Știri din categoria Agricultură

APIA a transferat 2,57 milioane lei fermierilor – plăți pentru ameliorarea raselor de animale

10 februarie 2026, 22:35

Porci cu purcei într-o fermă, evidențiind creșterea animalelor.

APIA a transferat astăzi în conturile fermierilor peste 2,5 milioane lei, ca parte a schemei de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale. Potrivit Agrointeligența, plata a fost efectuată prin Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și vizează serviciile prestate în luna noiembrie 2025, în baza Ordonanței de Urgență nr. 61/2023. Suma totală virată este de 2.577.968,85 lei, fonduri asigurate de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Plățile se adresează crescătorilor de animale care au solicitat sprijin pentru servicii precum întocmirea registrului genealogic sau determinarea calității genetice. Valoarea maximă a ajutorului variază în funcție de specie și tipul de serviciu prestat, după cum urmează:

Pentru serviciile de întocmire și menținere a registrului genealogic:

Specie	Valoare per cap de animal
Taurine, bubaline, ecvine	60 lei
Ovine, caprine	35 lei
Porcine	100 lei

Pentru serviciile de determinare a calității genetice:

Specie și tip de testare	Valoare per cap de animal
Taurine, bubaline – producție de lapte	140 lei
Taurine, bubaline – producție de carne	60 lei
Ovine, caprine – producție de lapte	35 lei
Ovine, caprine – producție de carne	35 lei
Ovine – producție de lână (rase cu lână fină)	30 lei
Ovine, caprine – producție de pielicele	36 lei

Această tranșă de plăți vizează exclusiv luna noiembrie 2025. APIA a precizat că mai urmează să vireze sumele aferente lunii decembrie, pentru a închide ciclul de plată aferent anului trecut. Beneficiarii sunt sfătuiți să urmărească anunțurile oficiale pentru actualizări privind viitoarele tranșe.

Schema de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor, instituită prin OUG nr. 61/2023, are ca scop sprijinirea fermierilor în activitățile de selecție genetică, contribuind astfel la creșterea valorii genetice a efectivelor de animale și la îmbunătățirea performanțelor zootehnice.

În paralel, în această lună au început și controalele în ferme din partea Agenției Naționale pentru Zootehnie, ceea ce înseamnă că fermierii trebuie să se asigure că documentația privind serviciile prestate și registrul genealogic este completă și corect întocmită.

Tag-uri:sprijin de stat noiembrie 2025 ameliorare rase cresterea animalelor plati fermieri apia registru genealogic

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăagrointel.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Fermier lucrând în vie, pregătind terenul pentru culturile permanente.

Agricultură05 feb. 2026

APIA actualizează lista culturilor permanente eligibile pentru subvenții în 2026 - includerea terenurilor în pregătire pentru înființare

MADR extinde lista culturilor permanente eligibile la subvenții APIA în 2026 , potrivit Agrointeligența , care citează modificările publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru campania de plăți din acest an. Noutatea cu impact direct pentru fermieri este includerea unor categorii suplimentare, dar și posibilitatea ca anumite suprafețe „în pregătire” să fie considerate eligibile la plată. Schimbarea este legată de un proiect de ordin care modifică și completează Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 106/2024 . În esență, MADR actualizează definiția și aria culturilor permanente, adică acele plantații care ocupă terenul pe termen lung și nu intră în rotația culturilor, oferind producții repetate, conform legislației naționale. „Una dintre noutăți este că din acest an se vor adăuga noi culturi permanente pentru subvenții dar și terenurile aflate în pregătire pentru înființarea acestora pot primi bani de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).” În forma propusă pentru 2026, lista culturilor permanente eligibile la subvenții APIA include (conform proiectului de ordin menționat în articol) următoarele categorii: vii livezi pepiniere hameiști arbuști fructiferi liane fructifere specii forestiere cu ciclu scurt de producție terenuri aflate în pregătire pentru înființare (livezi, vii și alte culturi permanente), pentru care nu se practică un sistem de rotație, altele decât pajiștile permanente, care produc recolte repetate (în trimitere la PS 2023-2027 ) Diferența față de vechea formă a ordinului (cea aflată acum în modificare) este că lista era mai scurtă și nu includea „liane fructifere” și nici „terenurile aflate în pregătire pentru înființare” ca element explicit eligibil. În varianta anterioară erau menționate: vii, livezi, pepiniere, hameiști, arbuști fructiferi și speciile forestiere cu ciclu scurt de producție, fără referirea la terenurile pregătite pentru înființarea noilor plantații. Pentru fermieri, includerea terenurilor aflate în pregătire contează deoarece proiectul descrie explicit tipurile de lucrări care pot fi realizate în această etapă (de la curățarea terenului și îndepărtarea resturilor vegetale până la desfundarea solului, nivelare, control integrat al buruienilor, bolilor și dăunătorilor, fertilizare, pichetare și pregătirea gropilor), în contextul eligibilității la subvenție. Următorul pas, implicit, este clarificarea și aplicarea acestor modificări în campania APIA 2026 , odată cu finalizarea cadrului normativ. [...]

