Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii din sectorul porcin avertizează că vând sub cost și riscă închideri, pe fondul scăderii accelerate a prețurilor la poarta fermei, potrivit Adevărul. Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) spune că porcii se tranzacționează la 5–5,5 lei/kg în viu, în timp ce costul de producție depășește 6,5 lei/kg, ceea ce împinge fermele comerciale spre pierderi și posibilă închidere „în perioada imediat următoare”.
APCPR descrie sectorul ca fiind „în pragul colapsului”, într-un context în care, deși a existat o ușoară revenire temporară a prețului, acum se observă o scădere accelerată chiar când cererea și consumul „încep să crească”.
Datele Observatorului Cărnii de Porc al Uniunii Europene arată că, în primul trimestru din 2026, prețul mediu al porcilor abatorizați (carcasă clasa E) în România a scăzut cu 17,8% față de aceeași perioadă din 2025 și este cu 11,4% sub media UE. România ar avea al doilea cel mai mic preț din Europa, sub nivelul din principalele țări din care importă.
Asociația indică drept factor agravant impactul persistent al pestei porcine africane (PPA), care a redus efectivele, a impus restricții comerciale și a descurajat investițiile.
În paralel, extinderea creșterii porcinelor în gospodăriile populației, „în absența unor standarde uniforme și riguroase de biosecuritate”, este prezentată ca un element major care menține și propagă riscul epidemiologic.
APCPR susține că dezechilibrul structural este vizibil: sectorul comercial produce aproximativ 3,3 milioane de porci anual, în timp ce consumul național depășește echivalentul a 7 milioane de capete, diferența fiind acoperită prin importuri.
Organizația enumeră consecințe care „sunt deja vizibile” și ar urma să se accentueze fără intervenții rapide:
În acest context, APCPR solicită un set de măsuri „urgente”, între care:
„Fereastra de intervenţie este limitată. Deciziile din perioada imediat următoare vor determina dacă România îşi păstrează capacitatea de producţie sau pierde definitiv un sector esenţial al economiei agroalimentare.”
Recomandate
Comisia Europeană a deblocat plata ajutorului pentru fermele de porci , astfel că schema națională poate trece de la cereri la verificări și autorizare la plată până la finalul anului, potrivit Agronet . Decizia a venit pe 24 septembrie 2026, chiar în ultima zi stabilită de APIA pentru depunerea solicitărilor, iar sprijinul poate ajunge la maximum 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe întreprindere. Schema are un buget de aproximativ 58,8–59 milioane lei (circa 11,5 milioane euro) și este instituită prin Legea nr. 175/2026. Până la aprobarea de la Bruxelles, plata era condiționată de acordul Comisiei Europene, condiție care acum a fost eliminată. Cum se calculează sprijinul: pe loc de cazare, nu pe numărul de porci Ajutorul nu se acordă „pe cap de animal”, ci în funcție de numărul de locuri de cazare eligibile din exploatație. Cuantumurile din schemă sunt: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași; 13,7 euro/loc de cazare pentru scroafe și scrofițe de reproducție; plafon maxim: 50.000 euro/întreprindere (nu o sumă automată pentru fiecare beneficiar). Publicația dă și exemple de calcul: la o fermă de îngrășare, 1.000 de locuri eligibile ar însemna 11.900 euro, iar 3.000 de locuri – 35.700 euro. Plafonul de 50.000 euro începe să limiteze calculul teoretic de la aproximativ 4.202 locuri (îngrășare) și 3.650 locuri (reproducție). Cine este eligibil și ce condiții trebuie îndeplinite Schema se adresează fermelor comerciale autorizate sanitar-veterinar, care desfășoară activități de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie–31 decembrie 2026 . Printre condițiile menționate se numără: autorizație sanitar-veterinară valabilă la data depunerii cererii; înscriere în Registrul Unic de Identificare și existența unui cod unic APIA; cel puțin un ciclu de producție raportat la capacitatea exploatației (pentru îngrășare); efectiv mediu de minimum 30% din capacitate (pentru reproducție); întreprinderea să nu fi fost în lichidare sau faliment la 28 februarie 2026. Ajutorul este acordat ca grant direct , pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare asociate scumpirilor la combustibili și îngrășăminte. Calendar: cererile s-au închis, urmează verificarea și plata până la 31 decembrie Cererile au putut fi depuse la APIA în intervalul 1–24 septembrie 2026 (inclusiv) , la centrele județene sau la Centrul Municipiului București, împreună cu documentele justificative prevăzute în ghidul schemei. Decizia Comisiei Europene din 24 septembrie nu deschide o nouă sesiune, ci deblochează o schemă pentru care cererile erau deja în curs. Legea prevede că plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2026 , iar pasul rămas este verificarea cererilor și stabilirea sumelor eligibile pentru fiecare beneficiar. Schema a fost autorizată în cadrul temporar european pentru ajutoare de stat legate de criza din Orientul Mijlociu (adoptat la 29 aprilie 2026), care permite sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor. [...]
