Știri
Știri din categoria Diverse
România nu poate seta acum un calendar credibil pentru euro, pentru că nu îndeplinește în prezent niciun criteriu de convergență, iar prioritatea trebuie să fie corecția fiscală și coborârea deficitului bugetar sub 3%, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației – august 2026, potrivit Digi24.
Mesajul are o miză economică directă: fără consolidare fiscală și stabilitate a politicilor (în special fiscale), România nu poate intra în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II) – etapa premergătoare adoptării monedei unice, care presupune menținerea unor indicatori în parametri și un curs de schimb stabil pentru cel puțin doi ani.
Isărescu a indicat explicit reducerea deficitului sub pragul de 3% ca punct de plecare, argumentând că de aici „trag” și alte dezechilibre, inclusiv deficitul extern și o parte din presiunile inflaționiste. În același timp, guvernatorul a criticat instabilitatea legislativă în zona fiscală, dând ca exemplu modificările repetate ale TVA și promisiunile recurente de reduceri de taxe.
În logica prezentată de șeful BNR, ideea că intrarea rapidă în zona euro ar „disciplina” automat România este nerealistă, mai ales după experiența crizei Greciei, când standardele de acceptare și vigilența instituțiilor europene au crescut.
Guvernatorul a reamintit că România și-a asumat prin Tratatul de Aderare adoptarea euro atunci când îndeplinește condițiile, fără opțiunea de a păstra permanent moneda națională, așa cum au avut în trecut state precum Marea Britanie sau Danemarca.
„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual.”
Isărescu a mai spus că trecerea la euro nu este un simplu schimb de monedă, ci un proces „politic complicat”, cu componente sociale, care nu poate fi făcut doar de banca centrală: Guvernul și Parlamentul sunt actorii care trebuie să decidă și să susțină un parcurs.
Întrebat despre un termen realist, Isărescu a evitat să indice o dată și a spus că ar fi nevoie de „câțiva ani buni” pentru a ajunge la o poziție fiscală compatibilă cu adoptarea euro, în orice caz după alegerile din 2028. În opinia sa, discuțiile despre 5 sau 10 ani nu sunt „serioase” în acest moment, fără o decizie politică și angajamente asumate la nivel parlamentar, în urma unei dezbateri consistente.
BNR afirmă că este pregătită să reia structura organizatorică de lucru pentru acest proces, însă condiția rămâne aceeași: mai întâi stabilizarea fiscală și menținerea indicatorilor, nu doar atingerea lor temporară.
Recomandate
Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale , susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24 . Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal . Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”. Ce mize are mesajul Romgaz: guvernanță și obligații de companie listată Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta: mecanismele corporative de decizie; drepturile tuturor acționarilor; obligațiile de informare specifice unei companii listate. În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare. Ce urmează: analiză de piață și raportare „transparentă”, dacă va fi cazul Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație. Contextul care a declanșat reacția publică În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze. Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit. [...]
Ineficiența companiilor de stat din transporturi produce pierderi și costuri „enorme” , susține Cătălin Drulă , ministrul propus de USR la Transporturi în guvernul Siegfried Mureșan, care a primit aviz negativ la audierile din Parlament, potrivit Digi24 . Drulă a declarat că audierea miniștrilor ar trebui să fie „o dezbatere reală”, în care să se vadă profilul candidatului, și a spus că prioritatea sa ar fi ca ministerul să ofere „servicii bune pentru cetățean la un preț corect”. În sprijinul criticilor privind performanța companiilor din subordine, el a invocat exemple de productivitate și pierderi: Metrorex ar avea „de trei ori mai puțini călători per angajat” decât un metrou comparabil din Europa (a dat exemplul Madridului), iar CFR Călători ar funcționa într-un regim de subvenții pentru fiecare tren care circulă pe rețea, în contextul obligațiilor de serviciu public. În același registru, Drulă a menționat pierderi de „500” și „300 de milioane” (fără a detalia în material moneda sau perioada pentru aceste valori). Pentru TAROM, Drulă a afirmat că operatorul a înregistrat o pierdere pe primele patru luni ale anului „egală cu ultima tranșă de ajutor de stat”, indicând o valoare de „65 de milioane, aproximativ, pe ianuarie-aprilie”, în perioada în care, potrivit declarației sale, la Transporturi era „ministrul PSD”. Acuzații de „capturare” și blocaje în guvernanța corporativă Drulă a acuzat că „costuri enorme se duc în aparate de partid” și a vorbit despre „oligarhii care au capturat aceste companii”. În același timp, a criticat modul în care sunt folosite regulile de guvernanță corporativă (mandate de patru ani), despre care a spus că îi fac pe unii manageri „inamovibili”. El a dat ca exemplu un litigiu legat de CNAIR , afirmând că reprezentanții companiei ar fi dat în judecată pe ministrul Miruță, pe fondul selecției pentru viitorul Consiliu de Administrație, și a menționat că dosarul se află la Curtea de Apel București. În concluzie, Drulă a susținut că România a ajuns „într-o situație nefirească, în care porți întregi din statul român sunt capturate”, adăugând că acest lucru s-ar vedea și în transporturi, iar „datoria” unui politician într-o astfel de funcție ar fi „să recupereze acest stat” și să îl facă să funcționeze „în interesul cetățeanului”. [...]
