Știri
Știri din categoria Agricultură
Plata Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) ar putea fi deblocată rapid, dar depinde de adoptarea unei hotărâri de Guvern, iar fără acest pas APIA nu poate vira banii către fermieri, potrivit Agrointel.
Miza este una bugetară și operațională: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe 14 aprilie un proiect de act normativ cu plafoanele propuse pentru plata ANT în sectorul vegetal și zootehnie, însă sumele sunt, deocamdată, doar la nivel de proiect. În consecință, fermierii nu au încă acces la bani, iar nemulțumirile legate de întârzierile la subvenții persistă.
ANT sunt prezentate ca fiind singurele plăți directe achitate de APIA din bugetul de stat, iar plata se face din bugetul anului următor celui de cerere. Astfel, urmează să fie plătite sumele aferente cererilor depuse în 2025.
Conform proiectului publicat de MADR, plafoanele propuse sunt:
Totalul depășește 180 milioane euro (aprox. 903,7 milioane lei), iar publicația notează că Guvernul ar putea să nu trateze plata ANT drept o prioritate, având în vedere impactul asupra Trezoreriei.
Agrointel descrie un calendar accelerat care ar depinde de implicarea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, pentru grăbirea adoptării hotărârii de Guvern care aprobă cuantumurile.
În scenariul prezentat:
Publicația avertizează că orice întârziere față de acest calendar ar putea împinge plățile cel puțin până la jumătatea lunii mai, pe fondul unei încetiniri a sistemului de plăți la începutul lunii viitoare, din cauza mini-vacanței de 1 Mai.
Recomandate
Disputele din Coaliție întârzie decontările pentru motorină și irigații , iar efectul imediat este presiunea de lichiditate asupra fermierilor chiar în campania de primăvară, potrivit Adevărul . În paralel, o propunere a ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de scutire „direct la pompă” a stârnit controverse, fiind considerată greu de aplicat în cadrul legal și tehnic actual. Ministrul a pus în transparență un proiect de ordonanță de urgență care prevede achiziția de motorină fără acciză și TVA, plafonată la 78 de litri pe hectar. Barbu susține că schema ar avea „impact zero la bugetul de stat”, prin folosirea unor certificate cu care fermierii ar cumpăra direct carburantul „fără TVA și fără acciză”. Pe de altă parte, în material se arată că inițiativa intră în tensiune cu regulile europene, menționându-se că „ directivele UE nu permit un procent mai mic de 5%”, ceea ce contrazice propunerea de scutire integrală. Blocaj de coordonare și obstacole de implementare Premierul Ilie Bolojan afirmă că propunerea nu a fost discutată în consultare directă și descrie o comunicare deficitară cu ministrul Agriculturii, inclusiv o întâlnire anulată în ultimul moment. Totodată, premierul a cerut o analiză internă în PNL, iar concluzia prezentată în articol este că măsura ar fi dificil de aplicat și ar necesita modificări legislative pentru alinierea la directivele UE. Cotidianul.ro (citat de Adevărul, pe baza unor surse din PNL) indică două probleme de fond: ar fi necesară modificarea Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) printr-un act normativ distinct, nu printr-o ordonanță care nu schimbă explicit Codul fiscal; APIA nu ar avea competența să recupereze accize și TVA, ANAF fiind instituția competentă pentru astfel de creanțe fiscale. Măsuri alternative: intervenții pe piața carburanților și prelungirea schemelor În locul unei scutiri totale „la pompă”, Bolojan a prezentat un pachet de măsuri generale, aplicabile din luna martie, cu o intervenție limitată în timp (trei luni), pentru a reduce presiunea scumpirilor la motorină. Printre măsurile enumerate de premier se află: limitarea adaosurilor comerciale la media anului trecut, pentru a reduce posibilitatea de speculă; limitarea exporturilor de motorină și țiței; reducerea cantității de biocombustibil introdusă în benzină, cu scopul de a tempera prețurile; prelungirea schemelor de sprijin pentru transportatori, cu creșterea cotei de acciză decontate de la 0,65 lei la 0,85 lei; prelungirea schemei pentru agricultori. Datorii de peste 4 miliarde lei și plăți întârziate din cauza bugetului Un punct sensibil rămâne întârzierea plăților către fermieri. Articolul