Știri
Știri din categoria Agricultură

ANSVSA impune vaccinarea obligatorie și gratuită a ovinelor, cu consum fără restricții pentru lapte și carne, într-o campanie națională care este prezentată drept condiție pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor, potrivit AgroInfo.
Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a convocat o videoconferință de lucru cu toate structurile județene (DSVSA) pentru a evalua ritmul campaniei de vaccinare împotriva variolei ovine și caprine și pentru a asigura o coordonare unitară la nivel național. La discuții au participat și vicepreședinții instituției, dr. Ioan Oleleu și dr. Csutak Laszlo Nagy.
Mesajul transmis crescătorilor este că vaccinarea ovinelor este:
În același mesaj, ANSVSA leagă campania de obiective economice pentru sector, menționând că imunizarea este „condiția esențială” pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor.
„Reamintim crescătorilor de animale: Vaccinarea este 100% gratuită, obligatorie, are timp de așteptare zero (laptele și carnea pot fi consumate fără restricții) și reprezintă condiția esențială pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor”, a anunțat ANSVSA.
Conducerea ANSVSA a stabilit o supraveghere centrală zilnică prin Unitatea Operațională Centrală (UOC) – structură de coordonare în situații de urgență epidemiologică. UOC va centraliza datele din teritoriu, va monitoriza stocurile și distribuția dozelor de vaccin și va menține legătura operativă cu structurile județene.
Totodată, vor fi organizate videoconferințe săptămânale, în care stadiul vaccinării va fi analizat „individual, cu fiecare județ în parte”. În primele zile ale campaniei, au fost discutate dificultățile întâmpinate și au fost identificate soluții pentru evitarea blocajelor, mai arată sursa.
ANSVSA mai precizează că va informa și raporta periodic Comisiei Europene evoluția și rezultatele campaniei, pentru a oferi „garanții ferme” privind rigoarea și profesionalismul serviciilor veterinare din România.
Recomandate

Întârzierile la plățile APIA pentru agricultura ecologică împing fermierii spre credite scumpe , cu dobânzi de cel puțin 10%, ceea ce riscă să le erodeze complet marjele deja mici, potrivit AgroInfo , care citează informații News.ro și declarațiile Uniunii Fermierilor Ecologici din România . Fermierii ecologici reclamă că nu și-au primit nici în noiembrie subvențiile aferente campaniei din 2025, deși termenul-limită pentru aceste plăți fusese stabilit la 31 iulie. În plus, sprijinul pentru agricultura ecologică nu ar fi fost inclus în avansurile plătite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , conform articolului. „Suntem în luna noiembrie şi foarte mulţi dintre colegii mei din agricultura ecologică încă nu şi-au primit subvenţiile, care trebuiau să vină până la 31 iulie.” Impact economic: dobânzi de 10% vs. marje sub 10% Călin Cozma, președintele Uniunii Fermierilor Ecologici din România, susține că întârzierea banilor obligă agricultorii să se finanțeze din credite pentru capital de lucru, la costuri care depășesc câștigurile reale din exploatații. „Acei 10% dobândă te îngroapă, pentru că marja în agricultură, şi nu doar în cea ecologică, în acest moment este sub 10%.” În acest context, întârzierile la subvenții nu mai sunt doar o problemă de calendar, ci una de cash-flow: costul finanțării poate consuma integral profitul, iar presiunea se amplifică în fermele cu lichiditate redusă. De ce contează: diferențe de finanțare față de Vest și sprijin mai mic pe ecologic În comparație cu România, în Germania și Franța fermierii ar avea acces la credite pentru capital de lucru cu dobânzi de 2–3%, ceea ce reduce riscul financiar în perioadele cu plăți întârziate, potrivit aceleiași surse. Totodată, Cozma indică diferențe între nivelurile de sprijin pentru agricultura ecologică: în Germania subvenția ar ajunge la 442 de euro (aprox. 2.200 lei), în timp ce în România fermierii ar primi 292 de euro (aprox. 1.450 lei) pentru conversie și 218 euro (aprox. 1.080 lei) pentru menținere. Blocaj operațional invocat: probleme ale sistemului informatic Liderul Uniunii Fermierilor Ecologici afirmă că autoritățile invocă de circa un an probleme ale sistemului informatic care gestionează plățile, fără ca situația să fie rezolvată. „De un an de zile ne spun tot că nu merge soft-ul şi că de aia nu primim bani.” În lipsa unui calendar ferm de plată prezentat în articol, rămâne neclar când vor intra efectiv subvențiile restante pentru campania 2025, însă mesajul principal al fermierilor este că întârzierea transferă costul finanțării către exploatații, într-un moment în care marjele nu mai pot absorbi dobânzile. [...]