Un grup de cercetători și lideri din industria AI cere guvernelor reguli și mecanisme de control înainte ca automatizarea cercetării să accelereze brusc dezvoltarea inteligenței artificiale , potrivit Digi24 . Miza, susțin autorii, este riscul ca progresul să devină prea rapid pentru a mai fi gestionat prin instrumentele actuale de supraveghere și reglementare. Raportul este semnat, între alții, de Geoffrey Hinton (laureat al Premiului Nobel) și Yoshua Bengio, descriși drept „nașii” inteligenței artificiale moderne, și include autori din zona companiilor Anthropic și OpenAI. Materialul este relatat de The Guardian, conform articolului. Ce înseamnă „explozia inteligenței” și de ce devine o problemă de politici publice Autorii definesc „explozia inteligenței” ca o accelerare spectaculoasă a progresului în AI, determinată chiar de AI, care ar comprima progrese ce ar dura în mod normal ani în luni sau chiar mai puțin. Un punct central al îngrijorărilor este „autoperfecționarea recursivă” – ideea că sistemele AI ar putea ajunge să se îmbunătățească singure, reducând dependența de intervenția umană. În raport se afirmă că, odată ce sistemele AI ating un nivel comparabil cu cel al experților în cercetare și dezvoltare (R&D) în AI, un singur dezvoltator ar putea coordona o forță de muncă echivalentă cu „milioane” de cercetători umani de top. „O explozie a inteligenței ar putea fi cea mai importantă evoluție tehnologică din istoria umanității, comprimând ani de progres în luni sau chiar mai puțin, amenințând controlul uman asupra sistemelor de AI și erodând grav mecanismele de control al puterii în cadrul și între state, companii și ramuri ale guvernului”, se arată în document. Autorii avertizează că, odată declanșat un astfel de proces, „fereastra de oportunitate” pentru intervenție s-ar putea închide rapid. Ce măsuri cer autorii: transparență, limitarea ritmului și „planuri de urgență” Raportul recomandă guvernelor trei priorități de politică publică: solicitarea unor rapoarte transparente despre progresele din cercetarea și dezvoltarea AI, inclusiv prin integrarea unor auditori independenți în companii; identificarea unor modalități de a limita dezvoltarea accelerată a AI; pregătirea pentru adaptarea la o posibilă „explozie a inteligenței”. Într-o listă mai amplă de opțiuni, autorii includ și colaborarea cu centrele de date pentru a permite suspendarea unor proiecte de R&D, izolarea completă a sistemelor automatizate de R&D pentru a preveni „scăparea” de sub controlul uman și elaborarea unor „planuri de intervenție în situații de urgență” pentru scenarii diferite. Context din industrie: cât de mult folosesc deja companiile AI pentru a-și scrie propriul cod Textul notează că Anthropic afirmă că AI generează acum 80% din propriul cod, iar OpenAI folosește agenți AI autonomi în activități precum antrenarea de noi modele. Totodată, ambele companii au acceptat ca modelele lor să fie evaluate de evaluatori independenți, pe fondul avertismentelor că dezvoltarea AI se apropie de un punct critic din perspectiva siguranței. Riscuri și limite recunoscute în raport Autorii susțin că o dezvoltare extrem de rapidă ar putea aduce descoperiri medicale și progrese tehnologice, dar ar veni și cu riscuri, între care: apariția mai rapidă a amenințărilor biologice și cibernetice decât capacitatea de contracarare; pierderea controlului asupra sistemelor, pe măsură ce oamenii se implică mai puțin în R&D; folosirea unui avantaj modest în domenii precum spațiul cibernetic pentru a obține un avantaj decisiv între state. Raportul recunoaște însă că efectele sunt „incerte”. De exemplu, implementarea descoperirilor ar putea fi încetinită de constrângeri precum lanțurile de aprovizionare sau reglementările, iar AI ar putea accelera și măsurile de reducere a riscurilor. În plus, autorii estimează că proiecte de R&D care ar dura luni în cazul oamenilor ar putea fi complet automatizate de AI până în 2028, deși menționează că sporurile de productivitate nu ar fi atins încă pragul necesar pentru declanșarea unei „explozii a inteligenței”, chiar dacă sistemele mai noi „se apropie probabil” de acest prag. [...]
