Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA a transferat astăzi în conturile fermierilor peste 2,5 milioane lei, ca parte a schemei de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale. Potrivit Agrointeligența, plata a fost efectuată prin Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și vizează serviciile prestate în luna noiembrie 2025, în baza Ordonanței de Urgență nr. 61/2023. Suma totală virată este de 2.577.968,85 lei, fonduri asigurate de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Plățile se adresează crescătorilor de animale care au solicitat sprijin pentru servicii precum întocmirea registrului genealogic sau determinarea calității genetice. Valoarea maximă a ajutorului variază în funcție de specie și tipul de serviciu prestat, după cum urmează:
Pentru serviciile de întocmire și menținere a registrului genealogic:
| Specie | Valoare per cap de animal |
|---|---|
| Taurine, bubaline, ecvine | 60 lei |
| Ovine, caprine | 35 lei |
| Porcine | 100 lei |
Pentru serviciile de determinare a calității genetice:
| Specie și tip de testare | Valoare per cap de animal |
|---|---|
| Taurine, bubaline – producție de lapte | 140 lei |
| Taurine, bubaline – producție de carne | 60 lei |
| Ovine, caprine – producție de lapte | 35 lei |
| Ovine, caprine – producție de carne | 35 lei |
| Ovine – producție de lână (rase cu lână fină) | 30 lei |
| Ovine, caprine – producție de pielicele | 36 lei |
Această tranșă de plăți vizează exclusiv luna noiembrie 2025. APIA a precizat că mai urmează să vireze sumele aferente lunii decembrie, pentru a închide ciclul de plată aferent anului trecut. Beneficiarii sunt sfătuiți să urmărească anunțurile oficiale pentru actualizări privind viitoarele tranșe.
Schema de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor, instituită prin OUG nr. 61/2023, are ca scop sprijinirea fermierilor în activitățile de selecție genetică, contribuind astfel la creșterea valorii genetice a efectivelor de animale și la îmbunătățirea performanțelor zootehnice.
În paralel, în această lună au început și controalele în ferme din partea Agenției Naționale pentru Zootehnie, ceea ce înseamnă că fermierii trebuie să se asigure că documentația privind serviciile prestate și registrul genealogic este completă și corect întocmită.
Recomandate
APIA deschide din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o injecție de lichiditate care poate susține lucrările de sezon și continuitatea activităților agricole, potrivit Agerpres . În același timp, instituția pregătește implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, vizând două categorii: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 și crescătorii de porcine și bovine. Conform calendarului menționat de APIA, plățile pentru aceste forme de sprijin ar urma să fie făcute până la 31 decembrie 2026. Ce tipuri de sprijin intră în calendarul APIA APIA indică două direcții principale de plată pentru perioada următoare: plăți în avans aferente Campaniei 2026 , considerate „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole; scheme excepționale de ajutor de stat pentru: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 (secetă care reduce apa disponibilă în sol pentru culturi), crescătorii din sectoarele suin și bovin , pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Context: mesajul APIA către fermieri Prioritățile au fost prezentate de directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, în 8 octombrie. Potrivit instituției, personalul APIA este mobilizat pentru ca plățile să fie făcute cât mai rapid, astfel încât sprijinul financiar să ajungă în conturile beneficiarilor și să contribuie la capitalul de lucru necesar desfășurării activităților agricole. [...]
APIA începe din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o mișcare care poate îmbunătăți rapid lichiditatea fermelor înainte de iarnă, în timp ce ajutoarele excepționale pentru seceta din 2025 și pentru crescătorii de animale sunt programate la plată până la finalul anului viitor, potrivit Antena 3 . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că demarează plățile în avans aferente Campaniei 2026 începând cu 16 octombrie. Instituția argumentează că aceste plăți sunt „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole. Ce se plătește acum și ce rămâne pentru 2026 Pe lângă avansurile pentru Campania 2026, APIA are în vedere implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, care vizează două direcții: sprijin pentru fermierii afectați de seceta pedologică din 2025; sprijin pentru crescătorii de porcine și bovine. Pentru aceste forme de sprijin excepțional, calendarul indicat este până la 31 decembrie 2026 , conform aceleiași surse, care citează Agerpres . Context: presiune pe costuri și pe finanțarea curentă a fermelor Directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, a prezentat aceste priorități la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, pe 8 octombrie. În intervenția sa, a fost menționat și contextul „dificultăților generate de criza din Orientul Mijlociu” pentru sectoarele suin și bovin. APIA mai transmite că personalul instituției este mobilizat pentru efectuarea cât mai rapidă a plăților, astfel încât banii să ajungă în conturile beneficiarilor și să susțină capitalul de lucru necesar activităților agricole. [...]