Două vaci pe o pășune verde, înconjurate de peisaj montan.

Agricultură03 feb. 2026

Subvenția APIA pentru pășunat pe cap de vacă redusă în 2026 - Impact asupra fermierilor din toate zonele agricole

Subvenția APIA pentru pășunat extensiv la bovine scade în 2026 , cu diminuări ale cuantumului pe UVM (unitate vită mare) în toate zonele, potrivit AgroInfo , care citează cea mai recentă versiune a Planului Național Strategic (PNS) 2023–2027, actualizată pentru anul 2026. Schema vizată este intervenția PD-27 – „Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”. Miza pentru fermieri este direct financiară: plata minimă planificată per UVM este mai mică decât în varianta anterioară a planificării, iar scăderea diferă în funcție de zona în care se află ferma (munte, deal, câmpie) și de angajamentul ales în zona montană. Conform articolului, beneficiarii sunt crescători de bovine încadrați ca „fermier activ” (definiție națională, în sensul Regulamentului (UE) 2021/2115), cu animale înregistrate în BND (Baza Națională de Date) și cu exploatație cu cod ANSVSA în BND sau autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, care solicită sprijinul prin această ecoschemă. Condițiile de bază includ o încărcătură de maximum 1,0 UVM/ha și obligații de pășunat, cu durate diferite pe zone: în munte există două variante (minimum 60 de zile sau minimum 90 de zile, cel puțin 6 ore/zi), la deal este cerut minimum 140 de zile, iar la câmpie minimum 100 de zile (tot cel puțin 6 ore/zi). Solicitantul poate opta, în cererea de plată, pentru un singur angajament în Pachetul 1 (varianta 1 sau 2). Tăierile de cuantum menționate de AgroInfo sunt semnificative, în special în zona montană pentru varianta de 90 de zile. În documentare se arată că stabilirea compensației ține cont de numărul de zile de pășunat și de pierderi de producție estimate, comparând stabulația cu sistemul extensiv pe pășune, atât pentru lapte (inclusiv diferențe de conținut de grăsime și producție), cât și pentru carne. Totodată, este invocată flexibilitatea de realocare a fondurilor neutilizate, prevăzută de Regulamentul (UE) 2021/2115. Zonă / pachet PD-27 Angajament (zile de pășunat) Diminuare menționată Plată minimă planificată (euro/UVM) Munte – Pachet 1, varianta 1 60 zile cca. 50% 36,37 Munte – Pachet 1, varianta 2 90 zile cca. 87% 15,92 Deal – Pachet 2 140 zile cca. 55% 76,55 Câmpie – Pachet 3 100 zile cca. 45% 73,76 În practică, mesajul pentru crescătorii de bovine este că, în 2026, sprijinul PD-27 pentru pășunat extensiv rămâne disponibil, dar cu un cuantum minim planificat mai mic față de nivelurile anterioare, indiferent de zonă. Diferențele între pachete și condițiile de pășunat (durata angajamentului și zona) devin astfel un element și mai important în calculul economic al fermei și în decizia de a intra sau nu în ecoschemă. [...]