George Simion a reluat acuzațiile privind finanțarea și anularea prezidențialelor din 2024 , susținând că „milioane de euro” din bani publici ar fi fost folosiți pentru promovarea lui Călin Georgescu și că acest subiect nu este anchetat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care Georgescu i-a mulțumit public lui Simion „pentru integritate”, mesaj pe care liderul AUR spune că nu l-a apreciat „în mod deosebit”. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Simion a spus că a fost competitor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și că a încheiat competiția pe locul patru, în timp ce Călin Georgescu ar fi terminat pe primul loc, iar Elena Lasconi pe locul doi. Liderul AUR a afirmat că alegerile au fost „anulate fără motive”, susținând că până în prezent nu ar fi fost prezentate motivele anulării. Întrebat dacă se dezice de Călin Georgescu, Simion a declarat că AUR îl susține „nu din motive legate de afirmații” făcute de acesta, ci pentru că „a câștigat alegerile atunci”. Acuzații privind banii din campanie și rolul PNL Simion a legat discuția despre „campania cu zero lei” de finanțarea promovării lui Georgescu, afirmând că cele mai mari sume cheltuite ar fi fost bani publici românești, „nu rusești”, și că ar fi fost plătiți de PNL. În acest context, el a susținut că ar trebui anchetată conducerea PNL, invocând și o „campanie de influenceri pe TikTok”. „Cele mai mari sume de bani care s-au cheltuit în acea campanie în direcția promovării domnului Călin Georgescu sunt bani publici românești, nu rusești, plătiți de PNL.” Totodată, Simion a spus că ar exista „facturi” și o „investigație” și a susținut că aceștia ar fi „singurii bani dovediți, probați, facturați”, fără a detalia în intervenție documentele la care se referă. Reacția la mulțumirea lui Georgescu și referirea la dosar Liderul AUR a comentat și mesajul transmis de Georgescu la ieșirea de la termenul de luni de la Curtea de Apel București , când fostul candidat l-a menționat explicit. Simion a spus că nu i-a plăcut „în mod deosebit” mulțumirea și a adăugat că el ar fi „singura figură politică” rămasă constantă pe tema anulării alegerilor. În același timp, Simion a pus sub semnul întrebării legătura dintre declarațiile publice și „obiectul cauzei” din dosar, invocând și prezumția de nevinovăție. Pentru mediul politic și instituțional, miza declarațiilor este presiunea publică pe tema finanțării campaniilor și a motivelor anulării alegerilor, subiecte care pot alimenta noi solicitări de clarificări și anchete, în condițiile în care Simion susține că explicațiile și investigațiile ar lipsi. [...]
