Știri
Știri din categoria Diverse
România nu poate seta acum un calendar credibil pentru euro, pentru că nu îndeplinește în prezent niciun criteriu de convergență, iar prioritatea trebuie să fie corecția fiscală și coborârea deficitului bugetar sub 3%, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației – august 2026, potrivit Digi24.
Mesajul are o miză economică directă: fără consolidare fiscală și stabilitate a politicilor (în special fiscale), România nu poate intra în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II) – etapa premergătoare adoptării monedei unice, care presupune menținerea unor indicatori în parametri și un curs de schimb stabil pentru cel puțin doi ani.
Isărescu a indicat explicit reducerea deficitului sub pragul de 3% ca punct de plecare, argumentând că de aici „trag” și alte dezechilibre, inclusiv deficitul extern și o parte din presiunile inflaționiste. În același timp, guvernatorul a criticat instabilitatea legislativă în zona fiscală, dând ca exemplu modificările repetate ale TVA și promisiunile recurente de reduceri de taxe.
În logica prezentată de șeful BNR, ideea că intrarea rapidă în zona euro ar „disciplina” automat România este nerealistă, mai ales după experiența crizei Greciei, când standardele de acceptare și vigilența instituțiilor europene au crescut.
Guvernatorul a reamintit că România și-a asumat prin Tratatul de Aderare adoptarea euro atunci când îndeplinește condițiile, fără opțiunea de a păstra permanent moneda națională, așa cum au avut în trecut state precum Marea Britanie sau Danemarca.
„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual.”
Isărescu a mai spus că trecerea la euro nu este un simplu schimb de monedă, ci un proces „politic complicat”, cu componente sociale, care nu poate fi făcut doar de banca centrală: Guvernul și Parlamentul sunt actorii care trebuie să decidă și să susțină un parcurs.
Întrebat despre un termen realist, Isărescu a evitat să indice o dată și a spus că ar fi nevoie de „câțiva ani buni” pentru a ajunge la o poziție fiscală compatibilă cu adoptarea euro, în orice caz după alegerile din 2028. În opinia sa, discuțiile despre 5 sau 10 ani nu sunt „serioase” în acest moment, fără o decizie politică și angajamente asumate la nivel parlamentar, în urma unei dezbateri consistente.
BNR afirmă că este pregătită să reia structura organizatorică de lucru pentru acest proces, însă condiția rămâne aceeași: mai întâi stabilizarea fiscală și menținerea indicatorilor, nu doar atingerea lor temporară.
Recomandate
Menținerea ratingului României depinde acum de coerența politică și de mesajele publice , nu doar de corecția fiscală deja făcută, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , într-o declarație citată de Digi24 . În contextul deciziilor Fitch și Moody’s de a menține ratingul, Isărescu spune că riscul major pentru credibilitate vine din incertitudinea privind direcția viitoare a guvernării și din declarații politice „necântărite”, care pot schimba percepția investitorilor. Guvernatorul BNR a susținut că deciziile agențiilor au fost „corecte” și nu reprezintă o „concesie” făcută României, subliniind că dialogul dintre autorități și agențiile de rating face parte dintr-o procedură normală. Corecția fiscală a contat, dar nu închide discuția Isărescu a argumentat că România a făcut „o corecție fiscală majoră, de peste 2% din PIB”, iar o țară care trece printr-un astfel de efort nu putea fi „sancționată” prin retrogradare. În același timp, el a spus că tensiunile sociale și politice sunt de așteptat când sunt adoptate măsuri de asemenea dimensiuni. „Nu se putea ca o țară care a făcut o corecție fiscală de 2% și ceva să fie sancționată în acest fel.” Guvernatorul a apreciat și profesionalismul echipelor implicate în discuții (Ministerul Finanțelor, Consiliul Fiscal și BNR), în contextul interacțiunii cu agențiile de rating. „Vorbele” pot cântări mai mult decât faptele în ochii investitorilor Punctul central al avertismentului ține de comunicarea politică și de semnalele contradictorii. Isărescu a spus că, în perioade dificile, declarațiile făcute „la un anumit nivel” pot avea un impact mai mare decât deciziile deja luate, pentru că agențiile de rating își construiesc evaluările și pe perspectiva de politici viitoare. El a dat ca exemplu discuțiile publice despre reducerea TVA, arătând că astfel de mesaje pot alimenta îndoieli privind continuitatea corecției fiscale. „În situații din astea dificile, vorbele, mai ales dacă sunt spuse la un anumit nivel, sunt mai tari decât faptele.” Ce urmează: stabilitatea guvernării și o linie fiscală previzibilă În evaluarea guvernatorului, problema de credibilitate nu este „neapărat” legată de ceea ce s-a făcut până acum, ci de lipsa de claritate despre ce va urma. Isărescu a spus că investitorii, agențiile de rating, Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale „nu văd foarte clar ce vom face în viitor” și a cerut partidelor din coaliție să „se reașeze la masă” pentru a depăși impasul. Totodată, el a cerut ca disputele politice să rămână în interiorul negocierilor și să nu fie transferate constant în spațiul public, pentru a nu amplifica percepția de instabilitate. [...]