Bancnote și monede într-un sac pe câmpul agricol.

Agricultură03 feb. 2026

Plățile directe APIA decuplate în 2026 - unele cuantumuri scad față de anul anterior, arată PNS 2023-2027

Unele plăți directe APIA decuplate au cuantumuri mai mici în 2026 , potrivit AgroInfo , care citează informații din Planul Național Strategic 2023–2027. Datele vizează subvenții pe hectar și pe cap de animal finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar publicația notează că, pentru multe scheme, APIA aplică un cuantum minim. Punctul sensibil pentru fermieri în 2026 este tocmai această coborâre a cuantumurilor la unele intervenții, într-un an în care bugetarea pe exploatație se face tot mai mult „la euro pe hectar” și „la euro pe cap”. În practică, diferența dintre cuantumul planificat și pragul minim poate însemna venituri mai mici decât cele anticipate inițial, mai ales pentru fermele care se bazează pe plățile decuplate (adică subvenții care nu sunt legate direct de producția efectivă). În lista publicată, AgroInfo prezintă pentru fiecare intervenție un cuantum unitar planificat și, acolo unde este cazul, un interval cu minim și maxim. Pentru 2026, exemplele de cuantumuri planificate includ atât plăți pe suprafață, cât și plăți pentru bunăstarea animalelor, ceea ce arată că presiunea scăderilor nu se limitează la un singur tip de beneficiar. Principalele plăți directe decuplate menționate pentru 2026 (cu cuantum unitar planificat) sunt: PD-01 Sprijin de bază pentru venit (BISS): 100,66 euro/ha (minim 90,59 euro/ha; maxim 130,86 euro/ha) PD-02 Sprijin redistributiv (CRISS): 52,82 euro/ha (minim 47,54 euro/ha; maxim 63,38 euro/ha) PD-03 Sprijin pentru tinerii fermieri (CIS-YF): 49 euro/ha (minim 44,10 euro/ha; maxim 73,50 euro/ha) PD-04 Practici benefice pentru mediu pe teren arabil: 58,28 euro/ha (minim 47,84 euro/ha; maxim 73 euro/ha) PD-05 Agricultură prietenoasă cu mediul în fermele mici: 100 euro/ha (minim 30 euro/ha; maxim 130 euro/ha) PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantații: 100 euro/ha (minim 85 euro/ha; maxim 130 euro/ha) PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte: 175,34 euro/UVM (minim 127,23 euro/UVM; maxim 197,47 euro/UVM) PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat: 230,94 euro/cap (minim 193,63 euro/cap; maxim 249,16 euro/cap) PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv: 72,75 euro/cap (minim 36,37 euro/cap) PD-28 Zone neproductive/elemente de peisaj pe arabil: 58,18 euro/ha (minim 20 euro/ha; maxim 75,63 euro/ha) Pentru fermieri, miza în 2026 este să își facă bugetele plecând de la scenariul conservator (cuantum minim), nu de la cel planificat, mai ales acolo unde diferențele sunt mari. În același timp, faptul că există un cuantum maxim indică variabilitate posibilă în funcție de numărul de cereri eligibile și de suprafețele/efectivele declarate, ceea ce poate influența suma finală pe care o plătește APIA. [...]

Tractor lucrând pe câmp la apus, pregătind terenul pentru semănat.

Agricultură30 ian. 2026

Anunț oficial privind sumele subvențiilor APIA pe hectar și cap animal în 2026 - detalii despre plățile AFIR pentru ferme și investiții