Blocarea exporturilor de miei riscă să lase fermele fără lichidități și fără furaje , iar oierii spun că nu pleacă din Piața Victoriei până când Guvernul nu discută cu ei, potrivit HotNews . Miercuri dimineață, peste 200 de persoane erau pe trotuarul din fața Muzeului Antipa, în condițiile în care traficul era fluent, iar jandarmii rămăseseră în zonă. Protestatarii afirmă că au dormit peste noapte în Piața Victoriei și că au venit de la sute de kilometri, fără să primească un răspuns din partea autorităților. Unul dintre ciobani spune că au fost „ținuți aici” după ce li s-a promis că situația se va rezolva, dar „nu s-a întâmplat nimic”. Miza economică: miei nevânduți, costuri în creștere și presiune pe hrană Principala nemulțumire invocată de oieri este că nu pot exporta mieii. În relatarea HotNews apar explicații diferite, fără o poziție oficială citată: unii protestatari pun blocajul pe seama vaccinării și a unor reguli „de la Bruxelles”, alții spun că motivul ar fi „pesta”, dar că nu li s-a explicat clar. Din perspectiva fermelor, efectul imediat este unul operațional și financiar: animalele rămân în exploatații, iar costurile cu hrana cresc într-un an descris de protestatari ca fiind marcat de secetă. Un cioban spune că au ajuns să dea deja „mâncarea pentru iarnă”, în lipsa posibilității de a vinde. Protest pașnic miercuri, după incidentele de marți Întrebați despre violențele de la protestul precedent, când au fost atacați jandarmi și jurnaliști, unii dintre oierii intervievați susțin că nu au venit „pe scandal” și că miercuri atmosfera era liniștită. Ei afirmă că au venit pentru discuții și pentru un răspuns din partea Guvernului. Se adaugă și revendicări politice HotNews notează că protestului i s-au alăturat și persoane nemulțumite de creșterea prețurilor și care cer explicații legate de anularea turului II al alegerilor prezidențiale din 2024, inclusiv solicitări de desecretizare a unor documente. În lipsa unei reacții oficiale prezentate în material, protestatarii spun că rămân în Piața Victoriei până când reprezentanți ai Guvernului vor veni să discute cu ei și să explice de ce exporturile sunt oprite și ce soluții există pentru valorificarea mieilor și pentru evitarea pierderilor din ferme. [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet , care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” ( Radio România Antena Satelor ). Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025. Contextul: peste 2,6 miliarde euro plătite până la final de august Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%. Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate. De ce au rămas întârzieri: blocaje în sistemele informatice Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari. În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii. Impact operațional: restanțele se suprapun peste cheltuielile de toamnă Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori. În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare. Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății. [...]