Ungaria mobilizează armata pentru a ridica nivelul Dunării și a evita oprirea centralei nucleare Paks , printr-un baraj construit în albie și scufundarea controlată a două barje, pe fondul secetei care afectează transportul fluvial și producția de energie, potrivit Digi24 . Măsura vine după modelul aplicat în România și are o miză operațională imediată: asigurarea unui nivel minim al apei pentru funcționarea în siguranță a centralei și pentru menținerea navigației în condiții de secetă severă. Ce face concret Ungaria și cu ce resurse Guvernul ungar a decis să trimită armata pentru a sprijini lucrările de creștere a nivelului Dunării. Planul include: construirea unui baraj între cele două maluri ale Dunării, între centrala nucleară Paks și orașul Dunaszentbenedek ; folosirea a aproximativ 150.000 de metri cubi de piatră; mobilizarea a 100 de militari, alături de ingineri și experți; pregătirea scufundării controlate a două barje de 80 de metri, cu obiectivul de a ridica nivelul apei „cu până la 20 cm pe termen scurt”. Premierul Peter Magyar a indicat că lucrările ar urma să înceapă „de mâine” și să se desfășoare non-stop, potrivit declarațiilor citate de publicație. De ce contează: presiune pe energie și pe transporturile de petrol În zona graniței dintre Serbia și Ungaria, Dunărea a coborât cu 20 de centimetri sub minimul istoric din 1909, conform informațiilor din material. În acest context, fluviul rămâne „vital pentru importurile de petrol rafinat”, iar volumul transporturilor de țiței pe Dunăre s-a redus cu 25%. Efectul operațional imediat, menționat în articol, este că navele nu mai pot naviga complet încărcate și sunt obligate să reducă din încărcătură, ceea ce lovește direct în eficiența logistică și în costurile de transport. Context european: niveluri critice pe Vistula și Rin Problemele nu sunt izolate. În Polonia, Vistula a atins cel mai scăzut nivel din istorie, la 102 centimetri, iar în Germania nivelul Rinului este critic lângă Kaub, unde transporturile dincolo de acest punct au fost oprite, iar companiile au trecut de la transportul pe apă la camioane. Potrivit Serviciului European Copernicus, seceta afectează puternic continentul și pune presiune pe alimentarea cu apă, transportul fluvial și producția de energie. [...]