România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]
Florin Barbu condiționează rămânerea la Agricultură de un pachet de măsuri cu termen de 100 de zile , după ce a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru preluarea portofoliului în guvernul Luca Niculescu, potrivit AGRO TV . Fostul ministru a fost avizat cu 18 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și o abținere, în urma audierilor din comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. În intervenția sa, Barbu a susținut că agricultura și fermierii români se află „într-o situație extrem de critică” și a cerut un răgaz de maximum 100 de zile pentru a debloca situația. Ce măsuri pune pe lista de urgență În fața parlamentarilor, Florin Barbu a indicat drept priorități, după revenirea la conducerea Ministerului Agriculturii: deblocarea ajutorului de stat pentru secetă; un program de creditare preferențială pentru fermieri, cu dobândă fixă de 1,95% și ROBOR, cu comisioane și garanții suportate de MADR; continuarea programelor dedicate procesării și integrării producției vegetale cu zootehnia; continuarea proiectelor pentru infrastructura principală de irigații, pentru a evita riscul de dezangajare a unor fonduri europene. Miza: asumare politică și risc de instabilitate administrativă Barbu a spus că este dispus să-și depună demisia dacă, în primele 100 de zile de la preluarea mandatului, nu va reuși să implementeze „primele patru măsuri” pentru agricultură incluse în programul de guvernare. „Vă spun sincer că dacă nu voi realiza primele patru măsuri în 100 de zile, îmi asum politic că voi pleca de la Ministerul Agriculturii (...).” În termeni practici, angajamentul pune presiune pe ritmul de aprobare și operaționalizare a acestor intervenții (ajutor de stat, creditare, programe de procesare și irigații), într-un interval scurt, cu potențial impact direct asupra finanțării fermierilor și asupra continuității proiectelor de investiții, inclusiv cele legate de fonduri europene. AGRO TV nu oferă, în material, un calendar detaliat de implementare pentru fiecare măsură. [...]
Ministerul Agriculturii cere urgent 1,2–1,5 miliarde lei pentru a putea plăti schemele de sprijin, pe fondul exploziei costurilor cu energia și combustibilii , avertizând că fără intervenție rapidă sectoare precum avicolul și creșterea porcilor riscă să-și piardă competitivitatea, potrivit Economica . Ministrul interimar Barna Tanczos spune că banii sunt necesari până la finalul anului, prin rectificare bugetară, inclusiv pentru cofinanțarea unor programe pentru care România are deja fonduri europene. În prezent, Ministerul Agriculturii are în derulare opt programe de finanțare „în diverse etape”, dar nu are resursele bugetare pentru a face plățile, deși cererile sunt depuse, iar schemele sunt pregătite. Tanczos afirmă că a discutat „de nenumărate ori” cu ministrul Finanțelor pentru a obține sumele la următoarea rectificare. Ce scheme de sprijin sunt vizate și unde sunt blocajele Între programele menționate se află compensări pentru creșterea prețurilor la motorină și energie electrică, respectiv la îngrășăminte chimice, dar și ajutoare de minimis pentru: producția de legume în spații protejate; susținerea producției de usturoi; susținerea producției de cartof. Ministrul indică și plăți deja reglementate pentru zootehnie: crescătorii de bovine ar urma să primească 68 euro/cap de animal, în baza Legii 176/2026 (compensarea parțială a pierderilor din creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii, în contextul crizei din Orientul Mijlociu). Pentru suine, sprijinul este de 11,9 euro/loc de cazare la porc gras și 13,7 euro/loc pentru animale de reproducție. Pentru bovine, Tanczos afirmă că este nevoie de 54 milioane euro, existând cereri pentru 750.000 de capete. Totodată, pentru producătorii de cereale există un proiect de hotărâre de guvern pentru finanțarea îngrășămintelor, cu jumătate din bani din fonduri europene deja primite, însă „cealaltă jumătate” nu ar fi fost asigurată de Ministerul Finanțelor. Riscul pentru industria cărnii: energie scumpă, competitivitate pierdută Tanczos avertizează că sectoarele avicol și suin se confruntă cu „probleme grave” din cauza scumpirii energiei electrice și gazelor și cere intervenție imediată a statului pentru a limita efectul în costurile de producție. În opinia sa, pe piețele internaționale diferențele de competitivitate se joacă „în câteva procente”, nu la niveluri de 10–20%. Ministrul face o paralelă cu situația de la Dacia , unde compania a anunțat reducerea producției locale și concedieri, susținând că Guvernul trebuie să găsească metode de subvenționare a energiei pentru sectorul agricol, pentru a evita relocarea producției. În acest context, el notează că industria avicolă este dominată de jucători locali, în timp ce în sectorul porcului cei mai mari producători sunt multinaționale, dând ca exemple Comtim România (deținută de WH Group) și Premium Porc (cu acționariat danez). Efecte în lanț: presiune și pe panificație Ministrul interimar spune că scumpirea energiei și gazelor apasă și asupra industriei de panificație, unde menținerea prețurilor actuale ar putea deveni dificilă. În scenariul în care presiunea pe costuri continuă, el avertizează că România riscă să piardă competiția în fața altor state membre, „dincolo de prețurile de la raft”. În lipsa rectificării bugetare și a unor măsuri care să reducă impactul energiei în costurile de producție, mesajul central al ministerului este că plățile către fermieri rămân blocate, iar sectoarele expuse la energie (în special avicol și suin) pot pierde rapid avantajul competitiv. [...]
