate anul trecut au fost, potrivit aceleiași surse: ANT 2 și 3 (in și cânepă pentru fibră): 10,1942 euro/ha ANT 4 (tutun): 5.211,0001 euro/ha ANT 5 (hamei): 279,3378 euro/ha ANT 6 (sfeclă de zahăr): 109,9707 euro/ha Diferența relevantă pentru majoritatea exploatațiilor este scăderea la arabil (ANT 1), în timp ce la unele culturi speciale cuantumurile sunt mai mari decât anul trecut, conform valorilor prezentate. [...]

Parlamentul European cere un buget agricol al UE mai mare cu 47% , ceea ce ar putea mări resursele disponibile pentru plățile către fermieri și crescătorii de animale în următorul cadru financiar multianual, potrivit AgroInfo . Informația este prezentată ca un anunț al europarlamentarului Dan Motreanu , care susține că Parlamentul European solicită, per ansamblu, o creștere cu 10% a viitorului buget al Uniunii Europene și, în interiorul acestuia, o majorare substanțială a fondurilor alocate agriculturii. Ce s-a votat și ce înseamnă, pe scurt Plenul Parlamentului European a aprobat raportul privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, raport coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan , conform informațiilor citate. În acest context, Parlamentul European: solicită un buget total al UE cu 10% mai mare față de propunerea Comisiei Europene; cere alocări distincte și majorate pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și pentru Politica de Coeziune; indică, față de propunerea Comisiei, o majorare de 139 de miliarde de euro (aprox. 695 miliarde lei) pentru PAC. Pentru România, miza este legată de faptul că dezvoltarea a fost susținută „în principal” de PAC și de Politica de Coeziune, potrivit declarației atribuite lui Dan Motreanu. De ce contează pentru fermieri și crescători Dacă aceste creșteri se vor regăsi în bugetul final, ele pot însemna un spațiu financiar mai mare pentru plăți și programe din agricultură în perioada 2028–2034. Totuși, materialul nu oferă detalii despre cum s-ar traduce concret în cuantumuri pe hectar sau pe cap de animal și nici despre calendarul efectiv al plăților. Ce urmează în procesul bugetar Potrivit aceleiași declarații, bugetul trebuie convenit între Consiliul UE și Parlament până la sfârșitul acestui an. Asta înseamnă că solicitarea Parlamentului este o poziție de negociere, iar forma finală a alocărilor pentru agricultură depinde de acordul dintre instituțiile UE. [...]

APIA a început autorizarea la plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru 2025 , iar fermierii pot estima deja încasările pe hectar pe baza cuantumurilor publicate de AgroInfo , în contextul unui plafon total de 180.750.799 euro (aprox. 918,4 milioane lei) asigurat de la bugetul de stat prin MADR. Procesul vizează atât sectorul vegetal, cât și zootehnic, pentru anul de cerere 2025, potrivit anunțului APIA citat de publicație. Plafonul și baza legală a plăților Plățile sunt făcute în baza Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026, care aprobă plafoanele alocate ANT pentru sectoarele vegetal și zootehnic. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026. Valoarea totală a plafonului este de 180.750.799 euro , bani de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cuantumuri ANT pe hectar în sectorul vegetal Pentru sectorul vegetal, cuantumurile pe hectar prezentate sunt: ANT 1 – culturi în teren arabil: 7,9964 euro/ha ANT 2-3 – in / cânepă pentru fibră: 19,5407 euro/ha ANT 4 – tutun: 5.431,0169 euro/ha ANT 5 – hamei: 442,9211 euro/ha ANT 6 – sfeclă de zahăr: 186,6325 euro/ha La ce curs se fac plățile în lei APIA efectuează plățile în lei la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , curs stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]

Uniunea Europeană pregătește un sprijin de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) per firmă eligibilă, cu proceduri simplificate, ca parte a unui pachet de urgență pentru a compensa scumpirea energiei , potrivit AgroInfo . Măsura ar viza fermierii, dar și transportatorii, și ar urma să fie valabilă până în 2027. Informația este prezentată ca un anunț al europarlamentarului român Daniel Buda , care spune că pachetul urmărește „să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie” asupra sectoarelor productive. Ce tip de costuri ar urma să fie compensate Conform detaliilor transmise, pachetul ar include trei direcții principale: compensarea a până la 70% din costurile suplimentare pentru combustibil pentru agricultori, pescari și transportatori; posibilitatea ca firmele eligibile să primească până la 50.000 de euro până la sfârșitul anului , prin „proceduri simplificate”; pentru sectoarele industriale cu consum ridicat de energie, recuperarea a până la 70% din costurile suplimentare la electricitate . De ce contează pentru ferme și transportatori Din perspectiva impactului economic, plafonul de 50.000 de euro per beneficiar și compensarea unei părți mari din costurile suplimentare la combustibil ar putea reduce presiunea pe lichidități într-un context de costuri energetice ridicate, în special pentru activități cu consum intens (lucrări agricole, logistică, transport). Totuși, materialul nu precizează bugetul total, criteriile de eligibilitate, mecanismul de implementare sau calendarul exact, dincolo de mențiunea „până la sfârșitul anului” și valabilitatea pachetului „până în 2027”. În lipsa acestor elemente, rămâne neclar câți beneficiari ar putea accesa efectiv sprijinul și în ce condiții. [...]

O livadă de lângă Arad testează un model de venit recurent pentru pomicultură, prin „adopția” pomilor pe bază de abonament anual , un concept prezentat de G4Media , pe baza unei știri Rador care citează Radio Timișoara. Ideea mizează pe legarea directă a consumatorilor de producția locală, într-un context în care fructele de import ajung frecvent pe piață mai devreme decât cele românești. Inițiativa îi aparține proprietarului livezii, Bogdan Piper , care spune că modelul este inspirat din Spania și urmărește să aducă oamenii mai aproape de natură și de „gustul autentic” al fructelor românești. El compară calendarul de recoltare, susținând că merele de import sunt recoltate în august, în timp ce în livada sa merele sunt recoltate în octombrie, ceea ce ar influența gustul prin coacerea completă pe pom. Cum funcționează „adopția” și ce primește abonatul Potrivit materialului, doritorii își aleg un pom și plătesc un abonament valabil un an. În acest interval, ei pot: să viziteze pomul ori de câte ori doresc; să participe la îngrijirea lui; să primească la final roadele obținute; să beneficieze și de sucul produs din fructele culese. Conceptul a atras deja vizitatori, inclusiv copii, iar unul dintre argumentele invocate de participanți este accesul la experiența „propriului pom” pentru cei care locuiesc la bloc. Capacitatea livezii și speciile cultivate Proprietarul afirmă că livada are 30.000 de pomi fructiferi, dintre care sunt menționați: meri, piersici, cireși, vișini, caiși și pruni. Materialul nu precizează valoarea abonamentului, suprafața livezii sau volumele de producție estimate, astfel că impactul financiar nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]