DN Agrar își deschide o nouă linie de venituri din compost, cu o țintă de 40.000 t/an din 2030 , după ce a început să vândă către alți fermieri compostul produs din gunoiul de grajd al fermelor sale, potrivit Ziarul Financiar . Produsul este comercializat sub marca AgriGold, iar compania vizează atât piața locală, cât și exporturi în Europa Centrală și de Est și în regiunea DACH (Germania, Austria, Elveția). Compostul este realizat în două unități de la fermele Apold și Lacto Agrar, puse în funcțiune în 2024 și 2025, investiții care au costat în total 3,5 mil. euro (aprox. 17,5 mil. lei). Cele două unități pot procesa 40.000 de tone de gunoi de grajd pe an și pot produce 14.000 de tone de compost, adică aproximativ o treime din ținta de vânzări anunțată pentru 2030. Extinderea capacității: încă două unități în 2027 În 2027, DN Agrar vrea să pună în funcțiune încă două unități, care ar dubla capacitatea de producție la 28.000 de tone. Finanțarea pentru aceste investiții a fost asigurată în 2026, iar compania estimează că, odată realizate, ar acoperi circa 60% din investițiile planificate până în 2030 pe zona de compostare. De la utilizare internă la vânzare către terți Până acum, compostul era folosit doar în fermele proprii, iar trecerea la vânzarea către alți fermieri indică o schimbare operațională: valorificarea unui flux secundar (gunoiul de grajd) într-un produs comercial, cu scalare etapizată a capacității. În acest context, CEO-ul DN Agrar, Peter de Boer , a declarat: „Am dezvoltat şi testat acest compost organic în fermele noastre, iar acum ne propunem să îl punem la dispoziţia altor producători agricoli”. Miza suplimentară: credite de carbon, dar fără estimări de venit Grupul încearcă să obțină și certificarea Gold Standard pentru credite de carbon generate prin reducerea emisiilor de metan. Compania estimează circa 16.000 de credite pe an pentru fiecare unitate de compostare, însă nu a precizat ce venituri ar putea obține din acestea. Pe bursă, acțiunile DN Agrar (BVB: DN) scădeau joi după-amiază cu 0,8%, la 3,55 lei, pe un rulaj de 72.000 de lei (13.500 de euro). De la începutul anului, titlurile s-au apreciat cu 26,8%. [...]