Viitorul buget al UE ar aloca aproape 300 miliarde euro pentru PAC , potrivit AgroInfo , care citează o informare a europarlamentarului Dan Motreanu despre direcția finanțărilor europene pentru agricultură. Miza, în discuțiile de la nivelul Parlamentului European, este păstrarea Politicii Agricole Comune (PAC) ca instrument separat în bugetul Uniunii Europene, cu arhitectura actuală pe doi piloni, ceea ce influențează direct plățile derulate în România prin APIA (subvenții) și AFIR (investiții și plăți compensatorii). „Viitorul buget al UE va asigura o alocare pentru Politica Agricolă Comună de aproape 300 miliarde de euro, din care 6,3 miliarde de euro pentru rezerva de criză.” În mesajul prezentat, Dan Motreanu arată că grupul PPE susține menținerea celor doi piloni ai PAC și respinge ideea eliminării Pilonului II, asociat dezvoltării rurale. Totodată, europarlamentarul avertizează asupra riscului ca finanțarea PAC să fie condiționată de mecanisme de tip „ținte și jaloane” din planuri naționale și regionale, ceea ce ar reduce predictibilitatea pentru fermieri dacă un guvern nu își îndeplinește anumite obiective. Din perspectiva alocărilor financiare, elementele punctate în informare vizează atât dimensiunea totală a bugetului PAC, cât și modul în care ar putea fi direcționate resurse suplimentare către mediul rural și către sprijinirea fermierilor începând cu 2028. În acest context, sunt menționate și discuțiile din Consiliul UE, în condițiile în care Cipru deține președinția Consiliului, iar ministrul cipriot al agriculturii, Maria Panayiotou, a vorbit despre nevoia de echilibru între gestionarea fondurilor comune și coerența regulilor de sprijin. Principalele repere financiare și de arhitectură bugetară menționate în informare sunt: alocare „de aproape 300 miliarde de euro” pentru Politica Agricolă Comună, inclusiv „6,3 miliarde de euro” pentru rezerva de criză; solicitarea ca alocările de „10% pentru ținta rurală” și posibilitatea de a mobiliza mai rapid „45 de miliarde de euro” să fie incluse în textul legislativ, nu doar în angajamente prin scrisori; opoziția față de eliminarea Pilonului II al PAC (dezvoltare rurală); propunerea Comisiei Europene ca statele membre să aloce „cel puțin 10%” din resursele fiecărui Plan Național și Regional de Parteneriat (în afara fondurilor dedicate agriculturii) pentru investiții în zonele rurale, estimată la „aproximativ 49 miliarde de euro”; pentru România, pragul minim ar însemna „aproximativ 3,8 miliarde de euro” pentru infrastructură rurală, servicii publice, economie rurală și combaterea depopulării; „45 de miliarde de euro” ar putea fi mobilizate „încă din 2028” pentru sprijinirea fermierilor și a comunităților rurale, cu acces până la „două treimi” din suma disponibilă în mod normal la revizuirea de la jumătatea perioadei. Deși titlul materialului face trimitere la „sume” pentru subvenții APIA pe hectar și pe cap de animal, precum și la plăți AFIR , textul publicat se concentrează pe cadrul bugetar european și pe negocierile privind viitoarea finanțare a PAC. Consecința practică pentru România ține de cât de clar vor fi fixate în legislația europeană alocările și regulile de accesare, inclusiv pentru dezvoltarea rurală și pentru eventuale mobilizări accelerate de fonduri începând cu 2028. [...]

Sac cu bani pe un câmp agricol, simbolizând subvențiile pentru fermieri.

Agricultură16 ian. 2026

Proiect de lege pentru disciplină financiară la primării - Schimbare cu impact în campania APIA 2026, din martie