menționează că Ministerul Agriculturii are datorii de peste 4 miliarde de lei către agricultori, iar campania de primăvară a fost întârziată. În același timp, este invocată o hotărâre de Guvern deja adoptată, potrivit căreia statul va rambursa fermierilor aproape 2,7 lei pentru fiecare litru de motorină folosită la lucrări mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare. Totuși, plățile prin APIA ar urma să fie întârziate din cauza adoptării tardive a bugetului de stat. Ministrul Florin Barbu a confirmat nivelul datoriilor, afirmând că are „patru miliarde de lei datorii” acumulate din octombrie până în prezent, inclusiv pe scheme de ajutor de stat și lucrări la irigații. Miza politică: bugetul, pachetul social și riscul de scumpiri Adevărul leagă întârzierea bugetului de divergențele din Coaliție privind un pachet de măsuri sociale propus de PSD, contestat de partenerii de guvernare din cauza impactului bugetar. În articol se menționează că propunerea ar fi însemnat o amendare a bugetului cu 3,4 miliarde lei față de calculele Ministerului Finanțelor. În acest context, liderul PSD Sorin Grindeanu susține că miniștrii PSD ar fi venit cu soluții care nu au fost aplicate și avertizează asupra efectelor în lanț în economie, inclusiv asupra prețurilor alimentare. „Din cauza acestei incapacități cronice de colaborare, riscăm să avem în câteva luni creșteri explozive ale prețurilor la produsele agroalimentare!”, a declarat Grindeanu, potrivit articolului. Pentru fermieri, problema imediată rămâne predictibilitatea sprijinului și calendarul plăților, într-un moment în care lucrările de sezon depind de accesul rapid la combustibil și de funcționarea schemelor de decontare. [...]
Plafoanele pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) în vegetal scad puternic în 2026, iar cea mai mare tăiere vizează terenul arabil (ANT 1), cu un buget mai mic cu aproape 100 de milioane de lei față de anul trecut , potrivit Agrointel . Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern care stabilește plafoanele, urmând ca APIA să calculeze cuantumul pe hectar în funcție de suprafețele eligibile. Miza economică pentru fermieri este directă: un plafon mai mic pentru ANT 1 înseamnă, în mod normal, un cuantum pe hectar mai redus, dacă suprafața eligibilă rămâne comparabilă. În acest moment, documentul este în transparență decizională și trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial înainte ca plățile să poată fi operate. Ce plafoane propune MADR pentru ANT vegetal (an de cerere 2025, buget 2026) Proiectul prevede plafoane pentru șase scheme ANT în sectorul vegetal (ANT 1–6), în limita sumei totale de 308.101.652 lei (echivalentul a 60.642.769 euro ), bani asigurați de la bugetul de stat prin bugetul MADR pe 2026. Distribuția pe scheme este: ANT 1 (teren arabil): 286.960.259 lei (56.481.569 euro) ANT 2 + ANT 3 (in pentru fibră și cânepă pentru fibră): 22.355 lei (4.400 euro) ANT 4 (tutun): 7.453.098 lei (1.466.972 euro) ANT 5 (hamei): 341.416 lei (67.200 euro) ANT 6 (sfeclă de zahăr): 13.324.524 lei (2.622.628 euro) De ce contează: tăierea la ANT 1 și efectul asupra cuantumului pe hectar Cea mai mare scădere este la plata de bază pentru terenul arabil (ANT 1), unde bugetul este „mai mic cu aproape 100 de milioane de lei” față de anul trecut, conform informațiilor din proiectul publicat de MADR. Cuantumul efectiv pe hectar nu este încă stabilit: APIA îl va calcula prin raportarea plafoanelor la suprafețele eligibile pentru fiecare schemă (ANT 1–6). Plățile pot fi făcute ulterior pentru suprafețele eligibile din campania 2025, după finalizarea pașilor de aprobare (Guvern și Monitorul Oficial). Comparație cu plafoanele de anul trecut (pentru ANT la hectar) În 2025, plafoanele aprobate pentru ANT în vegetal au fost, potrivit aceleiași surse: teren arabil: 381.960.498 lei (76.771.350 euro) in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 24.628 lei (4.950 euro) tutun: 10.358.589 lei (2.082.003 euro) hamei: 376.133 lei (75.600 euro) sfeclă de zahăr: 12.531.771 lei (2.518.797 euro) Documentul din dezbatere publică nu indică în acest stadiu cuantumurile finale pe hectar, ci doar plafoanele; nivelul plăților va depinde de suprafețele eligibile validate de APIA. [...]