Întârzierea subvențiilor pentru agricultura ecologică împinge fermierii spre credite scumpe , cu dobânzi de cel puțin 10%, cost care le poate depăși marja de profit, potrivit Libertatea . Fermierii reclamă că nu și-au primit plățile până în noiembrie, deși termenul-limită indicat este 31 iulie, iar blocajul le afectează direct lichiditatea și capacitatea de a finanța lucrările curente. Călin Cozma, președintele Uniunii Fermierilor Ecologici din România , susține că mulți agricultori nu au încasat nici până în noiembrie subvențiile aferente campaniei 2025 și că sprijinul pentru agricultura ecologică nu a fost inclus în avansurile plătite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . În acest context, fermierii spun că sunt forțați să acopere cheltuielile de funcționare prin împrumuturi bancare. „Suntem în luna noiembrie şi foarte mulţi dintre colegii mei din agricultura ecologică încă nu şi-au primit subvenţiile, care trebuiau să vină până la 31 iulie”, a spus Cozma. Costul finanțării: dobânzi de minimum 10% vs. marje sub 10% Miza economică, potrivit declarațiilor citate, este că dobânzile la creditele de capital de lucru (împrumuturi pentru cheltuieli curente, precum inputuri și salarii) ajung la cel puțin 10%, în timp ce marja din agricultură „este sub 10%”. În aceste condiții, finanțarea bancară poate eroda sau chiar anula profitul. „Acei 10% dobândă te îngroapă, pentru că marja în agricultură, şi nu doar în cea ecologică, în acest moment este sub 10%”, spune Cozma. Cozma compară situația cu Germania și Franța, unde fermierii ar putea accesa credite pentru capital de lucru cu dobânzi de 2–3%, ceea ce reduce presiunea financiară în perioadele de întârziere a plăților. Cauze invocate: probleme informatice și sprijin mai mic decât în alte state Liderul Uniunii Fermierilor Ecologici afirmă că autoritățile invocă de circa un an probleme ale sistemului informatic care gestionează plățile. „De un an de zile ne spun tot că nu merge soft-ul şi că de aia nu primim bani”, a declarat el. În plus, acesta indică diferențe de nivel al sprijinului: în Germania, subvenția pentru agricultura ecologică ar ajunge la 442 de euro, în timp ce în România ar fi 292 de euro pentru conversie și 218 euro pentru menținere, conform aceleiași surse. Efecte în lanț: export dominant și investiții de procesare amânate Pe lângă problema cash-flow-ului, fermierii ecologici reclamă o piață internă slabă pentru produse bio, ceea ce împinge o mare parte din producție la export, inclusiv către Germania. Cozma oferă exemplul propriu, spunând că vinde în România circa 20 de tone de floarea-soarelui ecologică, restul mergând la export. Cererea internă redusă ar bloca și investițiile în procesare, care ar necesita infrastructură separată față de cea convențională (de exemplu, o moară dedicată pentru făină ecologică). Ce spun fermierii că urmează Uniunea Fermierilor Ecologici afirmă că vrea să deruleze campanii de informare pentru a crește consumul intern de produse bio și să organizeze cursuri și workshop-uri pentru a atrage fermieri din agricultura convențională către cea ecologică. În paralel, Cozma cere soluții de finanțare mai ieftină, pe modelul altor state europene, pentru ca fermele să poată funcționa în perioadele de întârziere a subvențiilor. [...]

Blocajele și riscul de securitate din zona Sulina împing în sus costurile de transport, iar presiunea ajunge direct în prețul primit de fermierii români , pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, potrivit Agrointel . În nopțile de 14 și 15 noiembrie au fost lovite trei nave comerciale în apropierea Canalului Sulina , iar autoritățile române au confirmat incidentele, precizând că nu au existat răniți în rândul echipajelor. În zilele următoare, o navă încărcată cu grâu s-a scufundat în largul coastei Bulgariei după ce a fost lovită de cel puțin o dronă, iar un tanc petrolier sub pavilion liberian s-a scufundat în aceeași zonă, având la bord 3.400 de tone de gaz petrolier lichefiat; echipajul a fost evacuat la Varna. Potrivit firmei de securitate maritimă