Un nou mecanism de despăgubire a secetei din 2027 ar putea schimba predictibilitatea costurilor în ferme , dar eficiența lui va depinde de reguli și finanțare încă neprecizate, potrivit Agronet , care trece în revistă liniile directoare pentru agricultură din programul de guvernare atribuit PNL-USR-UDMR. La 23 septembrie 2026, documentul este la stadiul de propunere: premierul desemnat este Siegfried Mureșan , iar programul și componența cabinetului urmează să treacă prin procedura parlamentară de învestire. În consecință, măsurile anunțate nu sunt încă adoptate și nu au acte de aplicare. Despăgubiri din 2027: termen există, dar lipsesc parametrii-cheie Cea mai concretă promisiune ca orizont de timp este introducerea, din 2027, a unor mecanisme de despăgubire pentru culturile afectate de secetă, astfel încât fermierii să își poată recupera cheltuielile aferente culturilor calamitate. Problema, arată publicația, este că documentul nu precizează elementele care fac diferența între un sprijin simbolic și unul funcțional: formula de calcul, procentul din costuri acoperit, culturile eligibile, pragul minim de afectare, plafonul pe hectar și sursa bugetară. Fără aceste detalii, fermele nu își pot estima riscul și nici nu pot integra măsura în planificarea financiară. Contextul este sensibil după disputele din 2026 privind ajutorul pentru seceta din anul precedent: fermierii au contestat reducerea nivelului avut în vedere de la un plafon de 523 lei/ha la aproximativ 100 lei/ha, într-un proiect care viza porumbul și floarea-soarelui afectate în 2025. Organizațiile agricole au cerut explicații privind formula de calcul și cofinanțarea națională. De la ajutoare „după episod” la un sistem predictibil – dacă va fi standardizat Miza noului mecanism ar fi trecerea de la ajutoare stabilite ad-hoc după fiecare episod de secetă la o formulă mai predictibilă. Totuși, în forma publică actuală, liniile directoare nu oferă suficient pentru a înțelege cum va funcționa efectiv sistemul și ce impact bugetar va avea. Alte măsuri în pachet: tineri, apă, cooperative, „100% românesc” Pe lângă despăgubiri, programul propus include: prime de instalare și acces la credite în condiții avantajoase pentru tinerii fermieri, fără a fi indicate valori, criterii de eligibilitate sau legătura cu intervențiile deja finanțate prin Planul Strategic PAC ; continuarea investițiilor în irigații și infrastructura de retenție a apei, fără ținte de suprafață, bugete sau repartizarea lucrărilor; sprijin suplimentar pentru cooperative, în condițiile în care sectorul rămâne fragmentat, deși primele 20 de cooperative au avut în 2025 afaceri de aproximativ 2 miliarde de lei, iar 1.682 de cooperative care au depus bilanțul au cumulat peste 7 miliarde de lei; dezvoltarea unei mărci „100% românesc” pe întregul lanț de producție, însă fără definirea standardului (originea materiei prime, locul procesării, proprietatea companiei etc.); direcționarea subvențiilor către fermierii care „lucrează efectiv terenurile agricole”, formulare care indică o intenție politică, dar nu stabilește modificări concrete ale condițiilor APIA sau ale Planului Strategic PAC. Ce urmează: bugete și acte normative, nu doar direcții În lipsa bugetelor, plafoanelor și calendarelor detaliate, diferența dintre direcția de guvernare și sprijinul pe care îl poate calcula o fermă va fi stabilită ulterior prin programul complet, bugetele aprobate și actele normative de implementare. Componenta financiară este cu atât mai relevantă cu cât, potrivit aceleiași surse, agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, într-un context în care nici rambursarea motorinei pentru trimestrul al doilea nu era acoperită integral din bugetul disponibil. Pentru fermieri, reperele imediate rămân învestirea eventualului nou cabinet și, apoi, regulile concrete care vor defini accesul și nivelul sprijinului. [...]
