Clubul Fermierilor Români cere restructurare și instrumente financiare, nu amânarea generală a datoriilor - avertisment că proiectul poate restrânge creditarea și „creditul furnizor”

Proiectul de amânare generală a datoriilor riscă să blocheze finanțarea pe lanțul agricol , prin mutarea scadențelor și a riscului către campaniile următoare și prin tensionarea relației dintre ferme, furnizori și creditori, potrivit Agronet . Clubul Fermierilor Români și reprezentanți ai distribuției de inputuri critică inițiativa și cer, în schimb, instrumente de restructurare financiară și o analiză de impact înainte de orice intervenție legislativă. Inițiativa aflată în discuție este un proiect depus în Parlament, nu o facilitate în vigoare. În materialele analizate nu apare o formă adoptată a legii, norme de aplicare sau o procedură prin care fermierii să poată solicita deja suspendarea plăților. Ce ar acoperi suspendarea și de ce nu înseamnă „ștergerea” datoriilor Proiectul ar permite, la cererea debitorului, suspendarea unor rate și datorii scadente în 2026 până la 1 august 2027 și oprirea executărilor silite pe lanțul agricol, potrivit AGRO TV. Ar fi vizate obligații restante și rate scadente în 2026, inclusiv principal, dobânzi și comisioane, din contracte precum credite, leasinguri și datorii comerciale rezultate din cumpărarea sau furnizarea de resurse materiale agricole. Până la 1 august 2027 ar urma să fie suspendate și: executările silite; alte măsuri de recuperare a creanțelor; cererile de deschidere a procedurii de insolvență; recuperarea unor datorii pe lanțul dintre fermieri, distribuitori și furnizori. Publicația subliniază că suspendarea nu echivalează cu anularea datoriei: principalul rămâne de achitat, iar proiectul ar trebui să precizeze explicit tratamentul dobânzilor, costurilor de finanțare și noul calendar de rambursare. Efectul economic: presiune mai mare pe capitalul de lucru și pe „creditul furnizor” Criticii proiectului argumentează că o amânare până în vara lui 2027 poate oferi timp pentru încă o recoltă, dar nu garantează venituri suficiente pentru a acoperi simultan costurile noii campanii și obligațiile vechi. O fermă care intră în toamna lui 2026 cu datorii neachitate trebuie să finanțeze, în paralel, inputuri, lucrări, motorină, rate, arendă, salarii și cheltuieli curente, iar datoria amânată revine la plată în 2027. În dezbaterea AGRO TV, Mihai Moraru (Agro-Est Muntenia) a susținut că amânarea nu aduce capital nou în fermă și poate repeta problemele apărute după intervenții anterioare asupra plăților. El a indicat că firma sa ar mai avea de recuperat aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), din care circa 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) ar reprezenta creanțe considerate nerecuperabile, precizând că valoarea este o declarație a companiei și nu este însoțită în material de documente contabile publice. Un punct sensibil este „creditul furnizor” – situația în care inputurile sunt livrate primăvara și plătite după recoltă, furnizorul finanțând indirect campania. Dacă recuperarea creanțelor este suspendată prin lege, furnizorii ar putea reacționa prin: reducerea limitelor de credit acordate fermierilor; solicitarea unor avansuri mai mari; cererea de garanții suplimentare; scurtarea termenelor de plată; creșterea costurilor pentru riscul asumat; refuzul finanțării exploatațiilor cu datorii mari. Impactul nu ar fi uniform: fermele cu bilanț solid, contracte de vânzare și garanții pot păstra accesul la capital, în timp ce exploatațiile dependente de creditul furnizor și fără lichidități pentru înființarea culturilor sunt mai expuse. „Amânarea pe lanț nu funcționează”, a declarat Mihai Moraru în cadrul emisiunii. Clubul Fermierilor Români cere analiză de impact și soluții individuale de restructurare Florian Ciolacu , director executiv al Clubului Fermierilor Români , solicită evaluarea efectelor înaintea adoptării unei noi intervenții asupra contractelor, pe motiv că agricultura funcționează prin interdependențe între producători, bănci, instituții financiare nebancare, distribuitori, procesatori și comercianți, iar blocarea unei plăți poate produce efecte în cascadă. O analiză de impact ar trebui să estimeze, cel puțin, numărul și dimensiunea fermelor care ar solicita suspendarea, valoarea totală a datoriilor eligibile, costul dobânzilor acumulate, efectul asupra furnizorilor și distribuitorilor, impactul asupra creditării campaniilor următoare și riscul ca insolvențele să fie doar amânate. În locul unei amânări generale, participanții la dezbatere indică drept alternativă restructurarea financiară adaptată fiecărei exploatații (prelungirea maturității creditului, corelarea ratelor cu perioadele de încasare, consolidarea datoriilor și garanții). Clubul menționează și un instrument de „reechilibrare bilanțieră” dezvoltat împreună cu instituții financiare, însă materialul nu indică un produs lansat, un buget, o dobândă sau condiții de acces. În paralel, sunt în discuție instrumente încă nelansate sau dependente de decizii publice: programul AgriConnect , negociat cu Grupul Băncii Mondiale, și un mecanism european de lichiditate pentru situații de criză, a cărui aplicare în România depinde de modificări ale planului strategic, iar sprijinul nu este automat disponibil tuturor fermierilor . Până la adoptarea și publicarea unei eventuale legi, Agronet notează că fermierii nu ar trebui să includă suspendarea până la 1 august 2027 în planul de numerar: ratele, datoriile comerciale și recuperările rămân guvernate de contractele și legislația în vigoare. [...]