Diaplous , de la jumătatea lunii iulie cel puțin 17 nave au fost atacate în largul coastelor României și Bulgariei, iar peste 20 de marinari sunt dați dispăruți. Cozi la Sulina și timpi de așteptare care blochează fluxul de export La 16 noiembrie, aproximativ 90 de nave așteptau în rada Sulina, iar șirul navelor se întindea dincolo de zona de ancoraj. În același timp, navele care merg spre porturile ucrainene ar avea de așteptat 40–60 de zile, în timp ce pentru porturile din România și Republica Moldova timpul mediu de așteptare este de 7–14 zile. Experta în logistică dunăreană Kateryna Kononenko avertizează că, după atacuri, armatorii vor fi mai greu de convins că este sigur să aștepte la ancoră, iar pentru cursele spre Galați și Giurgiulești situația este „și mai delicată”. În acest context, tarifele de navlu (costul transportului maritim/fluvial) stabilite pe aceste rute „s-ar putea să nu mai fie valabile” din cauza riscurilor de securitate. Restricții de navigație: încărcări parțiale, mai multe curse, cost pe tonă mai mare Pe lângă riscul de securitate, apar și constrângeri operaționale. Publicația notează restricții de pescaj (adâncimea maximă la care poate naviga o navă încărcată) care limitează încărcarea și cresc numărul de curse: pescaj maxim sigur de 7,01 metri la Sulina; 6,7 metri pe ruta Mila 44 – Reni – Galați; 6,3 metri pe sectorul Galați – Brăila. Consecința directă: nave încărcate parțial, mai multe transporturi pentru același volum și costuri mai mari pe fiecare tonă. Presiune suplimentară dacă Ucraina mută mai mult export pe Dunăre În paralel, Asociația Cerealelor din Ucraina (UGA) cere guvernului de la Kiev un tarif feroviar special pentru transportul cerealelor spre porturile dunărene, astfel încât costul să fie similar cu cel spre Odesa. În prezent, prin porturile dunărene ar trece aproape 1 milion de tone de cereale pe lună (circa 39% din exporturile Ucrainei), față de 200.000 de tone prin Odesa (8%). Dacă propunerea va fi aprobată, presiunea pe infrastructura Dunării ar crește, ceea ce ar însemna concurență mai mare pentru barje, dane și locuri în coada de la Sulina. Efectul economic: „nota” ajunge la poarta fermei Agrointel arată că navlurile mai mari și primele de risc de război se transferă în lanțul comercial și se reflectă în prețul plătit fermierului: când costul de transport din Galați sau Constanța crește, traderii tind să ofere mai puțin pentru marfa din fermă. Pentru fermierii cu grâu și porumb în stoc, publicația recomandă urmărirea diferenței dintre cotațiile MATIF și prețurile ofertate în porturi: dacă ecartul se mărește, explicația poate fi riscul din Marea Neagră, nu neapărat o cerere mai slabă. În același timp, într-o piață volatilă, „siguranța livrării” poate cântări la fel de mult ca prețul, în condițiile în care coridorul maritim devine tot mai riscant. [...]

Un taur testat genomic din rasa Brună de Maramureș este scos la vânzare la circa 15 lei/kg , într-o tranzacție țintită către fermele care lucrează în Controlul Oficial al Performanțelor (COP), ceea ce poate influența direct programele de ameliorare din zootehnie, potrivit Agrointel . Mold este unul dintre cei 18 tauri prezentați la ediția din acest an a Paradei Taurilor Românești , eveniment organizat la Semtest Craiova pe 6 noiembrie, unde animalul a deschis prezentările. Asociația Crescătorilor de Taurine „Bruna-Schwyz” – Maramureș a anunțat că tăurașul este disponibil pentru vânzare și că există deja interes din partea fermierilor. Ce se vinde și de ce contează pentru ferme Tăurașul Mold are 19 luni și se află în prezent la Semtest Craiova. Este testat genomic (evaluare genetică pe baza ADN-ului, folosită pentru a estima potențialul de producție și reproducție) și are „valori de ameliorare notabile”, conform declarațiilor lui Dorel Codrea, președintele asociației. În articol sunt menționate câteva repere tehnice folosite în selecția pentru reproducție: indice global: 111; valoare de ameliorare: +231 kg la lapte (transmis la fiice față de media populației, în lactație); producția mamei: 6.594 