Ministerul Agriculturii pune în consultare plafoane de 610,2 mil. lei pentru ANTZ zootehnie în anul de cerere 2025, bani care vor sta la baza cuantumurilor pe cap de animal plătite prin APIA în 2026, potrivit Agrointel . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat marți, 14 aprilie, un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2025. Pentru zootehnie, documentul prevede un plafon total de 610.220.860 lei (echivalentul a 120.108.030 euro), finanțat integral de la bugetul de stat, prin bugetul MADR pe 2026. Cum se împart banii între bovine și ovine/caprine Conform proiectului pus în consultare publică, plafoanele pentru zootehnie sunt distribuite astfel: Bovine – sector lapte (schemă decuplată de producție): 135.036.410 lei (26.578.830 euro) Bovine – sector carne (schemă decuplată de producție): 316.407.570 lei (62.277.600 euro) Ovine/caprine (schemă cuplată de producție): 158.776.880 lei (31.251.600 euro) Aceste plafoane sunt baza de calcul pentru cuantumurile pe cap de animal care urmează să fie stabilite de APIA, în funcție de numărul de animale eligibile și regulile fiecărei scheme. De ce cuantumul final nu este încă disponibil Publicația precizează că, la ovine și caprine, cuantumul se calculează prin împărțirea plafonului la numărul de capete eligibile. La bovine, plata este „diferențiată” în funcție de o dată de referință și de efectivele deținute în fermă, ceea ce face ca suma pe cap de animal să nu poată fi dedusă direct doar din plafon. Plata efectivă a ANT poate începe după ce proiectul de hotărâre este aprobat de Guvern, publicat în Monitorul Oficial, iar APIA calculează cuantumurile pe cap de animal. Context: comparația cu plafoanele aprobate anul trecut Pentru anul de cerere 2024, Guvernul a aprobat anul trecut plata ANT în zootehnie în limita sumei de 606.449,02 mii lei (121.891.950 euro), distribuită astfel: 82.946.210 lei (16.671.600 euro) – bovine lapte 348.580.960 lei (70.062.300 euro) – bovine carne 174.921.850 lei (35.158.050 euro) – ovine/caprine Cursul de schimb folosit la plăți Subvențiile ANT se achită în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro , stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2025. [...]
Ministerul Agriculturii mizează pe credite garantate de stat și granturi de până la 200.000 euro pentru a accelera investițiile în ferme și a crește competitivitatea produselor românești în fața importurilor, potrivit Revista Ferma , care relatează despre mesajul transmis de ministrul Florin Barbu la o întâlnire cu fermierii din județul Sălaj. Ministrul a prezentat pachetul ca parte a unei direcții mai largi de „dezvoltare a satului românesc”, cu accent pe investiții în procesare, consolidarea fermelor și menținerea Politicii Agricole Comune (PAC) separată de fondurile de coeziune, în contextul negocierilor la nivel european. Ce finanțări au fost anunțate și cui se adresează În intervenția sa, Florin Barbu a enumerat programe deja implementate sau planificate, cu plafoane de finanțare diferențiate în funcție de dimensiunea fermei: până la 200.000 euro (aprox. 1.000.000 lei ) pentru consolidarea/dezvoltarea fermelor ; 50.000 euro (aprox. 250.000 lei ) pentru fermele mici ; proiectele care integrează producția vegetală cu zootehnia ar urma să primească un punctaj suplimentar de 50% . Barbu a mai spus că „în perioada următoare” vor fi lansate „foarte multe programe pentru fermele mici”, cu obiectivul de a susține creșterea producției de produse autohtone. Ca surse de finanțare, ministrul a indicat existența fondurilor din Planul Strategic pentru sprijinirea tinerilor fermieri și dezvoltarea fermelor , fără a detalia bugete, calendare sau condiții de eligibilitate. Componenta de creditare: garanții de stat și dobânzi avantajoase Un element central al mesajului a fost susținerea fermierilor prin credite garantate de stat , cu „dobânzi avantajoase”, astfel încât producătorii locali să poată concura mai bine cu produsele de import. În material nu sunt precizate parametrii acestor credite (nivelul dobânzii, procentul garanției, plafonul sau criteriile de accesare). Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, direcția este una de combinare a granturilor cu finanțare bancară sprijinită de stat, însă lipsesc detalii operaționale esențiale: ghiduri, termene de lansare, bugete și mecanisme concrete de implementare. Ministrul a indicat totuși intenția de a „facilita accesul la fonduri europene începând cu anul 2028, prin ghiduri simplificate”, potrivit aceleiași surse. [...]