Fermierii cu datorii la bugetul local ar putea pierde accesul la subvențiile APIA , dacă proiectul de lege pus în consultare publică de Ministerul Dezvoltării va fi adoptat, potrivit agroinfo.ro . Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat marți, 13 ianuarie, un proiect legislativ care vizează întărirea disciplinei financiare la nivelul administrațiilor publice centrale și locale. Între măsurile propuse se află o schimbare cu impact direct pentru fermierii și crescătorii care solicită plăți prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), menționează Capital . Concret, primăriile nu ar mai putea elibera adeverințele din Registrul Agricol fermierilor care au restanțe la bugetul local. În textul proiectului sunt menționate impozite neachitate, taxe restante sau amenzi neplătite, indiferent de valoarea acestora. Adeverința este documentul care certifică faptul că terenul agricol pentru care se cere sprijin se află la dispoziția fermierului și este o condiție de eligibilitate pentru intervențiile din sectoarele vegetal și zootehnic finanțate prin Planul Strategic PAC 2023–2027 . Noua regulă ar urma să se aplice din momentul intrării în vigoare a legii, ceea ce ar însemna că fermierii ar trebui să își achite integral obligațiile scadente către bugetele locale pentru a putea obține documentele necesare depunerii cererilor la APIA . Până acum, eliberarea acestor adeverințe nu era condiționată de situația fiscală a solicitantului, iar pe formularul adeverinței există mențiunea că „eliberarea adeverinței nu se condiționează de plata impozitelor și taxelor locale”. Deocamdată, proiectul este în consultare publică și trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a produce efecte. Dacă va fi adoptat, prevederile ar urma să influențeze campania APIA pentru 2026, programată să înceapă în luna martie. [...]

Reprezentanți ai țărilor Mercosur la o ceremonie oficială în Bruxelles.

Agricultură10 feb. 2026

Acordul UE–Mercosur readuce agricultura în centrul discuțiilor - Bruxellesul caută garanții pentru sector

Parlamentul European a votat protecții suplimentare pentru agricultură în contextul acordului comercial UE–Mercosur , potrivit Știrile ProTV . Măsurile urmăresc să limiteze efectele liberalizării comerțului cu statele Mercosur asupra fermierilor din Uniunea Europeană, printr-un mecanism care poate duce la suspendarea temporară a unor preferințe tarifare la import. Regulamentul, convenit informal cu statele membre și adoptat la Strasbourg cu 483 de voturi pentru, 102 împotrivă și 67 de abțineri, stabilește condițiile în care UE ar putea interveni dacă importurile agricole din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay cresc brusc și afectează producătorii europeni. În esență, instrumentul este o „clauză de salvgardare” bilaterală, adică o frână de urgență care permite reintroducerea temporară a unor bariere comerciale atunci când piața este perturbată. Conform noilor norme, Comisia Europeană ar urma să declanșeze o anchetă privind necesitatea măsurilor de protecție atunci când importurile de produse agricole considerate sensibile cresc, în medie, cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import sunt cu 5% sub prețul intern relevant. În categoria produselor sensibile sunt menționate carnea de pasăre, carnea de vită, ouăle, citricele și zahărul. O anchetă poate fi cerută și de un stat membru sau de entități care reprezintă industria, dacă există o amenințare de prejudiciu grav. „Garanţiile vor asigura faptul că acordul UE-Mercosur este însoţit de un mecanism de protecţie echilibrat şi credibil pentru sectorul nostru agricol. Acestea consolidează monitorizarea pieţei, introduc criterii clare şi obiective pentru a detecta perturbările şi permit acţiuni mai rapide pentru produsele sensibile atunci când există indicii de prejudiciu. Acestea vor oferi fermierilor stabilitate şi previzibilitate, menţinând în acelaşi timp echilibrul general al acordului”, a declarat eurodeputatul Gabriel Mato (PPE), raportor permanent al PE pentru Mercosur. Pe lângă pragurile care pot declanșa investigații, regulamentul introduce și o obligație de raportare: cel puțin o dată la șase luni, Comisia Europeană trebuie să prezinte Parlamentului European o evaluare a impactului importurilor de produse sensibile. Din perspectiva fermierilor europeni, miza este ca monitorizarea și reacția instituțională să fie suficient de rapide pentru a limita presiunea asupra prețurilor și a veniturilor, în special în sectoarele expuse concurenței la import. După adoptarea oficială de către Consiliu, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica după intrarea în vigoare a Acordului comercial interimar UE–Mercosur. Totuși, acordurile UE–Mercosur nu au fost încă ratificate de Parlamentul European, care a cerut avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea lor cu tratatele UE; între timp, Comisia Europeană poate opta pentru aplicarea provizorie a acordului după ce cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea. [...]