Fermierii cer verificarea „parcelă cu parcelă” a hărților pentru zonele de biodiversitate, pe fondul riscului de restricții și costuri fără compensații previzibile, înainte ca Ministerul Mediului să aprobe Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, potrivit Agronet.

Clubul Fermierilor susține că a identificat terenuri arabile incluse în contururi propuse pentru aceste zone și cere publicarea unei hărți oficiale, ușor de verificat de către proprietari. Organizația a transmis o scrisoare către ministra Mediului, Diana Buzoianu, prezentată de AGRO TV, indicând un caz concret la Balta Albă (județul Brăila).

Suprapuneri semnalate cu blocuri APIA și culturi în rotație

Cazul invocat este ROSCI0005ZPB – Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni. Clubul afirmă că limita din documentația Ministerului Mediului se suprapune cu terenuri agricole din blocurile fizice APIA 152 și 109, UAT Balta Albă, unde fermierii cultivă în rotație grâu, orz, porumb și rapiță.

Organizația spune că situația contrazice afirmații făcute la dezbaterea publică din 10 august, unde reprezentanții ministerului ar fi precizat că lista nu include terenuri încadrate ca arabil. Publicația amintește că a documentat anterior cazul de la Balta Albă, inclusiv imaginile prezentate de Club, în materialul: „Catalogul zonelor prioritare pentru biodiversitate: fermierii cer hartă publică, acord și compensații”.

Cererea-cheie: hartă interactivă oficială și reguli înainte de aprobare

Una dintre solicitările centrale este ca hărțile GIS (date cartografice digitale) folosite la delimitare să fie încărcate în sistemul cartografic interactiv al ministerului, astfel încât fiecare proprietar să poată identifica rapid dacă parcela sa intră în contururile propuse.

Pe lângă hartă, Clubul cere, între altele:

• publicarea integrală a studiului care a stat la baza identificării zonelor;
• verificarea suprapunerilor cu terenurile arabile;
• înștiințarea proprietarilor înainte de includerea definitivă;
• acordul proprietarilor și al autorităților locale în cazurile prevăzute de lege;
• compensarea pierderilor generate de eventuale restricții;
• realizarea planurilor de management pentru ariile protejate deja existente;
• revizuirea periodică a delimitărilor pe baza datelor științifice.

Poziția ministerului și miza financiară din PNRR

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor arată că proiectul de Catalog este construit în principal din suprafețe care aveau deja niveluri ridicate de protecție, plus păduri ale statului pentru care Romsilva și-a exprimat acordul. Pentru proprietățile private, ministerul afirmă că acestea își păstrează regimul juridic actual, iar în zonele unde este permis managementul activ pot continua activități precum pășunatul și cositul, în condițiile obiectivelor de conservare.

Tensiunea rămâne însă la etapa de dinaintea aprobării: fermierii cer verificarea limitelor „parcelă cu parcelă”, mai ales acolo unde documentația pare să includă teren arabil, și invocă prevederi din OUG nr. 57/2007, modificată prin OUG nr. 25/2026, privind informarea și acordul proprietarilor, respectiv compensarea pierderilor economice.

Proiectul este legat și de PNRR: aprobarea Catalogului contribuie la îndeplinirea Jalonului 34, iar ministerul a precizat că valoarea maximă a corecției financiare asociate acestui jalon este de 25,69 milioane de euro (aprox. 128 milioane lei).

Proiectul de ordin a fost publicat în consultare la 3 august, dezbaterea publică a avut loc la 10 august, iar scrisoarea Clubului este datată 11 august. Pentru ferme, următorul pas practic este clarificarea în hartă: dacă ministerul confirmă includerea terenurilor semnalate la Balta Albă, trebuie stabilit ce statut și ce reguli se aplică; dacă este o eroare cartografică, aceasta ar putea fi corectată înainte de aprobarea ordinului.