Google și Fundația Gates direcționează 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei) către extinderea unor instrumente cu inteligență artificială pentru agricultură, cu ținta de a ajunge la 200 de milioane de mici fermieri din Africa Subsahariană și Asia de Sud, potrivit Google . Miza operațională este creșterea rapidă a accesului la informații de climă și cultură „în timp real”, într-un context de vreme tot mai imprevizibilă. Inițiativa vizează fermierii mici (smallholder farmers), care, conform datelor citate, produc aproape 35% din hrana lumii pe peste 500 de milioane de ferme, dar au adesea acces limitat la date satelitare, servicii financiare și sprijin public — elemente care i-ar ajuta să se pregătească și să reacționeze la șocuri meteo. Ce se finanțează și ce se schimbă în teren Finanțarea de 100 milioane de dolari va fi direcționată către organizații care pot scala „informații despre climă și culturi” bazate pe inteligență artificială, astfel încât acestea să ajungă la 200 de milioane de fermieri mici din regiunile vizate. Ținta reprezintă o creștere de la 50 de milioane, nivel menționat de Google ca bază de pornire. Pe lângă bani, Google spune că va oferi și sprijin tehnic dedicat din partea cercetătorilor săi, pentru implementarea unor instrumente de: climă în timp real; agricultură (informații despre culturi); inteligență artificială lingvistică (pentru utilizare în limbile relevante local). De ce contează: acces la date și decizii mai rapide în fața riscului climatic Din perspectiva impactului operațional, programul urmărește să reducă decalajul de acces la date și servicii care influențează direct deciziile din fermă (de la momentul lucrărilor până la gestionarea riscurilor). Google leagă explicit intervenția de necesitatea de adaptare la „vremea din ce în ce mai imprevizibilă”, sugerând că valoarea practică a instrumentelor va sta în actualizarea rapidă a informațiilor și în livrarea lor către un număr mult mai mare de utilizatori finali. Mai multe detalii sunt disponibile și în comunicarea Fundației Gates: Gates Foundation . [...]
Campania de vaccinare a ovinelor, prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, devine o condiție operațională pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale vii , potrivit Mediafax . ANSVSA spune că Planul de Acțiune pentru sectorul ovin, aprobat la nivel european, nu mai are nevoie de un vot sau de o aprobare formală din partea Comisiei Europene pentru a fi pus în aplicare. Planul respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 361/2022, iar ANSVSA îl consideră „aprobat” din perspectiva formei și conținutului. În practică, calendarul depinde de livrarea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri și de finalizarea achiziției pentru restul necesarului. Calendarul și pașii făcuți cu Comisia Europeană ANSVSA indică o succesiune de etape derulate în a doua jumătate a lunii septembrie: 14–17 septembrie: forma finală a Planului de Acțiune și solicitarea de doze au fost agreate cu Comisia Europeană, la întâlnirea șefilor serviciilor veterinare din UE, în Irlanda; 17 septembrie: celelalte state membre au fost informate în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF) ; 21 septembrie: ANSVSA a transmis oficial Comisiei Europene solicitarea de sprijin cu „un număr cât mai mare” de doze din Banca Europeană de Vaccinuri. Campania de vaccinare este „previzionată” să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026 , imediat după primirea dozelor din bancă. În paralel, autoritatea spune că urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze. Ce se vaccinează și unde Planul prevede vaccinări diferențiate, în funcție de boală și de arealul de risc: pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : vaccinare exclusiv în județele Constanța și Tulcea (Dobrogea, areal de risc); pentru Variola Ovină și Caprină (VOC) : vaccinare la nivelul întregii țări . De ce contează pentru exporturi și pentru lanțul de procesare ANSVSA leagă explicit implementarea planului de reluarea și stabilitatea exporturilor de animale , subliniind o separare între trasabilitatea animalelor vii și regimul produselor procesate: carne și produse procesate: planul nu afectează schimburile comerciale cu carne (carcase), lapte și produse lactate din zonele libere; unitățile de abatorizare și procesare își pot continua activitatea „fără restricții”; animale vii către state terțe: deși regulile UE impun condiții severe în interiorul Pieței Unice, ANSVSA afirmă că a securizat acorduri bilaterale cu șase piețe terțe (Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia), iar după implementarea vaccinării exporturile ar urma să se poată relua prin coridoare logistice maritime și aeriene directe . Riscul major indicat de autoritate ANSVSA avertizează că eficiența planului și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind „critic” de disciplina operatorilor economici, iar factorul care poate periclita calendarul este reprezentat de mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal . [...]
