Știri
Știri din categoria Agricultură
Proiectul de amânare generală a datoriilor riscă să blocheze finanțarea pe lanțul agricol, prin mutarea scadențelor și a riscului către campaniile următoare și prin tensionarea relației dintre ferme, furnizori și creditori, potrivit Agronet. Clubul Fermierilor Români și reprezentanți ai distribuției de inputuri critică inițiativa și cer, în schimb, instrumente de restructurare financiară și o analiză de impact înainte de orice intervenție legislativă.
Inițiativa aflată în discuție este un proiect depus în Parlament, nu o facilitate în vigoare. În materialele analizate nu apare o formă adoptată a legii, norme de aplicare sau o procedură prin care fermierii să poată solicita deja suspendarea plăților.
Proiectul ar permite, la cererea debitorului, suspendarea unor rate și datorii scadente în 2026 până la 1 august 2027 și oprirea executărilor silite pe lanțul agricol, potrivit AGRO TV. Ar fi vizate obligații restante și rate scadente în 2026, inclusiv principal, dobânzi și comisioane, din contracte precum credite, leasinguri și datorii comerciale rezultate din cumpărarea sau furnizarea de resurse materiale agricole.
Până la 1 august 2027 ar urma să fie suspendate și:
Publicația subliniază că suspendarea nu echivalează cu anularea datoriei: principalul rămâne de achitat, iar proiectul ar trebui să precizeze explicit tratamentul dobânzilor, costurilor de finanțare și noul calendar de rambursare.
Criticii proiectului argumentează că o amânare până în vara lui 2027 poate oferi timp pentru încă o recoltă, dar nu garantează venituri suficiente pentru a acoperi simultan costurile noii campanii și obligațiile vechi. O fermă care intră în toamna lui 2026 cu datorii neachitate trebuie să finanțeze, în paralel, inputuri, lucrări, motorină, rate, arendă, salarii și cheltuieli curente, iar datoria amânată revine la plată în 2027.
În dezbaterea AGRO TV, Mihai Moraru (Agro-Est Muntenia) a susținut că amânarea nu aduce capital nou în fermă și poate repeta problemele apărute după intervenții anterioare asupra plăților. El a indicat că firma sa ar mai avea de recuperat aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), din care circa 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) ar reprezenta creanțe considerate nerecuperabile, precizând că valoarea este o declarație a companiei și nu este însoțită în material de documente contabile publice.
Un punct sensibil este „creditul furnizor” – situația în care inputurile sunt livrate primăvara și plătite după recoltă, furnizorul finanțând indirect campania. Dacă recuperarea creanțelor este suspendată prin lege, furnizorii ar putea reacționa prin:
Impactul nu ar fi uniform: fermele cu bilanț solid, contracte de vânzare și garanții pot păstra accesul la capital, în timp ce exploatațiile dependente de creditul furnizor și fără lichidități pentru înființarea culturilor sunt mai expuse.
„Amânarea pe lanț nu funcționează”, a declarat Mihai Moraru în cadrul emisiunii.
Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, solicită evaluarea efectelor înaintea adoptării unei noi intervenții asupra contractelor, pe motiv că agricultura funcționează prin interdependențe între producători, bănci, instituții financiare nebancare, distribuitori, procesatori și comercianți, iar blocarea unei plăți poate produce efecte în cascadă.
O analiză de impact ar trebui să estimeze, cel puțin, numărul și dimensiunea fermelor care ar solicita suspendarea, valoarea totală a datoriilor eligibile, costul dobânzilor acumulate, efectul asupra furnizorilor și distribuitorilor, impactul asupra creditării campaniilor următoare și riscul ca insolvențele să fie doar amânate.
În locul unei amânări generale, participanții la dezbatere indică drept alternativă restructurarea financiară adaptată fiecărei exploatații (prelungirea maturității creditului, corelarea ratelor cu perioadele de încasare, consolidarea datoriilor și garanții). Clubul menționează și un instrument de „reechilibrare bilanțieră” dezvoltat împreună cu instituții financiare, însă materialul nu indică un produs lansat, un buget, o dobândă sau condiții de acces.