Corupția a devenit principala vulnerabilitate internă percepută în Ucraina , înaintea atacurilor rusești, potrivit unui sondaj citat de Digi24 . Datele indică o presiune politică în creștere asupra administrației de la Kiev, într-un moment în care funcționarea statului și credibilitatea instituțiilor sunt critice pentru efortul de război. În sondaj, 50% dintre respondenți au spus că îi preocupă cel mai mult corupția, în timp ce 40% au indicat atacurile masive cu rachete și drone ale Rusiei. Alte răspunsuri menționate au fost „incompetența guvernului” (30%) și „situația de pe front” (21%), potrivit Kyiv Post. Un alt rezultat cu potențial impact direct asupra stabilității politice este atribuirea responsabilității: aproximativ 72% dintre ucraineni consideră că președintele Volodimir Zelenski poartă responsabilitatea politică personală pentru corupția din rândul asociaților săi, conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 28 septembrie. Alți 25% spun că nu are o astfel de responsabilitate, iar 3% s-au declarat indeciși. Percepția publică: corupția „a crescut” de la invazia pe scară largă Sondajul mai arată că 72% dintre ucraineni cred că nivelul corupției a crescut de când Rusia a lansat invazia pe scară largă. Doar 6% afirmă că a scăzut, iar restul spun că a rămas neschimbat sau nu au o opinie. În ultimul an, guvernul Ucrainei a fost afectat de mai multe scandaluri majore de corupție, dezvăluite de agențiile anticorupție, în care au fost implicați aliați ai lui Zelenski, oficiali din Biroul Prezidențial și miniștri. Cea mai recentă anchetă menționată vizează Parchetul General: Biroul Național Anticorupție (NABU) a făcut percheziții la biroul fostului procuror general Ruslan Kravchenko și a pus sub acuzare un procuror de rang înalt, descris ca „confident” al acestuia, într-un dosar privind o presupusă rețea de protecție pentru centre de apeluri frauduloase. Context: cum s-au schimbat prioritățile în 2026 KIIS notează că nemulțumirea față de guvern legată de corupție și/sau incompetență a fost menționată puțin mai des decât războiul și factorii asociați acestuia. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.002 adulți din toate regiunile Ucrainei, cu excepția zonelor aflate sub ocupație rusă, în perioada 12–21 septembrie. Datele sunt puse în context și prin comparații cu măsurători anterioare: în aprilie, un sondaj arăta că 54% considerau corupția o amenințare mai mare decât războiul (39%). La începutul acestui an, raportul era invers: 65% indicau războiul drept cea mai mare provocare, față de 29% care menționau corupția. Pentru conducerea de la Kiev, aceste rezultate sugerează că, dincolo de presiunea militară, costul politic al scandalurilor de corupție se acumulează și poate influența capacitatea guvernului de a menține sprijinul public în perioada următoare. [...]
Anthropic își repoziționează oferta pentru dezvoltatori , lansând modelul Claude Sonnet 5.5 cu performanțe de „vârf” la programare, dar la un cost semnificativ mai mic decât varianta Opus, potrivit Android Headlines . Miza este una operațională: companiile care folosesc inteligența artificială în fluxuri de lucru de codare pot obține capabilități apropiate de gama de top, fără să plătească prețul asociat modelului premium. Din informațiile disponibile în material, Claude Sonnet 5.5 este prezentat ca un model orientat puternic spre sarcini de programare („flagship coding power”), iar diferențiatorul comercial este poziționarea „la jumătate din prețul lui Opus”. Articolul nu oferă, în fragmentul furnizat, detalii despre grila completă de preț (tarife pe token, abonamente sau condiții de utilizare), astfel că impactul exact asupra bugetelor nu poate fi cuantificat aici. De ce contează pentru utilizatori și echipele tehnice Pentru organizații, o reducere de cost la un model cu accent pe codare poate însemna: extinderea utilizării asistenților de programare în mai multe echipe, fără creșteri proporționale de cheltuieli; mutarea unor sarcini (generare de cod, revizuire, depanare) de pe modele mai scumpe pe un model mai accesibil; standardizarea pe un singur model pentru mai multe tipuri de proiecte, dacă performanța rămâne suficient de bună. Android Headlines își construiește mesajul în jurul ideii că Sonnet 5.5 ar livra capabilități de nivel înalt pentru codare, dar cu o barieră de cost mai mică decât Opus. Ce lipsește din informația disponibilă În textul furnizat nu apar elemente care ar ajuta la evaluarea completă a schimbării, precum: valori concrete de preț (în dolari) și unitatea de tarifare; rezultate de benchmark sau comparații măsurabile cu Opus; disponibilitatea pe platforme, API sau integrarea în produse. În absența acestor detalii, concluzia rămâne una de poziționare: Anthropic împinge un model „Sonnet” ca opțiune mai eficientă ca raport cost/performanță pentru codare, încercând să reducă dependența de varianta premium Opus pentru utilizările curente. [...]