Ploile torențiale și rafalele din est pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol până la prânz , cu cele mai mari riscuri în Moldova și Dobrogea, potrivit Agronet . Pentru ferme, miza este una operațională: intrarea utilajelor pe sol umed și manevrele în vânt puternic cresc riscul de împotmolire, întârzieri și pierderi de timp în fereastra scurtă de lucru din această dimineață. Estul, fără „fereastră” de lucru: Moldova și Dobrogea În Moldova, buletinul de la ora 05:00 indică 4,8 mm precipitații estimate (4,8 l/m²) și probabilitate maximă de 89% , cu vânt de 30,4 km/h și rafale de 50,8 km/h . Publicația recomandă amânarea tratamentelor, a lucrărilor în câmp și a transportului neesențial , pe fondul lipsei unui interval sigur până la prânz. Dobrogea apare într-o situație similară: 5,17 mm (5,17 l/m²) precipitații estimate, probabilitate maximă 85% , vânt de 33,5 km/h și rafale de 50 km/h . Și aici, recomandarea este de evitare a câmpului, tratamentelor și transportului vulnerabil , în lipsa unei ferestre clare de lucru. Unde se poate lucra: vestul și sud-vestul au cele mai bune condiții În Banat și Crișana, estimările indică 0 mm precipitații până la prânz, cu probabilități maxime de 30% (Banat) și 18% (Crișana). Condițiile sunt descrise ca fiind favorabile pentru verificări, acces pe parcele și organizarea lucrărilor, cu prudență la tratamente dacă vegetația rămâne umedă. Oltenia este menționată ca având cea mai bună fereastră de lucru din sud-vest , tot cu 0 mm precipitații estimate (probabilitate maximă 23%), ceea ce susține intrarea în câmp și transportul, cu aceeași rezervă privind tratamentele pe vegetație neuscata. Regiunile „intermediare”: vântul limitează tratamentele și logistica În Maramureș, Transilvania, Muntenia și zona montană, problema principală este vântul , care restrânge ferestrele pentru tratamente și impune prudență la transport și activități expuse. De exemplu: Maramureș: precipitații estimate 0,83 mm , probabilitate maximă 60% , rafale până la 31 km/h și „avertizare galbenă de urmărit” pentru vânt puternic. Transilvania: precipitații estimate 0,13 mm , probabilitate maximă 49% , cu mențiunea unei „avertizări galbene de urmărit” pentru vânt puternic și viscol. Muntenia: precipitații estimate 1,24 mm , probabilitate maximă 40% , rafale până la 26,2 km/h , cu recomandarea ca decizia să fie luată după controlul parcelei. Ce lucrări merită prioritizate, în funcție de risc Agronet indică drept priorități, acolo unde condițiile permit, verificarea parcelelor, pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă , dacă solul nu este excesiv de umed. Pentru culturile aflate încă în recoltare locală (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă), recomandarea este ca transportul să fie programat doar în regiunile cu vânt slab și acces bun , iar în Moldova și Dobrogea încărcarea și deplasarea să fie amânate . În pomicultură, viticultură și legumicultură, tratamentele rămân condiționate de frunză uscată, lipsa ploii apropiate și vânt redus , iar în zootehnie este indicată verificarea accesului spre adăposturi și fixarea elementelor vulnerabile la vânt, mai ales în est, nord și la munte. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz , punctele de urmărit sunt: apariția efectivă a ploilor în Moldova și Dobrogea, starea drumurilor agricole și reevaluarea vântului înainte de tratamente sau manipularea încărcăturilor în nord, centru, est și zonele montane. În zonele mai stabile, decizia de mobilizare a utilajelor ar trebui luată după confirmarea portanței solului și a uscării vegetației . [...]