În paralel, sunt în discuție instrumente încă nelansate sau dependente de decizii publice: programul AgriConnect, negociat cu Grupul Băncii Mondiale, și un mecanism european de lichiditate pentru situații de criză, a cărui aplicare în România depinde de modificări ale planului strategic, iar sprijinul nu este automat disponibil tuturor fermierilor.
Până la adoptarea și publicarea unei eventuale legi, Agronet notează că fermierii nu ar trebui să includă suspendarea până la 1 august 2027 în planul de numerar: ratele, datoriile comerciale și recuperările rămân guvernate de contractele și legislația în vigoare.
Recomandate
Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună sunt blocate , iar România riscă să intre în următorul ciclu bugetar european cu bani mai puțini pentru agricultură și dezvoltare rurală, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile europarlamentarului AUR Georgiana Teodorescu la Forum Europa , organizat la Palatul Parlamentului. În intervenția sa, Teodorescu a susținut că fermierii se confruntă cu dificultăți tot mai mari și a avertizat că România „mâine” ar putea deveni „captivă și dependentă” de importuri alimentare. Ea a spus că nu are „vești bune de la Bruxelles”, în contextul discuțiilor despre viitorul agriculturii în UE. Miza: bugetul multianual și finanțarea dezvoltării rurale Potrivit europarlamentarului, reprezentanții Comisiei Europene lucrează la bugetul multianual pentru următorii ani, inclusiv pentru agricultură, iar alocările pentru programele de sprijin ale fermierilor ar fi în scădere. În același timp, Teodorescu a afirmat că negocierile din Parlamentul European privind reforma PAC (Politica Agricolă Comună) sunt blocate. Motivul invocat: deși ar exista o declarație politică a Ursulei von der Leyen privind „reconstrucția” celui de-al doilea pilon al PAC (dezvoltare rurală), banii aferenți ar fi fost eliminați din forma actuală a propunerii legislative a Comisiei. În plus, ea a susținut că nu există încă o indicație clară nici despre procentul „noului pilon doi”, nici despre sursa finanțării, ceea ce ar menține blocajul până la asigurarea banilor în cadrul unui „congres legislativ NRPP” (Planul Național și Regional de Parteneriat), așa cum a fost menționat în declarație. România, exemplu de alocare mai mică decât „formula de calcul” În conferință, România a fost dată ca exemplu privind diminuarea fondurilor pentru fermieri. Teodorescu a spus că, dacă s-ar aplica aceleași formule de calcul pentru viitorul buget multianual al UE pentru intervalul 2028–2038, România „ar trebui să primească 77,6 miliarde de euro”, însă „datele actuale” ar indica „o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro”. Europarlamentarul a concluzionat că, „practic”, ar exista „un deficit de 70 de miliarde de euro încă de la început” — afirmație redată de Mediafax, fără detalii suplimentare despre metodologia de calcul sau despre cum rezultă această diferență din cifrele menționate. Context: Forum Europa, la Palatul Parlamentului Forum Europa – „Viziune, Identitate, Educație” are loc în perioada 13–15 noiembrie la Palatul Parlamentului din București și este organizat de AUR ca reuniune internațională dedicată, potrivit descrierii din articol, suveranității naționale, identității europene și dreptului popoarelor de a-și decide viitorul. [...]