kg lapte, cu 3,40% proteină. Condiții și preț: acces limitat la fermele din COP Vânzarea este adresată fermierilor care au animale în COP, iar prețul pornește de la circa 15 lei/kilogram, cu posibilitatea de variație în funcție de ofertele primite. În material se precizează că Mold are aproximativ 530 kg, ceea ce duce la un preț estimat de circa 8.000 lei. Dorel Codrea afirmă că există deja doi fermieri interesați și că, „cel mai probabil”, tăurașul va ajunge într-o fermă înscrisă în asociație. „Avem deja doi fermieri interesați de MOLD iar acesta se va vinde la un preț care pornește de la 15 lei/kilogram, el având circa 530 de kilograme (circa 8.000 lei n.r). Noi vindem în pierdere, dar crescătorii trebuie încurajați și susținuți pentru a duce mai departe această rasă.” Context: utilizare în ameliorare și adaptarea rasei Potrivit explicațiilor din articol, Mold este propus ca taur de reproducție pentru ameliorarea efectivelor, iar rasa Brună este descrisă ca fiind bine adaptată atât pentru sisteme intensive, cât și extensive. Totodată, este subliniată importanța componentelor laptelui pentru preparate lactate și brânzeturi, ca argument economic pentru selecția genetică orientată spre calitate. [...]

Producția de carne de pasăre din România a urcat cu 13,4% în primele opt luni din 2026 , un ritm de aproape trei ori peste media UE, ceea ce poate schimba echilibrul de ofertă pe piața internă și poziționarea producătorilor locali în lanțul de aprovizionare, potrivit Agronet , pe baza tabloului de piață al Comisiei Europene . Datele Comisiei Europene (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală), actualizate la 11 noiembrie, compară volumele produse în ianuarie–august 2026 cu aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, creșterea producției a fost de 4,6% în același interval, sub dinamica raportată pentru România. Producție în creștere, preț european în scădere Pe lângă indicatorul de volum, tabloul de piață include și o cotație săptămânală la nivel european: în săptămâna 45 din 2026, prețul mediu UE pentru pui de carne (greutate carcasă) a fost de 283,64 euro/100 kg (aprox. 1.418 lei/100 kg). Comisia indică pentru această cotație o scădere de 1,9% față de aceeași săptămână a anului precedent. Publicația atrage însă atenția că cei doi indicatori nu sunt direct comparabili: perioada și produsul diferă, iar cotația europeană săptămânală nu este echivalentă cu prețurile încasate de fermele din România. Cu alte cuvinte, creșterea producției nu poate fi citită automat ca efect al unei evoluții de preț. Ce nu spun datele: marje, costuri și cerere Indicatorul Comisiei surprinde doar evoluția volumelor, nu și profitabilitatea. Pentru fermieri și procesatori, un volum mai mare trebuie pus în contextul costurilor (furaje, energie, procesare), al condițiilor contractuale și al cererii, notează Agronet. Datele nu arată marjele și nu demonstrează că prețurile plătite producătorilor români au urmat aceeași dinamică precum media europeană. Investiții și concurență: efectul depinde de livrările reale Creșterea volumului total include forme diferite de producție. În segmentul ecologic, Agronet amintește investiția anunțată de 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) pentru ferma BIO Carmistin de la Săhăteni, a treia unitate de acest tip a grupului, dar precizează că este vorba despre un segment cu cerințe specifice și că nu poate explica, singură, evoluția întregii producții naționale. Pe partea de concurență, piața europeană este influențată și de furnizori din afara UE. Publicația dă ca exemplu reluarea autorizării pentru exporturile argentiniene de carne de pasăre , cu livrări posibile din august 2026, subliniind că impactul depinde de cantitățile efectiv comercializate, de tipurile de produse și de cererea procesatorilor și comercianților. În continuare, relevanța pentru piață va fi dată de menținerea ritmului de creștere în restul anului și de comparații pe perioade similare, care pot confirma dacă avansul din ianuarie–august se consolidează sau se temperează. [...]