Bugetul pentru ajutorul de stat din zootehnie scade în 2026 la sub 280 milioane lei , cu peste 20% sub nivelul alocat anul trecut, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii , relatează Agrointel . Reducerea lovește direct schema folosită de fermieri pentru finanțarea registrelor genealogice („cărțile de rasă”) și, parțial, a controalelor de performanță genetică. Proiectul publicat marți, 14 aprilie, vizează aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2026, pentru mai multe specii: taurine, bubaline, porcine și ecvine, respectiv ovine și caprine. Cum arată alocarea pe 2026, în proiectul MADR Conform proiectului de act normativ, plafonul maxim pentru 2026 este împărțit astfel: Credite de angajament: 137.201.100 lei 39.044.600 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 98.156.500 lei pentru ovine și caprine Credite bugetare: 142.319.600 lei 39.044.600 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 103.275.000 lei pentru ovine și caprine („Credite de angajament” înseamnă limita până la care statul poate angaja cheltuieli prin contracte, iar „credite bugetare” reprezintă sumele efectiv disponibile la plată în anul respectiv.) Comparația cu 2025: niveluri mai mari prin HG 198/2025 Anul trecut, alocările au fost stabilite prin HG nr. 198/2025 , la niveluri mai ridicate: Credite de angajament: 210.000.00 lei 69.441.000 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 140.559.000 lei pentru ovine și caprine Credite bugetare: 237.500.000 lei 78.375.000 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 159.125.000 lei pentru ovine și caprine În ansamblu, proiectul pentru 2026 coboară sub pragul de 280 milioane lei , față de 350,559 milioane lei alocate în 2025, ceea ce înseamnă o reducere de peste 20%, conform calculelor prezentate în material. Ce urmează Proiectul de hotărâre trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Până atunci, nivelul final al alocărilor rămâne cel din forma aflată în dezbatere publică. [...]
MADR pune în consultare bugetul maxim pentru ajutorul de stat din zootehnie în 2026 , cu alocări separate pentru bovine și pentru ovine/caprine, într-un proiect de hotărâre de Guvern publicat marți, 14 aprilie, potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este predictibilitatea finanțării prin APIA a costurilor legate de ameliorare (registre genealogice și teste), în limita creditelor aprobate la buget. Ce sume sunt prevăzute în proiectul de HG Proiectul indică un plafon maxim al schemei pentru anul de cerere 2026, finanțat de la bugetul de stat, „în limita prevederilor bugetare” aprobate MADR prin Legea bugetului pe 2026 (nr. 43/2026). Sunt menționate două tipuri de alocări: Credite de angajament (plafon pentru angajarea cheltuielilor): 137.201,1 mii lei , din care: 39.044,6 mii lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 98.156,5 mii lei pentru ovine și caprine Credite bugetare (plăți efective în anul bugetar): 142.319,6 mii lei , din care: 39.044,6 mii lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 103.275,0 mii lei pentru ovine și caprine Ce acoperă ajutorul și de ce contează operațional Conform notei de fundamentare citate în material, schema vizează susținerea programelor de ameliorare și acoperă parțial sau integral : costurile administrative pentru întocmirea și menținerea registrului genealogic ; costurile testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului. Pentru crescători și organizațiile implicate în programe de ameliorare, aceste cheltuieli sunt recurente, iar plafonul bugetar anunțat este relevant pentru planificarea activităților din 2026. Context: cererile au fost depuse în decembrie 2025 Proiectul de act normativ este fundamentat, potrivit textului, pe centralizarea cererilor inițiale anuale depuse de solicitanți la centrele județene APIA (și al municipiului București) în perioada 1–15 decembrie 2025 . În același document se menționează că valoarea totală a schemei pentru 2026 se încadrează în plafonul maxim al schemei pentru perioada 2023–2027 , stabilit la 561.571,18 mii lei . Ce rămâne neclar din informația publică Materialul indică publicarea unui proiect de hotărâre de Guvern și plafoanele maxime, însă nu oferă în acest extras cuantumuri pe cap de animal sau tarife unitare pe tip de serviciu; acestea ar depinde de regulile schemei și de implementarea efectivă după adoptarea actului. [...]