Vântul și ceața pot întârzia lucrările de dimineață în Moldova și la munte , unde sunt semnalate avertizări active, în timp ce în restul țării fereastra până la prânz rămâne în general utilizabilă pentru transport și intrarea în câmp, cu verificări locale ale solului, potrivit Agronet . Pentru fermieri, miza imediată este una operațională: vântul, vizibilitatea redusă și umezeala de la suprafața solului pot schimba rapid decizia de a intra cu utilajele pe parcelă, mai ales în zonele cu ceață și avertizări. Agronet recomandă ca lucrările în câmp să înceapă doar după verificarea portanței (capacitatea solului de a susține utilaje fără a se tasa) și a accesului, iar tratamentele să fie amânate în cele mai multe regiuni. Ce se poate face până la prânz și unde apar blocaje În majoritatea regiunilor, transportul este considerat posibil, cu atenție la vânt și la vizibilitatea locală acolo unde este semnalată ceață. Irigarea „nu este presantă” în această fereastră, iar tratamentele sunt, în general, de evitat. Zonele cu risc mai ridicat pentru lucrările de dimineață sunt: Moldova : vânt, ceață și avertizare activă ; tratamente doar în „ferestre foarte scurte”, condiționate de vânt și umezeală. Zona montană : risc ridicat prin vânt și ceață, cu avertizare activă ; necesare verificări de acces și vizibilitate înainte de lucru. Dobrogea și Muntenia : apar, de asemenea, avertizări active pentru vânt puternic și ceață de urmărit, ceea ce poate limita lucrările sensibile și deplasările în primele ore. În Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania, intervalul este descris ca preponderent uscat, dar cu „vânt puternic de urmărit”, ceea ce împinge decizia spre lucrări mecanizate și logistică, nu spre tratamente. Lucrări care pot fi planificate, cu condiții Agronet indică drept activități care pot fi organizate (acolo unde accesul permite) recoltarea de toamnă și transportul pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă , cu prudență sporită în Moldova, Dobrogea, Muntenia și la munte. Pentru pregătirea terenului și semănatul de toamnă , decizia rămâne dependentă de verificarea umidității și a portanței, deoarece cerul senin nu exclude umezeala la suprafață în orele timpurii. În livezi și vie , lucrările după recoltare sunt recomandate în ferestrele uscate, evitând operațiunile expuse vântului sau pe vegetație umedă. La ce să fie atenți fermierii în următoarele ore Până la buletinul de la prânz, recomandările-cheie sunt: urmărirea evoluției vântului înaintea tratamentelor și adaptarea transportului la vizibilitatea locală; verificarea ceții, a rouăi și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor; reevaluarea ferestrelor de lucru după încălzirea dimineții, fără a presupune că o parcelă este practicabilă doar pe baza condițiilor regionale. [...]
Cererile pentru ajutorul de secetă din 2025 depășesc cu mult bugetul, ceea ce va duce la o reducere liniară a plăților către fermieri, după verificările APIA, potrivit Agronet . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că au fost depuse 53.930 de cereri în cadrul schemei pentru culturile afectate în 2025, cu termen de depunere închis la 6 noiembrie. MADR precizează că acest număr nu echivalează cu dosare deja aprobate. Suprafața determinată pentru cererile centralizate este de 865.991,52 hectare, din care suprafața calamitată însumează 716.894,72 hectare. Schema vizează culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Buget insuficient: urmează un „coeficient de reducere liniară” Conform datelor MADR, valoarea totală solicitată ajunge la 248.018.125,04 lei, în timp ce bugetul disponibil este de 155.361.520 lei. În acest context, ministerul urmează să calculeze și să transmită către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un coeficient de reducere liniară, după centralizare și verificări. Valoarea coeficientului nu a fost anunțată încă, iar cuantumul final al sprijinului va depinde de acest pas, precum și de rezultatul verificării cererilor. Plafonul pe hectar și calendarul de plată Sprijinul prevăzut de schemă poate ajunge la maximum 333 lei pe hectar pentru culturile cu grad de afectare de 90%–100%, înainte de aplicarea reducerii impuse de limitarea bugetară. Pentru grade de afectare mai mici, sprijinul se stabilește proporțional. Separat de problema încadrării în buget, MADR amintește că în octombrie ministrul Agriculturii a semnalat o eroare în formula de calcul (procentul de calamitate ar fi fost aplicat de două ori), corectată ulterior prin HG nr. 950/2026 . Ministerul indică faptul că această corecție este distinctă de reducerea liniară care va fi aplicată acum din cauza depășirii bugetului. MADR își propune să finalizeze autorizarea și plățile până la 31 decembrie 2026, însă suma efectivă pe hectar rămâne condiționată de verificări și de coeficientul de reducere care urmează să fie comunicat. [...]