Ucraina propune relansarea cooperării economice cu Armenia după discuția telefonică dintre Volodimir Zelenski și Nikol Pașinian, potrivit Digi24 . În convorbirea din 12 august, cei doi lideri au abordat cooperarea bilaterală, evoluțiile regionale și globale și au subliniat importanța promovării unei „păci durabile și de lungă durată”, relatează Kyiv Post, citat de publicație. Zelenski a transmis pe platforma X că relațiile dintre Ucraina și Armenia devin „și mai constructive” și că menținerea unui dialog continuu este esențială. Discuția are loc pe fondul intensificării contactelor politice dintre Kiev și Erevan. Ce au discutat Kievul și Erevanul Potrivit biroului președintelui ucrainean, liderii au analizat rezultatele vizitei lui Zelenski în Armenia, din luna mai, și au discutat domeniile prioritare pentru continuarea cooperării. Biroul prim-ministrului armean a precizat că Zelenski l-a felicitat pe Pașinian pentru realegerea sa în funcție, în urma alegerilor parlamentare din Armenia. Componenta economică: comisie mixtă și o reuniune la Kiev În plan economic, Zelenski a propus reactivarea Comisiei interguvernamentale mixte pentru cooperare economică și organizarea următoarei reuniuni a acesteia la Kiev. În același cadru, cei doi au discutat și despre amenințările la adresa securității regionale. Context: repoziționarea Armeniei și semnalele către Moscova Materialul notează că, până la 12 august, Vladimir Putin nu îl felicitase public pe Pașinian pentru victoria partidului său, Contractul Civil, în alegerile parlamentare din 7 iunie, care au asigurat o nouă majoritate. Întrebat pe 29 iulie de ce nu a primit felicitări, Pașinian a răspuns: „Nu a vrut, așa că nu m-a felicitat”, adăugând: „Dar asta ridică întrebarea: cu cine vorbea, atunci?”. Acest contrast este plasat în contextul unei schimbări de orientare a politicii externe a Armeniei, care, potrivit articolului, se îndepărtează de dependența tradițională față de Moscova și caută relații mai strânse cu Europa și SUA. Totodată, Digi24 menționează că partidul lui Pașinian a obținut 49,8% din voturi, în pofida unor interferențe și presiuni atribuite Rusiei de observatori internaționali și oficiali armeni. Vizita lui Zelenski la Erevan, în luna mai, a fost prima a unui președinte ucrainean în Armenia în ultimii 24 de ani, iar Kievul a spus atunci că salută demersurile Armeniei de apropiere de Uniunea Europeană și că este pregătit să sprijine inițiativele pro-europene ale Erevanului. [...]
Atacul Rusiei asupra portului ucrainean Izmail , la Dunăre, readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru coridorul de export de cereale din proximitatea României , după ce infrastructura portuară a fost afectată și a izbucnit un incendiu, potrivit Digi24 . Izmail este cel mai mare port ucrainean de la Dunăre și un punct important de tranzit pentru cereale și alte mărfuri. Portul se află în sudul regiunii Odesa, aproape de frontiera cu România, vis-a-vis de localitatea Plauru. Informațiile despre atac au fost comunicate de autoritățile regionale din Odesa, citate de Reuters. Conform acestora, loviturile au produs pagube și au declanșat un incendiu la infrastructura portuară. În plan regional, incidentul vine la o zi după ce Ucraina a lovit Novorossiisk , descris ca unul dintre principalele huburi pentru exporturile de cereale ale Rusiei la Marea Neagră. Reacția României: monitorizare aeriană după o pătrundere în spațiul național Ministerul Apărării Naționale a anunțat că România a ridicat de la sol două aeronave de luptă pentru monitorizarea situației. Potrivit ministerului, o țintă aeriană a pătruns în spațiul aerian național și a rămas aproximativ 10 minute, înainte de a se îndrepta spre teritoriul Ucrainei. De ce contează pentru fluxurile comerciale Izmail este un nod logistic folosit pentru exporturi ucrainene, inclusiv cereale, iar avarierea infrastructurii portuare poate crea sincope operaționale (încetiniri, redirecționări sau costuri suplimentare) în lanțul de transport pe Dunăre. Sursa citată nu oferă, deocamdată, o evaluare a pagubelor sau a impactului imediat asupra traficului de mărfuri. [...]
Ucraina condiționează eficiența apărării aeriene de accesul la interceptoare Patriot , iar președintele Volodimir Zelenski spune că țara sa ar putea „distruge toate rachetele balistice” lansate de Rusia dacă SUA i-ar vinde 10% din stocul de astfel de interceptoare, potrivit Digi24 . Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu acordat CNN , în care a detaliat că, „anul acesta”, solicitarea către partenerii americani este pentru vânzarea a 5% din rachetele aflate în stocurile SUA. În scenariul de 5%, liderul ucrainean susține că Ucraina ar putea „trece peste iarnă” și ar putea „salva vieți”, iar în scenariul de 10% ar putea neutraliza rachetele balistice rusești. De ce contează: deficitul de muniție limitează apărarea infrastructurii Apelul vine pe fondul unei lipse acute de muniție pentru sistemele de apărare aeriană. În iulie, Ucraina a interceptat 29 dintre cele 195 de rachete balistice lansate de Rusia asupra țării, iar ONU a indicat că aceasta a fost luna cu cele mai multe victime civile de la începutul invaziei pe scară largă, în 2022. Zelenski a spus că Ucraina primește în prezent doar 1% din muniția americană de acest tip, rezumând situația prin afirmația: „Am 1%”, în contextul în care atacurile rusești lovesc infrastructura civilă și energetică. Blocajul: și SUA reclamă presiune pe stocuri Kievul a cerut Casei Albe să crească vânzările de rachete pentru apărarea aeriană, însă negocierile au fost tensionate, cu „confruntări și reveniri asupra unor decizii”, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, Statele Unite se confruntă cu un deficit de rachete după războiul cu Iranul, care le-a redus stocurile. Președintele american Donald Trump a declarat pe 6 august că și SUA „au nevoie de rachete”. Ce urmează: producție comună, dar nu înainte de iarnă Ucraina încearcă să încheie un acord cu Washingtonul pentru producerea în comun a interceptoarelor Patriot, însă ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a spus că este puțin probabil ca proiectul să se concretizeze înainte de venirea iernii. În același timp, Zelenski a avertizat că stocurile de rachete balistice ale Rusiei rămân ridicate și a afirmat că Moscova are „lunar de două ori mai multe rachete balistice” decât înainte, raportat la nivelul din 2025. În acest context, Ucraina lucrează la dezvoltarea propriului sistem de rachete balistice și antibalistice, care „ar putea deveni operaționale încă din această toamnă”, potrivit declarațiilor citate. [...]
România riscă diminuarea fondurilor PNRR dacă nu închide rapid recepția lucrărilor, în condițiile în care aproximativ 4.500 de proiecte sunt încă nerecepționate, dintr-un total de peste 15.000, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan spune că fereastra critică este următoarele două săptămâni, iar termenul-limită pentru a păstra finanțarea din PNRR este finalul lunii august. Miza este operațională și financiară: proiectele recepționate până la sfârșitul lunii august „vor avea finanțarea asigurată din PNRR”, în timp ce întârzierile vor aduce penalizări pentru România, prin diminuarea sumelor care ar urma să fie primite din fonduri europene, a avertizat premierul. Blocajul nu e doar „șantierul”, ci și actele Bolojan a explicat că recepționarea nu înseamnă doar finalizarea fizică a lucrărilor, ci și pașii administrativi care închid proiectul: înscrierea investiției în cartea funciară; încărcarea documentelor finale care confirmă încheierea finanțării în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale. În acest context, presiunea se mută și pe capacitatea administrativă din teritoriu, nu doar pe constructori sau furnizori. Cine gestionează proiectele și ce tip de investiții sunt vizate Din cele peste 15.000 de proiecte derulate la nivel național, o parte importantă vizează dotarea școlilor și sunt gestionate prin Ministerul Educației, iar restul sunt derulate în principal prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor. Investițiile menționate includ școli, dispensare, anveloparea blocurilor și alte obiective locale. Mobilizare cerută în teritoriu, cu termen de două săptămâni Premierul a avut o teleconferință cu prefecții și reprezentanții serviciilor guvernamentale din țară responsabili de recepția investițiilor și le-a cerut să se mobilizeze astfel încât lucrările deja finalizate să fie recepționate în termen. „În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR și să ne asigurăm că acestea sunt recepționate la timp.” Pentru administrațiile locale, următoarea perioadă devine un test de execuție și de închidere administrativă a proiectelor: fără recepție la timp, finanțarea PNRR se poate pierde, iar costul se vede direct în sumele europene care intră în România. [...]