AMAZONE mizează pe lucrări la 3 cm și consum de 1,5–2,5 l/ha cu TopCut 3000 , un utilaj purtat de 3 metri care vizează reducerea costurilor și a timpului de lucru la gestionarea resturilor vegetale, potrivit Agronet . TopCut 3000 este prezentat ca noutate la EIMA 2026 (comunicat din 9 noiembrie) și combină doi tăvălugi cu cuțite, putând fi montat atât în fața, cât și în spatele tractorului. Ținta operațională este mărunțirea superficială a resturilor vegetale, cu posibilitatea de a integra și semănatul culturilor de acoperire din aceeași trecere. Ce promite utilajul în exploatare Producătorul indică o adâncime de lucru de până la 3 cm și o viteză de până la 20 km/h. Cei doi tăvălugi succesivi sunt destinați mărunțirii materialului vegetal, iar cuțitele sunt reversibile. Opțional, utilajul poate fi echipat cu o grapă de paie cu trei rânduri. În plus, cu echipamentul opțional GreenDrill 200, TopCut 3000 poate semăna o cultură de acoperire în timpul trecerii. Agronet notează însă că rezultatul depinde de condițiile din teren și de reglaje, iar materialul consultat nu confirmă prețul și disponibilitatea modelului în România. Consum declarat: 1,5–2,5 litri/ha, dar fără verificare independentă AMAZONE indică un consum mediu de 1,5–2,5 litri de combustibil pe hectar. Publicația subliniază că este o valoare comunicată de producător, fără o comparație independentă în condiții identice, iar consumul efectiv poate varia în funcție de tractor, viteză, tipul de sol și cantitatea de resturi vegetale. Unde se poziționează în gamă și ce criteriu aduce varianta de 3 metri TopCut 3000 completează gama cu o variantă purtată mai îngustă: AMAZONE menționează și modele purtate de 5 și 6 metri, precum și o versiune tractată de 12 metri. Lățimea de 3 metri devine astfel un criteriu de alegere în funcție de dimensiunile parcelelor, tractorul disponibil și capacitatea de lucru urmărită. În același context, Agronet amintește că a prezentat anterior cultivatorul Treffler TGA Plus (cu adâncime declarată de la 2 cm), dar precizează că nu este un test comparativ, fiind vorba despre un utilaj diferit. De asemenea, pentru intervenții mai adânci, sunt menționate modele SUMO (până la 25 sau 40 cm), ca reper pentru lucrări diferite, nu ca dovadă că TopCut ar adresa compactarea profundă. [...]
Fișa tehnică a hibridului Kantargo (FAO 380) indică densități diferite la semănat în funcție de accesul la apă , un detaliu operațional care poate cântări în decizia fermierilor într-un an în care irigațiile și seceta rămân variabile-cheie, potrivit Agronet . Kantargo este prezentat ca hibrid de porumb pentru boabe din grupa FAO 380, inclus în portofoliul Soufflet Agro România pentru 2026, iar datele publicate de producător sunt, în esență, repere de pornire (maturitate, destinație, densități recomandate), nu rezultate de producție validate în ferme. Ce recomandă producătorul la semănat: irigat vs. neirigat Conform fișei din catalogul Soufflet, densitatea este exprimată în boabe germinabile la hectar și este diferențiată în funcție de regimul de apă: Irigat: 75.000–85.000 boabe/ha Neirigat: 65.000–75.000 boabe/ha Documentul precizează că randamentul depinde de factori precum solul, tehnologia de semănat și condițiile climatice, iar diferența dintre intervale ține de condițiile de cultură avute în vedere în fișă. Repere de dezvoltare, nu „producții la hectar” Fișa tehnică mai indică o sumă a temperaturilor (grade-zile) de: 950°C între semănat și înflorire; 1.910°C între semănat și recoltarea boabelor la 32% umiditate . Agronet subliniază că aceste valori descriu dezvoltarea hibridului și nu reprezintă producții măsurate . „Uscare rapidă” nu înseamnă automat toleranță la secetă Producătorul descrie o pierdere rapidă a apei din boabe spre finalul ciclului vegetativ și un potențial bun de producție, însă publicația notează că uscarea rapidă la maturitate este diferită de toleranța la secetă în vegetație . În plus, în material se menționează că nu au fost identificate rezultate comparative independente, cuantificate , pentru Kantargo, în mai multe localități. Context: apă mai puțină și suprafețe în scădere Pentru evaluarea unui hibrid, contextul apei rămâne decisiv. Agronet amintește, pe baza datelor Ministerului Agriculturii citate într-o analiză proprie, că suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut în 2026 cu 283.200 ha față de 2025 , până la aproximativ 1,7 milioane ha , iar accesul efectiv la apă poate limita utilizarea infrastructurii de irigații. În acest cadru, concluzia operațională a articolului este că fișa tehnică oferă repere utile pentru planificare (inclusiv densitatea), dar decizia finală are nevoie de rezultate din mai multe zone și sezoane , obținute în condiții locale comparabile. [...]
Pagubele agricole și riscurile rutiere provocate de peste 1.000 de bovine au împins administrația din Kriva Palanka să ceară stare de criză , potrivit Adevărul . Primarul orașului din nord-estul Macedoniei de Nord solicită guvernului declararea unei stări de criză pentru 30 de zile, pe motiv că autoritățile locale nu mai au capacitatea operațională de a gestiona situația. În prezent, animalele umblă libere pe străzi, intră în curți și pe terenuri private și distrug culturi agricole, ceea ce a amplificat nemulțumirea comunității. În plus, prezența bovinelor pe drumuri este descrisă ca un pericol pentru circulația rutieră, pe fondul riscului de accidente. De ce cere primarul stare de criză: lipsă de resurse pentru capturare și adăpostire Primarul Șașko Mitovski spune că administrația locală nu dispune de echipamente, mijloace și capacități suficiente pentru capturarea și adăpostirea unui număr atât de mare de animale. Cererea de „stare de criză” pentru 30 de zile ar permite mobilizarea de resurse suplimentare și organizarea unor intervenții mai eficiente, inclusiv pentru o soluție pe termen lung. Publicația Vecer , citată în material, notează că bovinele cutreieră nestingherite municipiul și zonele din apropiere, iar pagubele se văd atât în agricultură, cât și la nivelul proprietăților private. Cum s-a ajuns aici: confiscare fără infrastructură de gestionare Potrivit publicației croate Slobodna Dalmacija, o mare parte dintre bovine ar fi aparținut unei singure familii. Membrii acesteia au fost reținuți anul trecut, după ce ar fi împiedicat autoritățile să confiște animalele. Intervenția nu ar fi rezolvat problema, ci ar fi agravat-o: după confiscare, bovinele nu au fost transferate în spații adecvate pentru adăpostire și îngrijire, iar animalele au fost lăsate să se descurce singure, continuând să circule liber prin oraș și împrejurimi. Ce urmează: soluția de adăpostire rămâne neclară Deocamdată, nu este indicată o soluție concretă privind locul în care ar urma să fie adăpostite cele peste 1.000 de bovine și nici cine va prelua responsabilitatea pentru îngrijirea lor. În acest context, solicitarea de stare de criză este prezentată ca un pas necesar pentru a debloca resurse și coordonare la nivel guvernamental. [...]
